Page 41 - 1901-07

REDACŢIUNEA, „aAZETA“ iese în flăcare di.
Alministraţiniiea şi Tipografla Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Serisorî nefrancato nu se pri­ N-rii de Dumineci 2 fi. pe an.
mesc.— Manusoripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe şbse
se primesc la Admlnlstraţlune tn luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Braşov şi la următorele N-rii de Dumineci 8 franol.
Se prenumeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI : ciele poştale din întru şi din
în Vlena: la ST. Dukes Naclif., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augeufeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentul pentru BraşcT
pelik Nuchf. Anton Oppelik. Admtnistrafiunea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. Y. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bergor. Elcstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold(VTI ErzsAbet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUN1L0R: Cu dusul în casă : Pe un an
o sorift garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni G corone. — Un osomplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 160. Braşov, Joi 19 Iulie (1 August). 1901.

Tote s’au grămădit la un loc. toda acesta nu este nouă. De mult mântului; rostesce o singură gură sentinţa status quo, şi pentru acâsta vom lucra şi
Ungurii au practicat’o şi vedem, că peste viaţa a sute de miliâne; şi un singur de-aci încolo !
Tomna viitore va aduce proba­ cu ameninţările lor directe şi indi­ pioior lovind în pământ, pune în mişcare Pressa rusâscă, firesce, esolamă „P.
bil surprise atât în ce privesce afa­ recte le-a succes a dobândi multe, trei miliâne de soldaţi. Nimic nu se întâmplă Lioyd", cunosce pentru Rusia alte ţînte. Iu
cerile interiore ale monarchiei. cât de care ei înşi-şî nu visau. fără, nimic contra acestei puternice voinţe. Şi diua, cjice ea, când Rusia va avâ puterea,
şi în politica esteribră, în tot caşul Mai sunt acusaţî Cehii de cătră în palatul ministerului de esterne domnesce posibilitatea şi voinţa de-a lua oausa ma­
vom avă la tomna o mişcare forte foile germane din Viena, că prin numai acâsta singură voinţă; numai ce ea cedoneană sub scutul ei puternic, de-aţinâ
viuă în ţerile nostre dualiste. uneltirile lor le-au succes a zădăr­ poruncesce, cutâză a face şi a întrelăsa con­ sâmă de trebuinţele Bulgarilor şi Sârbilor,
Tote s’au grămădit la un loc. nici tratările de împăcare, ce de tele Lambsdorf. Intr’un stat astfel organi- în acea (fi Rusia va deveni ârăşl pe faţă
Pactul austro-ungar încă nu este în­ doi anî decurg între Germanii şi sat, al cărui principiu de căpetenia e forţa tutorele Slavilor balcanici, representantul
cheiat. Acum a devenit forte urgentă Cehii Moraviei şi cari tratări erau nu numai asupra limbelor,- ci chiar asupra lor înaintea Europei şi va oorege greşelile,
cu deosebire cestiunea convenţiunei acum aprâpe de a se realisa. Par­ cugetelor supuşilor, de sigur că şi politica ce le-a comis diplomaţia odinioră.
vamale şi comerciale între Austria tida Cehilor tineri din Moravia la privată esternă a pressei e supusă, dâcă nu Cine e dâr, după tâte acestea, în­
şi Ungaria, a căror guverne au şi înrîurinţa celor din Praga a decla­ unei sile, totuşi unei censurl“. trâbă „P. LI.", care neliniştesce popârele
iniţiat tratări asupra viitorului tarif rat cţiiel© acestea, că tratările’ de „Cum se pâte deci", se întrâbă „P. balcanice şi produoe neînoredere? In în-
u
vamal autonom. Urgenta resolvare împăcare trebuesc întrerupte, deore- Lloyd , „că campania sistematioă de ata- trâga pressă rusâsoă abia se găsesc două-
o impune proiectul tarifului vamal ce ele s’au dovedit a fi o piedecă ourl a foilor rusescl contra Austro-Ungariei, trei foi, cari să opun acestei atitudini. Nu
german, care ameninţă mult espor- pentru desvoltarea firâscă naţională se tolerâză sâu să trece cu vederea? Ea nu voim, să ne îndoim, încheie „P. Ll.“, că
tul austro-ungar. Politica vamală a poporului cehie din Moravia. durâză de erl sâu de alaltăerl, oi de săp­ aceste două sâu trei foi sunt acelea, cari
germană vine se încurce şi mai mult Procederea acâsta o esplică Ger­ tămâni. Ea ia în batjooură raporturile ami­ redau adevărata opiniune ja guvernului ru­
raporturile economice încă neresol- manii tot ca o ameninţare la adresa ca bile esistente între ambele ţări, intimele sesc, când tfic : „Deja ideia unui râsboih.
vate dintre ţerile dualiste. ministrului-preşedinte Koerber. Pote stipulaţiunl între ambii monarchl. Stăm îna­ între Rusia şi Austro-Ungaria, e hotărît o
După cum stau acjî lucrurile, fi, dâr după atitudinea de pănă acuma intea unei enigme şi nu găsim nici o des- absurditate, o utopiă nenaturală"...
mânile monarchiei nbstre sunt le­ a Cehilor în tote afacerile trebue legare pentru ea. Vedem numai contraziceri
gate, deore-ce legea dela 1899, prin se conchidem şi aceea, că planul lor şi n'au(\im nici o motivare .
