Page 35 - 1901-07
P. 35
Nr. 158—1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
de cursă american King Rulolph Olasen. El Porta, d-1 Miron Tâtoiu şi familia sa. D-l îu fire. Era legat cobză şi a zărit umbrele Koch în Londra. El a trecut ou vederea
voesce ca acest cal să alerge la viitorul Miron Tătoiu e uuul dintre fruntaşii Bra- tâlharilor, cari jefuiau în întnnereo. Nepier- tot ceea ce putem mulţumi esperieuţelor şi
Derby din Paris. Vrâ ore împăratul Wil- nului, care prin hărnicia şi de-itoinicia sa 4end sâugele rece, îl făcu pe mortul, dâr esplorărilor şoolei din Copenhaga. Guvernul
helm, ca şi prin acâsta să-şi manifesteze a câştigat în scurt timp simpatia tuturor. încet pe neobservate îi succese să se des- danes, ca să sa stabilâscă ce e de fâout
sentimentele sale franeo-file? Mare proprietar, el de mult a primit func lege. De-abia părăsiră hoţii curtea şi d-l pe terenul higieuie, a numit uu consiliu de
ţia onorifică de primar şi postul de încre Tătoiu se soulâ, şi sângerând din cap fugi medici. Corporaţia acâsta s’a ocupat şi cu
Telegrafia fără sîrină. Din Madrid
dere al băucei „Parsimonia , la care el în pănă la cârciuma d-lui Miihlbăcher, unde tuberculosa animalică şi pentru aprofunda
u
se anunţă, că majorul Cervera din armata
suşi e mare acţionar. D-l Tătoiu e un băr dădu alarma, trimiţând pe cârciumar şi pe rea oestiuuei a făout studii temeinice. Pe
spaniolă a inveutat un nou sistem de te
bat frumos, de o statură ereulică, oare deşi dasoâlul-dirigent d-l Ruuoean la „Parsimo- resultatul aoelor studii se basâzâ îutrâga
legrafia fără sîrmă. Ou acest sistem majo
e aprâpe cărunt, are vînjoşia unui flăoău nia“ să prevină pe jefuitori. In acelaşi timp nâstră legislaţia sauitară. Se va crede pâte,
rul a obţinut resultate estra-ordinare; ata-
de douâ-4eol de ani. In nâptea fatală d-l fugi servitârea câroiumarului la d-l Stoian. că deâre-ce Koch şî-a espus părerile în
legrafat la distanţe forte mari şi a isbutit
Miron Tătoiu durmea în oasa sa dimpreună Londra Roma locuta est şi cu acâsta aface
să producă esplosii la distanţa unor mine. Un tîner vrednic.
cu familia sa, constătătâre din soţia Ini, rea e încheiată. La asta răspund, că Koch.
El (lice, că tot la distanţă va pute produce
din patru copilaşi în vîrstă de şâse pănă D 1 Gheorghe Stoian, dootoraud la uni nu este Roma şi peste tot afacerea nu este
esplosia magaziilor cu muniţiuni ale coră
la trei-spre^eoe ani. Părinţii şi cele trei versitatea din Pesta, cum aiGi de faptul îucă încheiată.
biilor de răsboiti.
copiliţe mici durmeau încasă, băeţaşul mai ce se îutîmplase, n’a esitat nici o olipă şi
Se caută un dispărut. Consulatul mare, Gheorghe, care face gimnasiul la nu-şl luâ decât vremea se-şl strÎDgâ apa
austro-ungar din Iaşi a făcut ouuoscutpre- Braşov, durmia în pridvor dimpreună ou o ratele cele mai necesare, pentru-ca îu fugă SC1R1 ULTIME.
feeturei de judeţ, & cerceta, dâoă nu cum slugă mică şi o slujnică. Feciorul mai mare să alerge la mie4ul nopţii în ajutorul oelor
va se află în judeţul Iaşi bătrânul Ermo- al d-lui Tătoiu, care-i însurat, nu era acasă răniţi. Nici grâza de tâlharii, pe cari îi în- Londra, 28 Iulie. Lord Kitcliener
laz Wischon, care a dispărut din Sucâva din întâmplare, — o întâmplare norocâsă, tîlni în drum depărtându-se într’o căruţă, telegrafâză: Cavaleria lui Steinacker
de-acum mai bine 40 de ani. Consulatul care i-a salvat de bună seină viaţa. nici altă piedeoă nu cunoscu, ci numai care ţinea ocupa/t Bremersdorp, a
u
prin ordinul circular, rogă pe autorităţile vocea care-i striga: „ajută! In clipa în fost silită de o trupă de Buri se-şî
Iiocul crimei.
