Page 42 - 1901-07
P. 42
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI.] Nr. 160.—1901.
triace, rusesc! şi comercianţii saşi a atinge nici regiuni prea bogate atât de predilect împăratului. Dată fiind tanta publioaţiune făcută acum 5 ani în Ger
din Ardeal au recunoscut unanim şi nici oraşe mari orî centre indus împrejurarea acâsta şi dat fiiud,(că guvernul mania de d-1 Dr. 0. I. Băiooianu, secreta
importanţa eminentă a regulării şi triale şi comerciale, căci Remnicul- însuşi s’a informat bine despre disposiţiu- rul general al ministeriului de domenii. Pe
canalisării Oltului, şi numai Românii Vîlcii, Drăgăşanii orî Slatina nu au nile, ce domnesc faţă de noul tarif vamal, basa acestei preţiâse scrieri, Dr. Grîinberg
nu ; şi guvernul şi particularii s’au vre-o industriă deosebită. căci o respingere a lui ar fi identică cu că arată mersul şi prinoipalele fase ale co
desinteresat complet de acâsta ces- derea guvernului, nu se prea pote aştepta merciului României cu Austro-Ungaria şi
tiune, deşi regularea şi navigaţiunea ca adversarii noului tarif să reuşâscă cu dovedesc9, că principalul rival economic al
Oltului este şi o cestiă eminent Planurile lui Wlassics. Oficiâsa lupta lor. Austro-Ungariei în România e Germania.
u
româuescă dincâce şi dincolo de „P. E. anunţă, că ministru unguresc de Noul tarif lovesce grav mai ales Un Autorul sfătuesce pe compatrioţii săi, să se
munţi!! instrucţiune Wlassics plănuesce prefacerea garia. Organul independiştilor maghiari cfioe, ferâscă de a perde o importantă piaţă de
Cu spese cât a costat un singur tuturor şcâlelor diu comitatul Âbauj-Torna că nu numai Germania se ridică acum în desfacere pentru produsele industriei aus-
cheiu, de es. cel dela Giurgiu, se în şcdle de stat. Tratările în privinţa acesta oontra Ungariei, oi o lovitură i-se pregă- tro-UDgare, numai pentru a mulţumi unele
putea regula şi canalisa şi Oltul. Şi s’au început deja. tesce pe teren economi o şi în Austria, şi pretenţiunl esagerate, c&rl se ivesc din par
care este importanţa comercială a combinate aoeste două lovituri, vor face, ca tea Ungariei.
Giurgiului, faţă de importanţa şi O nouă crimă a comitetului ma- Ungaria să-şi piardă independenţa eco
canalisarea Oltului, la care este in nomică. Escadra rusă la Constanţa. Iu ve
cedo-bulgar. Sub acest titlu cetim în derea visitei pe care, după cum s’a anun
u
teresată o bună parte din Muntenia n Megyar°rszâg publică un articol îu
14
„L’Independance Roumaine : ţat, o va face escadra rusă la Constanţa,
şi jumătate din Transilvania? Linia Un profesor din Macedonia, oare a so care arată, că nou) tarif isbesoe mai ales
ferată, ce este în prejmă de a des esportul ungar de vite şi a produselor de s’a întocmit următorul program de primire:
sit în BucurescI, ne-a povestit în ce mod D. I. Brătianu, ministru ad-interim la
chide pe valea Oltului pe la Cânenî vite. Ridicarea vămii asupra boilor este cu
agenţii oomitetului revoluţionar bulgar au răsboih, întovărăşit de seoretarul general
rîu Vadului, este şi ea bună, der deosebire nlare. Pănă acum se plătea 25
asasinat pe un comerciant român din Bu- al acelui minister, va merge cu acâstă oca
vine numai cu 40—50 ani pre târ- mărci după bucată; după noul tarif însă se siune la Constanţa.
tana. Patru Bulgari s’au dus pe la jumăta
cjiu, când traficul internaţional între plâtesce 12 mărci după maja metrică, ceea- D. oolonel-comandor Koslinski, co
tea lunei lui Iunie la un notabil român,
apus şi răsăritul Europei şî-a fiscat ce — soootiud că un bou îngrăşat are o mandantul flotilei române militare, va
anume Toma D. Torbu, din comuna Bu-
deja drumurile sale în alte părţi, şi greutate de 8 mâjl metrice — vama după merge să salute pe comaudautul escadrei
tana, plasa Rahova, districtul Vratza, şi imperiale la intrarea sa în rada Constanţei.