11
care se stabilesce raportul de repro- este de a împedecă ori-ce împăciu­ Spune mai departe, că înţelegerea Ganalisarea Oltului.
citate între Austria şi Ungaria, le ire definitivă pănă ce nu se va re- austro-rusâscă de aoum patru anî asupra
iii.
împedecă pe acestea de a încheia solva cestiunea dreptului public bo­ cestiunilor balcanice n’a fost oausată de
tratate comerciale pe timp mai în­ em, care cuprinde şi Moravia ca consideraţiunl curtene sâu politioose, ci Navigaţiunea Oltului este veche,
delungat, decât pănă la anul 1907. ţâră, ce se ţine de corbna boemă. amândouă puterile au fost recunoscut, că — tradiţională chiar. Afară de în­
In faţa agresiunei, ce se ridică C’un cuvent materiă de încur­ au multe interese comune în Orient, dâr cercările făcute probabil sub domi-
prin tariful vamal german în contra cătură e destulă adunată şi la tomnă nici unele, cari trebue neapărat să ducă la naţiunea română, ea a fost ventilată
celor mai importante ramure de pro- vor scârţăi ârăşî binişor maşinele un conflict. „Vechile oontraste dispărură de de repeţite-orî dela aducerea colo­
ducţiune ale monarchiei nostre ; în parlamentare dualiste. Lupta econo­ sine; drumurile, cari mai dinainte amenin­ niştilor saşi în Transilvania şi im­
faţa pericolului, ce-o ameninţă din mică în perspectivă cu Germania va ţau câte odată de a-se încruoişa, merg pusă lor de cătră diferiţi regi ai
partea nouei politice protecţioniste face ca confusiunea se fiă şi mai acum paoîDic unul lângă altul; şi dâcă se Ungariei şi Princip! ai Transilvaniei.
a Germaniei, s’ar impune ca cele mare, âr Cehii anevoie vor lăsa se ivesoe neoesitatea de-a esamina nouă în­ Totuşi încercări seriose de naviga-
doue state dualiste se se înţelâgă trâcă ocasiunea de a se folosi de torsături, piedeol neaşteptate, bărbaţii de ţiune nu s’au făcut decât 2—3. Una
cât mai curend şi se reînoiască tra­ un asemenea moment spre a storce stat ai ambelor ţări au îngrijit de podul în răsboiul austro-turcesc dela 1788
tatul vamal şi comercial dintre ele, nouă concesiuni politice-naţionale în bine legat, pe care se pot întâlni pentru o pentru scoborîrea provisiunilor din
ca mai pe urmă se se p6tă stabili favorul lor şi nu vor lăsa se fiă con­ amicabilă schimbare de păreri". Transilvania pentru armatele impe­
noul tarif vamal autonom pentru a turbaţi întru nimic de esclamarea: „P. Lioyd" constată, că Anstro-Un­ riale de operaţiune, cari se aflau
susţină lupta cu tariful autonom ger­ „acâsta este mulţămita Cehilor pen­ garia a ţinut totdâuna sâmă de aceste ra­ atunci în Oltenia, şi ea a încetat în­
man. tru călătoria împăratului înBoemia, porturi ale ambelor state; că de aiclnus’a dată după terminarea răsboiului. In
Aşa ar trebui se fiă. Inse nou- pentru fundarea marinimâsă a galeriei scris nimic contra politicei interiâre a seci. al NlX-lea au urmat alte doue
ele mesurî protecţioniste germane de bele arte şi pentru tote dovecjile Rusiei; că s’au luat binevoitor şi cor­ încercări. O regulare proiectată de
găsesc monarchia dualistă nepregă­ de bunăvoinţă şi favorurile, de cari dial la cunoscinţă actele tînărului Ţar, guvernul rusesc în resboiul ruso-
tită. Nu jnumai că pactul nu este încă au fost împărtăşiţî“. prin oare a voit să servâscă păoii lumii; că turcesc dela 1828—9 pe întreg par­
primit din partea parlamentelor, dăr în fine s’a recunoscut de repeţite-ori, că cursul lui, nu s’a esecutat. O a treia
încă nici una din divergenţele grave, dela acea memorabilă înţelegere dela 1897 încercare făcută din iniţiativa pri­
care au împiedecat pănă acuma re- Pressa rusescă şi Anstro-Ungaria. între contele Golucho'wski şi oontele Mu- vată a Sibiienilor sub conducerea in­
solvarea lui, n’a fost delăturată. In raview, Rusia s’a ţinut strict între limitele ginerului Martin Schuster, care în­
caşul cel mai bun, când din partea Piarul lui Max Falk, raportorul „per­ politicei stabilite. treprinse 2 espediţiunî comerciale
