Page 43 - 1901-07

Nr. 160—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina t

obiceiurile lor. Uu noroc va fi pentru Ile&n- împiedice nouăie sale încercări de evadare, se va reîutorce luna viitore în Anglia, ne
O convorbire cu lolstoi. Un
dent, deoă vor scăpa de ast-fel de miserii. Dupploy fu imbarcat pe piroscaful „Arme- mai fiind adecă acolo lipsă de el. Urmaşul dactor al revistei rusesc! „Somze“ (SoreleŢ
După tâte acestea, noi repetăm înoă odată nian . Iu timpul călătoriei, iueeroă să răs- său, se 4Î ) va fi generalul Lyttleton, care a avut, la Jasnaja Poliana, uu interwiev
M
00
întrebarea: nu cum-va avem de a faoe aici cole echipagini contra căpitanului şi să în­ nu de mult s’a esprimat, că problema mai cu Tolstoi. Marele romancier a primit pe
redactor sub un umbrar. El are destulă
v
c’o petrecere de — fruczietatye - ? drepte vasul spre Statele-Unite; fu pus în apropiată în Africa-sudică va fi, ca Burii
T forţă, aşa, că a eşit înaintea visitatorului
fiare pănă la sosirea la Bermuda. Dâr vi- şi Englesii se convieţuâscă pacînic.
Procesul Sarafoff. Juriul sesiunei său. Venind vorba despre bâla lui, roman­
tâzul Bur nu se descurajă, într’o nopte, cu „Daily Chronicle spune, că 32 sub­ cierul a spus:
u
estra-ordinare, în care se va judeca prooe-
un cuţit între dinţi, sări în mare, trecu prin ofiţeri şi soldaţi jeomanry, cari nu şl au — „Cel mai rău moment a treout;
sul Sarafoff, la 30 ale lunei, a fost tras la
mijlocul a trei năî englese, cari se aflau primit solda, au adresat regelui o serisore. însă eu nu mă credeam încă atât de rău
sorţi. Se compune dm 1B membri, din care
îu faţa insulei, înotând la întâmplare. Ca In serisorea acâsta ei spun, oă nu vor par­ de a fi pe punctul de a muri. Ceea-ce
9 loouitorl din Sofia şi 6 ţărani din îm­ mă abătea mai mult, erau desele deli­
să nu fiă descoperit de refleotârele electrioe ticipa la împărţirea medaliilor soldaţilor
prejurimi. O nouă tragere la sorţi va de­ ruri ; şi aci, ascultă biue ceea-ce îţi voiţi
îşi acoperi oapul cu iârbă. Fu un moment reîntorşl din Afriea-sudică, fiind-oă nu le
:
semna pe cei patru membri ordinari şi spuue eu.
când era să fiă descoperit; el se dete afund trebue medalii atunci, când acasă familiile lor
membrii suplimentari ai juriului. S’a pă­ „In timpul acestor deliruri simţeam,
şi reuşi să facă să i-se piardă urmele. A flăm6nqesc. Suma, ce o pretind ei este de că spiritul meu rătăoea în căutarea altor
răsit ideia de a-se amenaja sala „Slavjanska
înotat aprâpe trei mile pănă-ce sleit de 63—127 sternligl de cap. spirite, cu oarî, când s’a întâlnit, a făout
Beseda în vederea procesului, oa nesufi­
u
forţe fu luat de un vas american. ţ)ilele un rond şi a început să le vorbâsoă. Im!
cientă. Dâcă nu se va găsi o sală mai pro­ amintesc, oă le vorbeam de viitorul uma­
acestea Dupploy a ajuns la New-York,
prie, desbaterile vor avă loc în întâia oa- nităţii, de noua lumină, ce va eşi din acest
unde biroul de emigrare i-a procurat un SOIRI ULTIME.
meră oorecţională a tribunalului. Nu se va viitor, dâr uu reuşeam să satisfac neîmpă­
ajutor. Dupploy fusese făcut prisouier dim­ catul meu auditoriu.
