Page 37 - 1901-07
P. 37
KERACTIUNEA, ,gazeta« iese în flăcire fii.
AMnistraţinnei şi Tipografia Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şAse luni
12 oor., pe trei luni 6 cor.
Sox-isorî nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă 3 fi. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şâse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«e prlmoso la Admlnlstraţlune în N-rii de Dumineci 8 franol.
Braşov şi la următorelo
Se prenumeră la t(5te ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinricli Schalek. A. Op- S i Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admtnistraţiunca, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- TSrgul Inului Nr. 80, etaeiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VII ErzsĂbet-korut). luni 10 cor., pe trei luni S oor.
PREJUL INSERŢIUKILOR: Cu dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o colonă A N U L L X I V . 24 cor., pe B luni 12 o., potrej
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe oât şi inserţiunile sune a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
HKtNtUMlHWlll
Nr. 159. Braşov, Miercuri 18 (31) Iulie. 1901.
Adunarea din Şimleu. trului naţional român, adunarea ge înainte de anul nou. Cehii mai ales îi vor nici un fel de industriă, din causa
nerală convocată anume spre acest face oea mai aspră oposiţiă. Cabinetul, scumpetei traiului şi-a lipsei totale
l'n Şimleul Silvaniei, istoricul scop, va decide asupra acestei ces- qjice, e curat german şi pănă acum n’a fă de materii prime în apropiere. Par
orăşel din romantica vale a Oras- tiunî; tot-odată se va decide, dâcă cut nimio de semă în interesul Cehilor, tea cea mai bogată dela natură şi
nei, se va întruni Joia viitore adu Societatea mai are se esiste ca atare, L""I odată cu capul â'Ţr vor vota guvernului mai bine populată a ţării, regiunea
narea generală a „Societăţii pentru sâu a-se institui o Societate anume pactul cu TJngaria. colinelor şi muntelui stau încă ne-
41
44
crearea unui fond de teatru român . pentru teatru . deschise şi inaccesibile, căci pănă
Fraţii noştri sălăgenî aştâptă cu Cestiunea sulevată şi pusă la Acordul austro-rus. Soim, că dia- acum mare parte numai câmpia a
dor sosirea membrilor acestei Socie ordinea cjilei de comitet, nu este rul rusesc Birşewslcaja ViedomostP a cerut fost deschisă.
r
tăţi române, pe cari, suntem siguri, uşoră, căci pe lângă măsura de apre imediata regulare a Gestiunilor maoedoneană Acum când întrâga economiă
îi vor primi cu căldură şi dragoste. ciere, dată prin starea actuală a fon şi albaneză pe basa acordului austro-rus naţională trebuesoe schimbată radi
Ast-fol cele două (\ \ \ e ale adunării dului, mai sunt a se lua fbrte multe din 1897 al căruia termin «spiră la 1902. cal- şi pusă cu totul pe alte base,
vor fi o frumbsă festivitate română în consideraţiune. Bine că comitetul „Birşewskaja Wiedomosti se arată atât pentru progresul general al ţării va
44
în centrul Selagiului. a discutat în sinul seu problema şi de grăbit de6re-ce, declară sâu mai bine trebui ca guvernul în prima liniă se
Societatea, care s’a înfiinţat s’a decis a face primul pas pentru dis destăinue el, pănă la 1902 se pot în scbtă pe ţăran din miseriă şi din
acum 30 de anî cu scopul de a deslegarea ei, dâr membrii Societăţii tâmpla lucruri, oare să facă cu neputinţă bordeie, dându-i posibilitatea să-şî
aduna mijlbcele materiale pentru şi publicul n’au avut ocasiune şi timp reînoirea acordului celor douS împărăţii. facă o casă convenabilă, să se hră-
realisarea nobilei aspiraţiunî şi do de a-se lămuri pe deplin asupra lu La acâsta „Keue Freie Presse observă, că nâscă şi el mai bine şi să fiă în
u
rinţe a Românilor diu statul acesta crului. pănă acum nu se soia, că înţelegerea aus- stare a ţinâ şi a cresce şi el o vită
de a ave şi ei un teatru naţional In Anuarul Societăţii, ce a apă tro-rusă s’a încheiat pe un timp determi cu folos pentru el. Au trecut tim
român, a progresat, putem cjice, rut de curând, secretarul acesteia nat şi că terminal fixat este atât de-a purile acele, când proprietarii noştri