ungară nu s’ar mai ridica nici manent al comisiunei afacerilor esterne Ou totul altfel, dice, a fost atitudinea dela Turnu-roşu la Dunăre în tbmna
o dificultate, rămâne încă deschisă din delegaţiunea ungară, care diar primesce Rusiei. Pressa rusescă şl-a ales politica in- anului 1832, ale căror peripeţii şi re-
întrebarea: ce sărte vor ave proiec­ adeseori informaţiunî dela ministerinl d'e terioră a Ungariei şi a Austriei ca teren sultate sunt descrise în limba germană
tele pactului în parlamentul aus­ esterne din Viena, se oeupâ în numărul de-a face asupră-i asalturi de tot îndrăz­ de cătră Dr. Cari Wolf, directorul
triac ? său de adl de atacurile, oe le îndreptâzâ neţe. 6menl ca Komaroff şi Rittich au putut casei de păstrare din Sibiiu, âr în
Am arătat de repeţite-orî, că oontra Austro-Ungariei mai ales de un timp să debuteze în Praga oa liberatori ai Sla­ traducere română în Buletinul So­
Cehii sunt hotărîţî a-se folosi de încâoe aprâpe sistematic şi unanim foile vilor Austriei, au putut să-şl permită es- cietăţii geografice Române trim. III
arma, ce le-o dă în mână cestiunea rusescl chiar şi acele, cari stau aprâpe de oe8e oratorice, care chiar şi Cehilor li-s’au şi IV din 1892. O nouă şi recentă
pactului, lansând din nou postula­ guvernul din Petersburg. părut în cele din urmă prea lipsite de tact. încercare s’a făcut în 1896 de că­
u
tele lor naţionale şi spunend guver­ „P. Lloyd constată mai întâih, că Se nu să <Ţioă, că vitejii generali n’au fost tră 2 ingineri, unul ungar şi altul
nului din Yiena pe şleau: dâcă vrâi pressa rusescâ nu pote să aibă opiniunea autorisaţl la aoâsta; e destul, că nisce român şi un navigator vienes, che­
să-ţî votăm proiectele pentru pactul ei proprie asupra cestiunilor interiore şi se membri ai armatei rusesol, supuşi ai Ţaru­ mat ca espert, şi cari percurseră
cu Ungaria, trebue se ne satisfaci pronunţă politioesce numai asupra afaceri­ lui, care se află în raporturi amicabile cu Oltul dela Făgăraş în jos pănă la
mai întâiu cele mai urgente postu­ lor esteriâre. Austro-Ungaria, şi-au permis în ţâra amică Dunăre şi confirmară în mare parte
late politice-naţionale. „Nici nu am lua", dioe, „prea în se­ astfel de bravuri, fără ca acasă să fiă pe­ observaţiunile şi constatările făcute
Cu alte cuvinte Cehii, ca şi păna rios productele pressei rusesc!, dâcâ nu am depsiţi cum se cuvine. cu o jumătate de veac înainte de
acum, proced după maxima do ut soi, că şi politica clLristică esternă este su­ Dâr încă campania actuală a pressei ing. Schuster.
des. Foile germane din Austria le ia pusă în Rusia ore cărei controle a autori­ în cestiunea balcanică! — continuă „P. Esperienţele de păn’ acum au
acâsta în nume de rău,' cu tote că tăţilor. Esistă o lege nescrisă tradiţională, Lioyd". Se impută politicei nostre (aus- dovedit incontestabil posibilitatea
în fond nici Germanii n’au făcut şi care ordonă pressei rusescl de a scrie des­ tro-ungare), că sâmână neîncredere în navigaţiunei pe Olt în jos în starea
nu fac alt-fel. Cu mai mult efect pre străinătate, ce tocmai îi place său con­ Orient, dâr află cu grâză, cum influenţa ru- lui actuală şi pe albia lui avend
impută însă aceste foi Cehilor, că vine guvernului". sâscă triumfâză pe totă linia în statele bal­ lipsă numai în 2—3 puncte de ceva
au voit se facă presiune şi se inti­ împrejurarea acăsta o atribue f6ia canice... Nu, dău, noi nu suntem desamă- lucrări de corecţiune prin esplosiu-
mideze guvernul cu manifestaţiunile amintită pestană organisaţiei statului ru­ giţî, sâu îngroziţi, fiind că nicl-odată n’am nea câtor-va colţi de stânci. Şi este
de frăţietate aranjate când cu pri­ sesc, unde dela Neva „stăpânesc doi ochi considerat ca ţîntâ a nisuinţei nâstre aser­ de mirare cum o atare arteră de co-
mirea primăriului din Paris şi a ge­ jumătate Asia şi jumătate Europa; guver- virea economică şi politioă a statelor bal- municaţiune a putut se fiă neglijată
neralului rusesc Rittich. Dâr şi me­ nâză o singură mână a şâsea parte a pă­ oaniee; am lucrat numai pentru a susţină sute şi mii de anî!! Guvernele aus-