ea probabil nu va contribui mult la bucată va fi de 96 mărci. Acâsta nu însemnă
i-au pretins, .în numele comitetului mace Când acesta din urmă va înapoia vi-
mărirea traficului dintre Transilva alt-ceva, decât sistarea totală a esportului
donean, să cumpere acţiuni de ale comite sita, va fi primit pe bordul vaporului „Re
nia şi România, cu tâte dorinţele şi ungar de vite şi a produselor de vite,
tului,- în valore de una miie lei. Toma Torbu gele Carol 1“ de cătrâ ministrul ad-interim
doleanţele Sibiienilor. Ea va fi şi va lapte, caş, unt, piei, etc. Tot aşa şi ou pri la răsboiu, asistat de d-uii: comandorul
s’a esecutat şi a vărsat o miie de franci
rămână numai un crâmpeiu de cale vire la esportul de cereale. După noul tarif, Koslinski, colonelul Cândă, comandantul
în mânile agenţilor. Oâte-va (file îu urmă,
ferată vicinală, pe când cu 40—50 vămurile pe cereale vor fi îndoit mai mari, diviziunei active din Dobrogea, ofiţerii su
Toma Torbu primi o sorisâre dela aceiaşi periori ai garnisonei şi autorităţile locale.
ani înainte de acesta, ea era desti decât cele de până acum. Pănă acum se
Bulgari prin care i-se cerea încă o miie Un prânej de aprope 80 de tacâmuri
nată de a fi calea cea mai scurtă plătea pentru esportul din Ungafia vămurl
de lei. De astă-dată comerciantul în ces- va fi servit pe bordul „Regelui Carol“ în
din Europa apusană peste România în sumă de 17,099,028 mărci, după noul onârea comandanţilor ruşi, căoî se orede,
de-a curmezişul la Adrianopole şi tiune n’a răspuns. Dăr peste câte-va cfil© plan însă se va plăti 43,238,956 mărci, că escadra rusă e oomandată de doi vice
primi o nouă scrisore, care îl ameninţa cu
Constantinopole. Acţi după deschide aşa-dâr un plus de 26,139,928 mărci, ceea- amirali.
mârtea, dâcă nu va plăti suma, ce i-se cerea
rea ei nu va pută să atragă la sine ce constitue o urcare de 153°/ . Un A doua efi ospeţii ruşi vor visita por
pănă la 28 Iunie. 0
mult nici din traficul Predelului, al garia, (fie© numita foie, nu va pute să sus tul, ţărmul şi căsărmile şi sâra vor fi in
Toma Torbu, nesupunându-se ordinului vitaţi la nn bal dat în onorea lor de că-
Verciorovei, Burdujenilor şi nici al ţină lupta acâsta.
primit, a fost asasinat de cei patru Bulgari, tră municipalitate.
Căilor ferate orientale, car! trec
chiar în domiciliul său, în timpul nopţii, prin
peste Belgradul Serbiei la Constan „O petrecere patronată de un able-
focuri de puşcă trase pe ferâstră. Un copil „Pro Macedonia!“
tinopole. Şi cu cât a costat ea pe gat dieta!“. Sub titlul acesta am publicat
al nenorocitului comersaut, în verstă de 2
guvernul român, se putea canalisa şi în nr. 148 dela 6 (18) Iulie o notiţă, în
ani, a fost atins de glonţul asasinilor şi Organul comitetului macedo-
face navigabil Oltul, Jiul şi păte şi u care se arăta, că la scalda din Bizuşa
rănit grav. Copilul a fost transportat la bulgar, „Reformy din Sofia, publică
Şiretul. (Biidospataka) se aranjază o petrecere în
spitalul din Rahova. Asasinii au fugit şi în fruntea numărului seu mai nou
Cu totul alt efect şi altă impor favorul bisericei din lleanda-mare, că pe
n’au putut fi prinşi, deşi erau perfect de un articul scria de preşedintele aces
tanţă economică ar fi avut şi ar avă trecerea e „patronată de d-1 „ablegat
44
bine cunoscuţi în looalitate. tui comitet Stoian MihailowsJci. In
canalisarea şi navigaţiunea Oltului dietal Simo Lsjos şi oă în oomitetul aran
44
articulul acesta se agită direct la
dincoce şi dincolo de munţi pentru jator figurâză mai multe nume maghiare pe
revoluţiune în contra islamului şi a
punerea în valăre a materiilor prime, lângă numele românescl. Ne-am esprimat
Nou! tarif vamal german. Sultanului. Mihailowski scrie între
ce zac cu sutele de milione în jurul mirarea, de unde vine acâsta amestecătură
altele:
lui şi a mărfurilor voluminose, lemne Publicarea noului tarif vamal german de nume şi de ce inteligenţa română din