în modul cel mai îmbucurător, aşa, şî-a desfăşurat părerile sale indivi prope de espirare. Riarul vienes adaugă, putâu se stea cu anii la Paris şi în
că acjî posede un capital, care aduce duale privitbre la organisarea ce ar că în ce privesce insinuarea unei eventuale străinătate şi să-şî consume acolo
o dobândă anuală de aprbpe două- trebui se i-se dea nouei Societăţi neprelungirl a acordului îu cestiune, ea în linişte rentele moşiilor, âr statul
cjecî de mii de corone. Acest frumos teatrale, care, după cum opinâză, ar este prea gravă pentru-ca să i-se dea uu să le facă şosele, căi ferate, fără soi
resultat, pe lângă interesul, ce l’a trebui se înlocuâscă Societatea de crecjămend complect, şi recomandă a-se aş rea dânşilor pe la moşii, pentru a-le
manifestat publicul român în tot- acjî în sensul paragrafului 21 al sta tepta confirmarea acestui lucru. spori venitele. D’aci înainte vor tre
deuna pentru progresul Societăţii, tutelor. Asemenea înainte cu câte-va bui şi dânşii se aducă sacrificii în
este a-se datori în cea mai mare cjile şi-a desfăşurat şi preşedintele semnate pentru înzestrarea moşiilor
parte împrejurării, că s’au tot adu Societăţii părerea asupra proble Canalisarea Oltului. lor eu tbte cele necesare pentru in
nat bani, adăugându-se dobânda la. mei adunării din Şimleu. Membrii ii. troducerea unei culturi raţionale, şi
capital fără de a-se cheltui din ei Societăţii însă şi publicul n’au avut se contribuâscă şi dânşii cu ceva la
Ţînta cea mai de aprbpe este timp de a putâ studia cestiunea şi Faţă de tendinţele economice progresul cultural şi economic al
se se adune un fond, din care cu deci nici nu vor putâ se o predo generale îndreptate cătră deschide ţării.
timpul se fiă posibilă înfiinţarea unui mine şi să se orienteze în tbte pri rea de noue regiuni şi pururea în Cum se se potă face însă îm
teatru naţional român. vintele la adunare însăşi. Şi o bună val ore de materii prime, cari zac bunătăţirile amintite când capitalurile
Dela un timp înebee, când fon şi sigură orientare se recere totuşi ascunse în sînul pământului, nici şi materiile prime lipsesc, stau as
dul a atins o sumă mai însemnată, şi dela adunarea generală, care Românii din regat nu mai trebuesc cunse fără de a fi utilisate, şi ma
publicul român, impacient de a-şî are se decidă despre convocarea se stea cu mânile în sîn. Cumcă tra terialul de construcţiune şi combus
vedâ cât mai curând dorinţa reali- unei adunări generale speciale în ficul ieftin pe apă vine considera tibilul in România este scump de
sată, a început se ventileze — mai sensul paragrafului 21, deşi în fond bil în favorul riveranilor, dovadă mama focului? Nici la oraşe aşa
ales cu ocasiunea adunărilor gene cestiunea va fi resolvată definitiv nu este influenţa cea mare a traficului Jisa industriă naţională nu va prinde
rale ale Societăţii —- cestiunea dâcă mai de acâsta. pe Dunăre, care pe arândaşii din rădăcină pănă-ce ea aduce materiile
n’ar fi bine şi consult se se încâpă Suntem convinşi însă, că comi Muntenia şi sistema de cultură a prime, combustibilul scump, cânepa
a-se face câte ceva din veniturile tetul, care a cedat 'prin propunerea lor i-a favorisat enorm. Ei nu aveau pentru frângherii, nisipul şi soda
fondului în direcţiunea scopului prin sa unui curent, ce s’a manifestat la de nici unele pe moşiile lor şi nici pentru sticlăriă, ba pănă şi lutul şi
cipal al Societăţii, care a fost, este adunările generale din urmă, va scii esperienţe nu aveau în ale agricul- argila pentru olariă tbte din străi
şi rămâne, în înţelesul statutelor se adaugă la zelul seu de-a vedâ turei mari şi mici, produceau prost nătate şi pănă-ce capitaliştii şi uvri
ei, înfiinţarea unui teatru român. înaintat scopul Societăţii şi tactul şi şi puţin, dâr aveau Dunărea la spate erii technicî şi măiestrii toţi sunt
S’au luat în privinţa acesta unele prevederea, care în împrejurările de cu traficul ei ieftin pe apă, care le-a străini, şi numai muncitorii ordinari
hotărîrî principiare de cătră adună faţă sunt reclamate de interesele permis se se estindă în conţinu cu sunt luaţi dintre Români?