permite, decât intrarea persduelor, cari vor
preună ou Cronje; e tinăr, doi fraţi ai săi Budapesta, Bl Iulie. Fostul mi­ „Acele suflete surideau, oa şi cum ar
avă carte. Sarafoff şi Stoianoff au fost
se luptau încă; muma si sora lui sunt prin­ nistru Desider Szilagyi, care s’a reîn­ fi vrut să spună, că eu anunţam prâ puţin
aduşi, după cererea lor, la grefa tribunalu­
tre „reconeentrados* din Pretoria; ferma tors dela Carlsbad la Budapesta, a lucru, şi că ele soi au mai mult şi în fine
lui pentru a lua cunoşoinţă, după cererea ele mă întrerupseră, spre a-mî spune, că
lor a fost incendiată deEnglesI. murit repentin eri ndpte.
lor, de dosarul afaoerei; acest dosar se află graţia divină nu mă atinsese înoă, pentru-
Insă în manile judecătorului Wladigeroff, Englesii în Sudan. Din Aden se te- Londra, 30 Iulie. In şedinţa de că eu nu vedeam viitorul omeuirei în tâtă
care îl studiază. legrafeză, că rămăşiţa armatei Dervişilor erî a camerei comunelor, primul splendârea sa, cum îl vedeau ele.
lord al tesaurului a presentat un „Filosofiă mea era meschină, filantro­
Ciuma la Constantinopole. v Ade- dintre Nilul alb şi albastru, pe care o ni- nunciu al Regelui, care propune ca­ pia mea era plină de egoism, umilinţa mea
u
v£rul publică următorele: Din isvor mioise lord Kitchener, a avut o luptă cu merei se i-se voteze lui Roberts un era prefăcută, viziunile mele de om ideal
demn de tonă crezarea aflăm, că la Con- Englesii în 17 1. o. Dervişii au fost învinşi dar naţional de 100,000 funtî, drept erau ridicole.... Şi eu mă supăram, oă soia
aşa de puţin, şi în silinţa mea de a-le
stantinopol ciuma ia o întindere colo­ Englesii au pierdut un ofiţer şi 12 dineul, recunescinţă a meritelor, ce şi le-a spune, că şi eu pe acest pământ cred să
sală. Pănă acuma tâte cartierile sunt in­ 1 ofiţer şi 20 soldaţi au fost răuiţî. Der­ câştigat în Africa-sudică. Nunciul a fi făcut puţin biue, mă deşteptam şi reve­
fectate. Ostilitatea Porţai faţă ou comisia vişii au pierdut 76 omeni. neam în simţiri. Deschi4ând oohii, mă în­
fost primit de Irlandesî cu vii pro­
sanitară internaţională devine tot mai evi­ veseleam vă4ând în jurul meu atâtea per-
Tinerimea română din Colialm si teste.
dentă şi în aceeaşi măsură şi situaţiunea •> sâne vii, reale, cari erau pline de îngrijiri
jur învită la producţiunea declamato- Berlin, 30 Iulie. Kleine Journal“ pentru mine.
devine mai gravă. Sa afirmă, oă pentru a v
rioă-teatrală urmată de dans, ce se va ţinâ anunfă, că Ţarul şi împăratul Wil- „Acum delirurile mele au înoetat.
combate ciuma fără ajutorul medicinei, gu­
Duminecă, în 4 August n. 1901 în sala şi helm se vor întâlni lângă Weichsel- Somnul meu e liniştit. Totuşi cred, oă ceva
vernul a luat o măsură pe cât de radicală adevărat era şi în viziunile mele, şi că
w
pavilonul dela „Hotel S6re . începutul la minde în largul mărei. Suveranii
pe atât de turcâsoă. Bolnavii sunt aruncaţi tâte cele ce am făcut, e prâ puţin lucru, şi
8 ore sâra. fn pausă se va dansa „Căluşe- debarcând vor merge la Darmstadt.
fără vorbă multă în Bosfor. Ori oât de lumea a fost prâ bună să se ocupe atâta
w
riul . Preţul de intrare: de familiă 1 fi.
estra-ordinară pare acâstă soire, fiind vorba Roma, 30 Iulie. Afară de Ger­ de mine“...