„In Macedonia voinţa padişahului este
lung! şi lemnăria ordinară, car! a produs pretutindeni în ţările europene o părţile acele s’a pus sub protectoratul unui
legea. Sic volo, sic jubeo... Islamul şi drep
44
din causa- deselor cotituri ale liniei adevărată revoluţiă a spiritelor. Din tote „ablegat dietal maghiar. Părintele paroch
tatea sunt incompatibile. P&dişahul şi sfet
ferate nu se pot transporta pe ea părţile se aocentuâză, că urmarea acestui gr. oat. Nicolau Cosma din Ueanda ca
nicii săi voesc pururea se sugrume spiritul
orî-că nu Bupărtă tacsele mari de tarif va fi un răsboih vamal păgubitor şi vioe-preşed. şi Alesandru Pop ca cassar al
omenesc şi sentimentul nobil, fiind-că inte
transport. Navigaţiunea Oltului pe în cea mai mare măsură primejdios intere petrecerei, vin aoum să ne „lămurescă .
44
resele guvernului otoman se opun intere
apă în jos, e mai pe sus de otî-ce selor comerciului internaţional. Dânşii spun în „lămurirea lor, că paro-
44
selor supuşilor creştini. Turcia este ţâra
îndoială posibilă, pe când pe rîu în Noul tarif se va introduce peste vr’o doi chia lleanda-mare e săracă, casă parochială
sclaviei, de aceea e vrednică de dispreţ.
sus, după opiniunea nauticului Fritz ani. Pănă atunci fi-va timp ca lumea să discute nu este, oă porţiune oanonică n’are nici un
„Care este aşa-dâr datoria vostră?
Mayer, este posibilă actualmente cu mult asupra lui, ba se nutresce din anumite petec de pământ, bani bisericescl abia sunt
Fiind-că vreţi să trăiţi liberi şi fiind-că în
vapor cu lanţ între Remnicu-Velcea părţi speranţa, că guvernul din Berlin va 200—600 oor., âr poporul e atât de sărac,
Turcia nu e posibil aoâsta, ce trebue să
şi Boiţa-Porcescî după analogia pe reveni asupta taxelor de vamă urcate, va încât abia se pote susţine. Mai spun, că
faceţi ?
14
rîul Neckar; pe când în jos vasele face ici colo corecturi în ele şi va mai mo sunt „âmeul noi în aoea comună, că anul
„ "Revoluţia !
ar veni libere cu o iuţelă mediă do dera astfel lovitura, ce se dă esportului din trecut încă au aranjat o petrecere în fa
Revoluţia e progresul. Numai revolu-
2—3 m. pe secundă, ceea-ce ar ne străinătate în Germania. Intr’aoeea agra- vorul bisericei, la care au aşteptat „să se
ţiunile au făcut să înainteze omenimea. A
cesita o călătoriă între aceste puncte rianii germani jubilâză. Foile lor sorin ar- presenteze totă suflarea românâscă din jur",
de 10—12 6re, dâcă cursul ar fi cu ticull ditirambiol şi cu estremă bucuriă ves progresa însâmnă a soutura de pe voi tot însă „afară de doi preoţi şi un învăţător
ce este spre sarcina vostră. In cele din
răţit de colţi de stânci, a căror oco tesc ele victoria, oe fdio că a raportat’o n’a participat nici un Român, numai cu
urmă legalitatea este un concept relativ, şi
lire ac]î recere mult timp. partida agrarilor asupra poporului german inteligenţa maghiară din loc am avut no
dâcă se abusâză de ea, ce mai rămâne de
Adevăratele greutăţi ale regu- însuşi. roc etc. Din oausa aoâsta au „aflat de
44
lărei şi navigaţiunei Oltului însă nu Tariful va trebui, firesoe, să trâcă prin cât forţa? bine sâ roge pe „ablegatul dietal Simo
14
44
sunt în munţi, unde apa este grămă aşa numitul „Bundesrath , apoi prin adu „Amerioa, Anglia, Olanda, Francia să Lajos a primi patronajul „eu speranţa, oă
44
vă servâscă de esemplu. In caşul acesta
dită într’un curs regulat, avend pre- narea imperiului. Dâcă proiectul va fi pri aşa mai uşor ne vom ajunge scopul". Des
tutindenea o adâncime de 1.5—3 m., mit şi aici, el va fi din nou trimis „Bun- numele forţei este revoluţia. Fără de luptă pre numitul „ablegat dietal spuu dânşii,
44
nu esistă dreptate socială. împăratul oto
ci la trecerea lui în coline şi la şes desrath“-ului, care la rândul său îl va tri oă e „un bărbat cu sentimente uobile . . . .