române a-şi îndreptainvestigaţiunile îndeo care scriu acest raport, vrednicul tînăr, ou părăsăscă posiţia. Numerul morţilor
sebi prin mănăstirile din Moldova. După Oasa d-lui Tătoiu sâ află pe dealul manile sângerate, bandajâză ultimele rane şi răniţilor englesî e de 10.
dre-care indicii autorităţile austriaco bă- numit Valea Grajdului, nu deparle de fal îugrozitâre, scăpând dela morte sigură pe Haga, 28 Iulie. Soirea foilor
nueso, că numitul ar fi trăind oa monach nicul castel al Branului, în mijlocul întin nefericiţi. După spusele sale, dâcă compli streine, că guvernul olandes va in
în vre-uua din mănăstirile din Nordul Mol sei sale moşii. Oasa acesta, care dela întâia caţii uu s’arată, ranele deşi primejdiâse, nu terveni în resboiul din Africa sudică
dovei. Inourend se va începe o minuţiosă vedere denotă bunăstarea proprietarului, e sunt mortale. D-l Tătoiu a pierdut mult n’are temeiu. Călătoria lui Kruger
ceroetare prin tâte mănăstirile din Mol clădită ca oele mai multe case din Bran sânge, vanele soţiei sale sunt mai îngri- aici nu stă în nici o legătură cu
dova. în formă de cetăţue. E un stil bizar acesta, jitâre. acesta.
o urmă a veaourilor trecute îu cari Ro Cine sunt bandiţii ?
Tusa convulsivă (măgărâscă), una mânii aveau să trăâscă în vecînică târnă
dintre bâlelo cele mei chinuitâre pentru Justiţia e pe urma hoţilor. Diferite a® S w St B4SJE.
de jefuiri. Oasa propie formâză un front
copii, se (jice, şi-ar fi aflat şi ea leacul. indicii, pe cari prudenţa ne face să nu le
al acestei fortăreţe, grajdul şi şura deschisă Tolstoi şi mârtea. E mereu la or
Noua doftoriă este un preparat de chinină, publicăm înoă, denotă aprope cu siguranţă
al doilea front şi de alte două părţi curtea dinea dilei bâla marelui scriitor. E intere
inventat de Dr. T. Zangger, şi are bun efect identitatea a doi dintre tâlhari. Gheoghe,
e înounjurată de şopronutl. Astfel zidite sant, cum îu urma bolei sale grave, contele
contra tusei convulsive. copilul d-lui Tătoiu, a recunoscut ohiar pe
casele brăuene sunt asigurate de tobe păr şl-a spus părerea despre viaţă şi morte.
doi dintre ei în clipa când aceştia au
Incendiu pe un vapor. Din Sebas- ţile în potriva hoţilor. Cum se scie, în romanul său „învierea con
11
aprins chibritul. Acâsta a fost şi singura
topol se auonţă, că pe bordul vaporului tele Tolstoi a scos în publicitate vestea, că
Pe iutile aej intrat iacetorii ile feti. imprudenţă, pe care au comis’o rafinaţii
w
„01ga al societăţii vaporelor rusesol, a is- ducho-botzii emigrâză din Rusia din pri
Fie-care casă are o ferăstruioă mică, hoţi, căci de altfel au umblat cu multă di-
bucnit uu incendiu, care a distrus tâtă în cina oonstrîngerei la serviciul armatei, fiind
care corăspnnda în pridvor şi care nu-i mai băciă şi nu au mai mers la banca „Parsi-
cărcătura vasului şi o ladă oonţinând 20,000 că leg^a lor le opresce să ia arma în mâna.
mare de 60/30 centimetrii. E sigur, că pe mouia“, unde-i aşteptau gendarmii alar
ruble. înainte de a-şl termina însă cartea, el s’a
acâstă forâstră a întrat unul din boţi, oare maţi.