20 or., Locul I 60 cr., Locul II 40 cr.,
de Turcia şi de Sultan, ea pare totuşi ve­ mania şi Austro-Ungaria, tote pute­ Bucătăriile celebre. Cu ocasiunea
Locul III 30 cr., Stal 20 cr. Venitul curat
rosimilă. In tot caşul situaţiunea e gravă rile, cari au subscris convenţia din botezului ultimei Dăscute a păreohei impe­
e destinat „Despărţământului XXVII Co-
şi măsurile sanitare de carantină şi desin- Geneva, au convenit la propunerea riale ruse, se va face îu curâud o mare
halm“. Despre eventualele marinimâse oferte, Elveţiei de a se revisui convenţia. schimbare îu bucătăriile palatului din Pe-
fectare trebue să devie ou atât mai severe,
se va da sâmă pe cale publică şi snut a se După ce-şî vor fi dat învoirea şi cele tersburg. Localul bucătăriei imperiale este
cu cât Porta pentru a înfrumseţa lucrurile
adresa oassarulni Traian Suciu stud. în fi- instalat cu un mare lux. Păreţii şi plafon-
nu mai însorie în scrisorile de drum ale două puteri, se va convoca o con- dul sunt din marmormă nâgră, acoperiţi
losofiă, Olt-Bogât p. u. Also-Râkos.
vaporelor numărul bolnavilor de ciumă, ci ferentă internaţională. ou ornamente preţiâse. Obiectele de bucă-
Programul: I. „Nu te-ai priceput®
numai acel al caşurilor mortale tăriă sunt de aur masiv. Aceste obiecte
poesiă de G. Ooşbuc, declamată de d-şora sunt de pe timpul împărătesei Gaterina şi
P S V j f c - R S J E .
Bravura unui ofiţer. Din Cluşifi se Valeria Maniu. II. „Q,uartett esecutat de ele valovâză 250.000 lei. Intre altele, sunt
w
0
scrie, că deja de mai multe 4'1 cavaleria d-nii: Ion Morariu, Teofil Roşea, Ilarie Cadourile domnitorilor. „Cri de mai multe vase pentru fiert, oare costă o
miie de lei unul. O tigaie oare servesow
bonvetjimei staţionată în Deşiă face de­ Enciu şi George Tulbure. III. „Idil la ţâră“, Paris“ publică un artioul interesant sub
pentru prăjit pesce valorâză 2500 lei. In
prinderi de înotat peste rîul Someş. Alal- comediă de Juin şi Flerx, local, de Maria titlul de mai sus. Preşedintele Loubet are
bucătăria imperială sunt ocupaţi 260 de
tăerî diminâţa eseadronul al treilea a eşit Baiul eseu. obieeifl. să împartă personelor, pe cari vrâ inşi. Şeful bucătăriei primesce 200.000 l e i ;
la Someş condus de căpitanul Sivo. Pa la In comitetul aranjator : preşedinte: să le distingă, vase frumose de porţelan. înoă 4ece bucătari de al doilea rang pri-
10 ore 20 de husari au căpătat ordin să Aurel Paul Băuuţiu, student în drept. Cas- Mouarchul nostru, Pranciso Iosif, Ţarul meso, unii câte 30,000 şi alţii câte 25,000
frână călări toţi de-odată şi într’un rând apa sar: Traian Suciu, stud. în filosofiă. Secre­ Rusiei, Crbtina regina regentă a Spaniei lei pe an.
După curtea Ţarului, curtea cea mai
rîului. Când călăreţii se aflau pe la mijlocul tar: George Tulbure, teolog, şi alţi 21 şi Sultanul fac cadouri tabachere împodo­
luxâsă din Europa este aceea a Spaniei.
apei, trei dintre ei au căcjut în apă şi s’au tineri. bite cu pietri scumpe. Principele bulgar Obiectele de bucătărie, de un stil f6rte
oufundat între valuri. Căpitanul de pe ţărm dă mai bucuros lucruri de argiut, cu deo­ vechiii, sunt preţuite la 300.000 lei.