ce:
— îndată din jos de Remnicu-Vîlcii, mite spre sancţionare împăratului. Acest man cj' Eu sunt dreptatea! dâr revolu căci în anul trecut a donat bisericei 200
între acesta şi Drăgăşanî, unde cur „Bundesrath are însă dreptul de a res ţia răspunde: Tu eşti minoiuna, pustiesce-te. cor. eto. încât pentru oele-lalte nume ma
u
44
„Nu este de-ajuns a pune sub picior
sul, deşi este mai domol, dăr pră des pinge proiectul, chiar dâcă adunarea impe ghiare, cari figurâză în comitetul aranjator,
pe paşii crudell, trebue loviţi la mir. Ab-
se imparte în câte 4—5 braţe şi cu riului îl va fi primit, şi să refuse trimiterea causa, oă fao parte este, cjio dânşii, că „in
did Hamid sâu alt tiran ? Unul e nouă
mici băncurî de nisip şi prund la lui spre sancţionare oorânei. Ou alte cu teligenţa română e puţină în ceroul nostru .
44
mijloc formând adesea ostrâve cu vinte proiectul va trebui să trâcă prin multe sprezece, celalalt fără puţin e două-deoî. — P6te fi. Oum vor aştepta însă respecti
„Luptători, înainte! Lozinca să fiă:
sălcii şi t6te fără apă navigabilă su foruri şi bărbaţii politici germani vor avâ vii domni români din lleanda-mare să par
Pro Macedonia!' 1
ficientă, şi unde ar trebui astupate ocasiune destulă, de a cumpăni lucrul cu ticipe la o ast-fel de petrecere împestriţată
2—3 guri şi în cele lăsate libere temeiu, eventual a devia din oalea pe oare aceia dintre Români, cărora nu le convine
albia aprofundată prin drăgare şi au apucat. amestecul cu străinii? Cred dânşii, că prin
curăţire. Nu sunt cu tote acestea speranţe mari, cerşirea de ast-fel de „proteotorate vor
14
Apoi evaporaţiunea este mai ca proiectul să sufere modificări esenţiale. stârce mila şi îndurarea străinilor, fără ca
mare la câmp, unde temperatura este In Germania lupta în jurul proiectului să — 18 (31) Iulie. aceştia să pretindă în schimb plecăciuni şi
vara mult mai uscată, decât la munte, va da între sooial-democraţl şi liberali de-o Comerciul între România şi Austro- închinăciuni? Sunt dovecjl cu sutele, că
şi scăderea apei pe secetele înde parte, şi între agrarianl şi centrul catolic Ungaria. Grîinberg, profesor estraordinar de orî da câte-orl Românii la ast-fel de oea-
lungate, cari ţin cu lunile, va face de altă parte. Cei din urmă par a fi. spri economia politică la Universitatea din Vi- siunl s’au amestecat cu străinii, la urmă nu
de multe-orî canalisarea imposibilă jiniţi indirect şi de curte, care în timpul ena, a publicat, sub auspiciile societăţei mai neplăceri şi supărări au avut, petreoe-
în sesonul transportului intensiv de ultim a făcut acestor două partide în de economia socială din Vienă, un studiu rea lor şî-a pierdut caracterul românesc şi
cereale. Şi în fine un alt defect al semnate concesiuni, numai pentru-oa să-le asupra relaţiunilor oomerciale dintre Româ a devenit prilej bun de esploatat pentru
cursului său actual este, că el tra- înduplece a nu desfăşura oposiţiă estremă nia şi Austro-Ungaria. Studiul acesta e inspi aceia, cari caută pe tote terenele să-şi vali-
versâză Ţâra în curmezişul, fără de în contra proiectului flotei şi canalelor, rat, în totă partea sa substanţială, de impor diteze limba şi să-şi impună jocurile şi