Concert. Tinerimea inteligentă din Colun a pătruns apoi prin pridvor în curte şi le-a Just’ţia condusă de protopretorul d-l îmbolnăvit, şi trei săptămâni s’a luptat cu
aranjază uu concert împreunat cu deolamări, deschis pârta şi tovarăşilor. Urmele, cari se G. Urdea, va pune de bună sâmăîncurâud mortea. După-oe s’a însănătoşat, Tolstoi a
ce se va ţină Duminecă, în 4 August st. n. cunosc încă pe zid, o deuotă cu siguranţă. mâna pe ei. Să nădăjduim, că graţiă har scris prietinului său şi editorului cărţii sale
a. c. în edificiul şoolei. începutul la 7*/ Ferâstra fiind ÎDohisă, a trebuit să o spargă, nicului medic Stoian, şi răniţii vor scăpa la Londra, Sacherccw, o scrisore, în care
2
âre săra. Preţul de intrare: de personă: peDtru-ca apoi vîrînd mâua pe spărtură, să încurând. 4ice:
locul I 1 cordnă 20 bani; locul II 80 bani; potă deschide ferâstra. E interesant faptul, „Am piimit corectura ultimului oapi-
11
locul III 50 bani ; de familiă pănâ la 3 că sticla spartă uu a că4ut în pridvor, ci tul din romanul „învierea . Nu sunt mul
membrii 3 cor. Venitul curat e destinat îu afară, oeea-ce arată, că geamul a fost Dela congresul din Londra. ţumit ou lucrarea acâsta: fiind însă munca
spre înfiinţarea unei biblioteci poporale. mai întâii! lovit cu un beţişor pănă s’a cre- Sensaţionaiul discurs pronunţat de gata, cu bucuriă îmi consacrez timpul pen
tru alta. E în adevăr ceva ciudat şi pentru
Program : 1) „Corona cufundată”, de pat, apoi a fost indus în crăpătură lama profesorul Dr. Koch la congresul contra tu-
mine un noroc, că atât de mult îmi place
H. Bonicke, cor bărbătesc (4 voci), 2) unui briceag şi astfel spart. Făcătorul de berculosei din Londra, a provooat o uimire
boia: — starea acâsta dărîmâ părerile vechi
„Satira II1“ (fragment) de Eminescu, de- rău a trebuit să cunâscă bine întocmirea generală. Afirmaţiunea celebrului bacterio-
şi într’o lumină le presentă tâte: în adevăr
olamată de N. Tioaoiu. 3) „Noua oălugă- oasei, aşa de bine, încât întrând în odăi a log, că nu crede în trausmisibilitatea tu-
11
e pagubă să mă vindec . Oând simt dure
riţă“, de cor bărbătesc (3 voci). 4) „Tot mers la sigur la chibrite şi luminare. berculosei dela animale la om prin oarne,
rile, atunci sunt mulţumit. Contemplarea asu
ţi-am de T. Popovicî. cor. bărb. lapte, unt etc., a provocat o surprindere
Cri in a. pra vieţei, cu care tot-dăuna şi tot mai des
u
(4 voci). 5) „Despot Vodă (actul II, scena mare şi majoritatea oongresiştilor consi
Hoţii, şâse la număr, s’au năpustit mă ocup şi despre cere îmi formez idei
îşi II) de V. Alexandri, predat da I. Giurca deră acâstă teoriă ca revoluţionară, periou-
11
şi N. Bunescu. 6) „De ce eşti depărtată , mai întâii! cu bâtele ridicate asupra celor lâsă şi de nocre4ut. din ce în ce mai clare, — îmi întinde
(serenadă) de M. Marschuer, cor. bărbătesc ce durmeau îu pridvor şi cu bătăi i-au Preşedintele Lisler, părintele antisep- fericirea suiletâscă. Eu consider mortea ca
11
dus în casă. Numai sluga, un copil de 12 un stadiu „de trecere , ca un episod al vie
u
(4 voci). 7) „Herşcu Bocoegiul , de V. siei, a declarat, că nu se pâte asocia la espu-
aul, a rămas în pridvor păzit de doi din ţei ; îmi voit! esplica ideile mai olar. Aoelea
Alexandri, predat de I. Vintilă. 8) „Marş nerile profesorului german şi că cestiunea
tre bandiţi. vor impresiona atât de liniştitor asupra âme-
ostăşeso , de N. Popovicifi, cor bărb. (4 trebue studiată.