Cafeneaua Nenstadter. Atragem
şi-a dezlegat sabia şi a sărit după soldaţi. sebire servise de masă. Ducele regent al Tote acestea însă nu sunt nimic în
atenţiunea publicului asupra anunţului de
Şi de fapt ofieerului i-a succes a scote pe B avari ei, care nu e tocmai aşa darnic, de comparaţiă cu splendârea bucătăriei Şahu­
pe pag. 4 al cafenelei Neustâdter. lui Persiei, din Ţeheran, UDde chiar vasele
doi, punendu-i într’o luntre. După acâsta se obiceiu atât fumătorilor, cât şi nefumători­
de bucate sunt de aur; âr farfuriile pecari
arunca după al treilea şi-l soose şi pe acela lor, le faoe cadou câte-o ţâvă de pipă de sa aduc buoatele la masă sunt de aur în-
In momentul acesta cade de pe cal un al Eesboml din Africa sudică. lemn, ce se gSsesce forte rar prin âlpl. orustate cu pietre scumpe. Obiectele bucă­
patrulea husar şi se oufuudâ în apă. Căpi­ Regina României e forte darnică şi dăru- tăriei Şahului sunt preţuite peste 20 mi-
tanul l’a soos şi pe acesta. Căpitanul îşi Lui „Morningpost* i-se anunţă din esce bucuros din propriele sale lucrări de lione lei.
Miliardarii americani, se îuţelege, nu
adună apoi călăreţii la ţărm şi în fruntea Bruxella, oă în cercurile bure de-acolo se artă provă4nte ou propria-i subscriere. îm­
puteau rămâne mai pe jos. Ei şi-au con­
lor trecură cu toţii Someşul. Publicul adu­ vorbesoe, că îuourând Botha va trece în păratul Wilhelm face cadou fotografia sa. struit nisce bucătării de un lux cu adevărat
nat pe ţărm aclama viu pe bravul căpitan. colonia Capului şi va lua comanda peste Wilhelmina, regina Olandei, nu-i plaoe nici imperial şi regal. Obiectele din bueăria lui
trupele bure de acolo. Comanda trupelor să primâscă şi nici să dea cadouri. Loubet, Vanderbilt sunt evaluate la un milion de lei.
Spion engles în arest frances. In sfîrşit lobn Ashbury, un miliardar cali-
transvaaliene o va lua Beyer. * de când a fost ales preşedinte, numai de
Franoia ârăşl are de luoru o’un spion. Res­ fornian, care şl-a ooDştruit de curind în
In cercurile bine informate din Lon- trei ori a căpătat cadouri mai de valore.
pectivul este inginer engles eu numele apropiere de Filadelfia, un palat magnific,
dru se crede oa sigur, că dâcă Burilor le Astfel el a primit dela Menehk săbii, pusol,
Thomas Grosby, care se pretinde că ar fi a destinat şâse miliâne lei pentru instala­
va succede a resista şi în luna Septemvrie, iatagane etc., cari acum împodobesc odaia rea bucătăriei şi pivniţei.
voit să afle tainele vaselor francese, cari
răsboiul va mai dura înoă un an. Presu­ de luoru a Preşedintelui. Tot dela Menelik
circu'ă sub apă. El a fost deţinut Lunia Proprietar: Dr. Aurel Mure-şianu.
punerea se basâză pe aceea, că dâcă iârna a mai primit Loubet şi o leâicâ Îmblân4ită.
trecută în Dieppe în urma unui ordin dat Redactor responsabil: Traian H. Poţi.