rile generale dela 1886 înebee, dâr acestei Societăţi. plugăria, şi tot-dâuna se găseseă Deci tocmai prin regularea nu
esecutarea lor s’a lovit tot-dâuna de Suntem convinşi tot-odată, că muşterii pentru productele lor fiind rilor, cu traficul lor ieftin pe apă,
părerea predominantă în adunări, că adunarea generală din Şimleul Sil ieftine, pe când în Moldova, unde în s’ar pune la cale deschiderea mai
ar trebui mai întâiu se se schimbe vaniei va sci la rândul ei să cum- mare parte proprietarii ’şî căutau bine a regiunei colinelor şi a mun
statutele. păneseă tbte momentele de actua de moşiile lor, aveau şi acareturi şi ţilor de-oparte, cari sunt bogate în
Acâstă părere este acjî susţinută litate şi se nu preoipiteze nimic ce vite frumose, şi agricultura lor este tot felul de materii prime şi braţe,
de comitetul Societăţii, care,—după ar pute se devină prejudiţios unei mai sistematică, mai variată, acjî cari pe loc nu găsesc aplicare, şi
cum cjice preşedinţele ei înarticulul resolvărî cât mai bune şi mai po sunt mare parte ruinaţi, din lipsa între câmpia nudă de altă parte,
seu, ce tratbză despre problema adu trivite a cestiunei. de piaţă de desfacere în apropiere care este desvălită şi lipsită de braţe
nării din Şimleu şi din oare am re şi a taxelor mai mari de transport, ca şi de materii prime. Ba am putâ
Salutăm cu căldură pe fraţii
produs în numeral de Duminecă cari pentru dânşii erau o piedică. cu drept cuvânt susţine, că deschi
ce se vor întruni la Şimleu cu su
părţile esenţială — e de părere că Tocmai dânşii au negligat, ca derea veritabilă a ţării şi punerea ei
blima chemare de a introduce Tha-
fondul adunat a atins deja suma prin „asociaţiunî puternice şi cu pe calea progresului se va face prin re
44
lia română şi în sînul poporului
ca se se potă face începutul de în concursul guvernului se facă de tim gularea rîurilor interibre, cari se lege
nostru dintre Tisa şi Carpaţî, şi do
fiinţare a teatrului; de aceea acest puriu navigabile Şiretul şi Prutul, periferia cu marile centre comer
rim ca lucrarea lor se fiă încoronată
comitet, în conformitate cu dispo- de succes. cari traversau ţâra Moldovei în lun ciale şi cu traficul internaţional dela
siţiile statutelor, a pus la ordinea gime. Regularea şi plutirea pe Bis Dunăre. Ceea-ce nu au făcut cele
cjilei pentru adunarea din Şimleu şi triţa s’a făcut fără de concursul şi 3000 klm. de cale ferată şi cele
Coloman Szell la Viena. „Nene
propunerea de a-se convoca o adu contra voinţei lor, aşa cjicând cu pu 26,000 klm. şosele impetrite, o vor
u
Freie Presse ammţft, că ministru-unguresc
nare generală anume, care se de terea. Căile nostre ferate au favori face mai curând câte-va sute de
Coloman Svell va sosi cfilc^le proxime în
cidă cestiunea acesta. sat numai esportul de mărfuri mai klm. de cale ieftină pe apă. Influinţa
In şedinţa dela 2 August adu Viena. Călătoria lui stă în legătură cu nou) concentrate — cereale — şi impor ce a esercitat’o în deceniile din ur
tarif vamal german.
narea generală dela Şimleu va avâ tul de manufactura gata în massă, mă Dunărea, o vor avâ pe viitor
dâr a-se pronunţa, conform ordinei er ţâra prea puţin a de9chis’o, căci celelalte rîurî după canalisarea şi
dilei, dâcă a sosit timpul, ca se se Cefiii in contra lui Koerber. ţăranul tot în colibî şi bordeie lo- regularea lor, şi ea va fi cu atât
procedă în sensul paragrafului 21 al „Narodni Listy declară erăşî răsboiti cabi cuesce şi trăesce în miseriă hrănin- mai mare, cu cât vor atinge să pună
u
statutelor, care cjice: „Când fondul netului Koerber. Intr’unul din numerii săi du-se cu mămăliguţă cu buruieni, la în comunicaţiune directă regiuni bo
ce
e
Societăţii se va urca la o sumă, din mai noi foia cehică ch > nu P^ fi oraşe nu se vede nici o mişcare eco gate cu centrele mari de consuma-
care s’ar pute realisa înfiinţarea tea vorba, ca lui Koerber să i-se voteze budgetul nomică şi nu^pote prinde rădăcină ţiune indigene, căci în tbte ţările