11
11
voci). Dans. „Oând m’am deşteptat , mi-a spus Uu alt profesor cu numele Max Fcy- uilor, încât nu cu frică, ci cu bucuriă vor
u
Gheorg6 eram legat şi trântit sub masă“. dau a spus într’o oonferenţă a sa, că apre întîmpina mortea.“
Hoţii apoi ameţiră dintr’o lovitură de ciază meritele lui Koch, dâr nu acceptâză
0 crimă îngrozitore la Bran. bâtă în cap pe d-l Miron şi se năpustiră întru tât.e părerile lui — Eeydau, oare şi-a Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
O crimă oribilă s’a întâmplat în nop- asupra soţiei acestuia, care opunând resis- ţiuut oonfereDţa despre bacilii tuberculosei Redactor responsabil: Traian JT. Top.
tea de Vineri spre Sâmbătă (26/27 Iulie) tenţă şi ţipând, a fost măoelărită într’uu în lapte, a făcut studii şi esperienţeîn două
în Bran, răspândind groză în locuitori, mod grâznic. Iu mijlocul capului are o spitale mari de băeţl şi a ajuns la resulta-
milă faţă de jertfa sălbaticilor bandiţi şi rauă mare deschisă, priu care să vede osul, tul, că la 294 °/o dintre băeţil morţi în ] } o c t o r u l
indignare înpotriva asasinilor. In urma ochiul stând e eşit din orbită şi osul fron- tr’un spital în urma tuberculosei, molipsi-
anchetei făcute la faţa locului de colabora tar sfârîmat. Afară de aceea are vînătăi rea s’a întâmplat dinăuntru adecă priu ba- ALESANDRU de YAIDA-VOEVOD
torul nostru special, suntem în stare să mari pe spate şi pe coste, provenite din oilii aflători în lapte. Fe.ydau soie din es- specialist pentru bole interne
dăm detailii amănunţite despre acest odios lovituri de ciomag. Bandiţii întrând în casă perienţă, oă adeseori laptele Introduce ba-
CARLSBAD,
atentat. au descărcat mai întâii! două puşcăturî, cilul tuberculosei în om. Constată mai de- Alte Wiese, „Drei Staffeln. 14
probabil de pistol, ca să bage groza îu lo p'arte, că nu tot-dâuna tuberculinul e sufi
întăile vesti.
»
cuitori, apoi au aruncat pe copii într’un cient de a-se constata prin el punotual
Sâmbătă diminâţa la 6rele 6, oând
oolţ şi i au acoperit eu un ţol să nu vadă. boia la animal. După părerea lui, mijlocul
aerul răcoros, care adia dinspre Buceoî m’a QOoaooooiEtoaoooooa
De-asemeuea au aruncat o sarică pe faţa de coubatere a tuberculosei este controlul
deşteptat din somn, am audit vestea, oă la
d-nei Tătoiu. public. Biuroul advocaţilor asociaţi.
distanţă de patru sute de metri de oasa în
La părerile lui Eeydau s’a alăturat
care dormisem eu liniştit, s’a săvîrşit o Mobilul atentatului.
Nocard Criohton—Browne datoresce recunos- C. Rădulescu,
crimă înspăimântătâre. Se vorbea despre Unii susţin, oă mobilul atentatului e
bandiţi spoiţi ou negru pe faţă, de lovituri răsbunarea, âr alţii că e jaful. Faptul e cinţă lui Koch pentru curajul cu care şl-a fost procuror şi judecător de tribunal, şi
de topor în cap şi ’n piept, de jefuirea ca oă tâte lădiţele au fost sparte, au fost fu espus ideile. Nicolae Andrei Popovicî,
sei întregi etc. Sciind, oă faimei nu-i tre- rate oâte-va hârtii de valâre, vre-o două Iutr’aceea se pronunţă şi renumitul doctor in drept, fost magistrat,
bue mai mult de-o sută de paşi, pentru-ca salbe şi parale, şi oeea-ce e principalul, medio Virchov ou privire la desooperirile se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
să crâscă şi să prindă dimensiuni gigan oheile dela casa de fier a băncii „Parsimo- lui Koch. El, după o telegramă din Ber tanţelor judecătoresc! din România, pro
tice, nu am stat nici o clipă pe gânduri, nia“, ou care apoi au pleo&t spre casa co lin, a dis: cese de ori ce natură, eseoutăii de hotă-
ci am plecat în fuga mare la faţa locului. munală, unde e banca. — Ani întregi m'am luptat contra pre rîrl şi creanţe.
supunerii, că tuberculosa s'ar put-4 moşteni.
Jertfele. O victimă a datorinţei. Acâsta am accentuat’o hotărît şi în adu Bucuresct, strada Smârdan 53.
Jertfa acestui grozav act de sălbătă- D-l Tătoiti a rămas ameţit de lovitura narea societăţii medicilor şi am luat posi- OOOOO-O OOffîOOO«2-0000
c ă a fost simpatioul primar al comunei ce-o primise în creştet. Şl-a venit însă iute ţiă împotriva deducţiuuilor, ce le-a făcut