va fi treout, iârba va cresoe ârăşî şi va da Al doilea cadou preţios este acela primit
din Paris. A fost escortat îndată în ares­
cailor bun şi bogat nutremânt. Tocmai din dela Ţarul Rusiei, şi anume o ohartă a
tul dela Poilet, âr oalabalîcul i-s’a trimis Dr. Sterie U. Ciurcu
causa acâsta se urgitezâ din partea englesă, Franciei, împodobită cu diamante şi alte
în Paris. Consulul engles din Dieppe a X. JPelilkangasse. — Xr. IO. Viena.
ca Burii să fiă strîmtoraţî cu cavaleria pîetri scumpe, acâsta ohartă se află în
avisat ambasada englesă din Prancia, oare C o n s u S t a ţ i u n i
prâspătă, ca atât ei cât şi caii. lor deja museul Louvre. Al treilea cadou a fost 4ece
la rândul ei a intervenit la ministeriul de cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
înainte de espirarea iernii să fiă obosiţi şi armăsari frumoşi, pe cari i-a căpătat dela
esterne. Grosby, deşi hârtiile aflate la el facultatea de medicină din Viena.
incapabili de a mai resista. Sultanul de Marocco. Cinci dintre acei ar­
dau de bănuit, a fost pus totuşi pe picior
Un ofiţer engles în retragere serie măsari preşedintele i-a dat hergeliei statu­ D-rul Romulus L. Crăciun
liber.
următorele într’o revistă militară : lui, âr cinci armatei. Afară de acestea oa-
Miraeulosa fugă a unui Bur. Se „Nicl-odată uu vom putâ cuceri de­ dourl Loubet mai primesoe aprâpe în fiâ- Karlsbad, Alte Wiese „Strauss".
Consuliaţiunî dela 1 Rfflaiu — 15 Oct om vrie.
serie din New-York diarului „ Mor ning Le- plin pe Buri şi nicl-odată nu-i vom putâ oare 4‘ diferite alte lucruri din provinciă,
ader^: Un prisonier bur, cu numele Dtip- sili să capituleze, dâcă nu ne va sucoede aşa de es. lădî ou vin, bere, licherurl, ţi­ Biuroul advocaţilor asociaţi. f
»
ploy, internat în insula Bermnda, a recă­ ca permauent se ţinem în luptă cai mai gări. Totdâuna însă preşedintele le înapo­ 111 ■ ■ I I I 11 ■ 11 I I 11II ■ I ■ 1111 II I I I I ■ I I I 11 I I I I I 11 ■ ■ 11 I ■ 11 ■ I ■ I ■ ■ I I ■ I ■ I 11 I ■ I ■ ■ ■ I ■ I I I I I ■ I I ■ I III I IUI III
C. Rădulescu,
pătat libertatea după o seriă de peripeţii, buni, decât ai Burilor. iază trimiţătorul ui însoţite de câte o epis­
cari par eşite din fantasia unui romancier, E clar, că trupele englese din colonia tolă de mulţumită, sâu dăoă nu le retrimite, fost procuror şi judecător de tribunal, şi
încă dela Jame3town, în colonia Cap, Dup- Cap sunt incapabile şi peste tot nu sunt le dăruesce vr’unui spiral. Preşedintele se Nicolae Andrei Popovici,
•ploy s’a încercat să fugă printr’o galeriă în stare de-a împiedeca mişcările trupelor informâzâ, dâcă trimiţătorul e om sărac, doctor in drept, fost magistrat,
părăsită, oare ducea afară din campa­ lui Schepeer şi Kmitzinger. atuucl îl ajutoră, dâr oa el să primâscă se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
tanţelor judecătoresc! din România, pro­
ment ; descoperit înoârcă din nou evadarea In faţa acestor constatări pare oiu- ceva, asta nu se întâmplă. Loubet mai
cese de ori ce natură, eseeutărî de hotă-
îmbrăcat în hame de oficer engles, dâr fu dată soirea, ce i-se comunică din Londra primesce şi o mulţime de cărţi, mape etc., rîrî şi creanţe.
u
prins şi de data acesta. Pentru-ca să se 4 iar ului „jFrankfurter Zeitung , că Kitchener pentru cari tuturor le mulţuruesee în special. Bucuresc^ strada Smârdan 53.