Page 45 - 1901-07
P. 45
REDACTIUNEA, „ftAZETA* iese în Ililcire ii.
Aaministraţiniiea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Pe un an 24 oor., pe ştise luni
Braşov, piaţa mare nr. 30.
12 oor., pe trei luni 6 cor.
Scrisori nefrancate nu se pri- N-rii de Duminecă SI fi. pe an.
meso.—Manuscripte nu se Pentru România şi Jtrăinătate:
retrimit.
Î N S E R A T E Pe un an 40 franci, pe ştise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
te prlmoso la Admlnlstrajlune In N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la urmâtorele
Se prenumoră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: eiele poştale din intru şi din
In Viena: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii oolectorl.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinricli Sclialek, A. Op- Abonamentul pentru Braşov
polik Naohf. Anton Oppelik. Administrafiunea, Piaţa muie.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un an 20 cor., pe ştise
Leopold (VXT Erzstibet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢII) NIL0R: A N U L L X I Y . Cu dusul In casă : Pe un an
o soriţi garmond po o coltină 24 cor., pe 6 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cortine. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti Înainte.
Nr. 161. Braşov, Vineri 20 Iulie (2 August). 1901.
Din cansa sfintei sărbători de mâne, Vineri, ministru de finance comun, a desfă săşi idiomul maghiar e isolat şi se sburske Viedomosti", a fost ohiar dspele
Sf. Ilie, (liarul nu va apără până Sâmbătă săra.
şurat în Budapesta programul „mi- deosebesce tare de multele idiome lui Rieger la moşia sa Malek în Boemia şi
siunei civilisatorice a maghiarismului indo-germane ale ei. De aceea el acolo a discutat cu acesta asupra mai mul
Ungurii şi poporele balcanice. în Orientul european". Şi ce resultate n’a putut prinde rădăcini în mile tor oestiunl politice actuale. In deoursul
1
se văd de atunci? Un fiasco ruşină- niu .Aecut nici în vr’una din ţările convorbirei Rieger «fise, că situaţia Cehilor
In Balcani e ârăşî mare fierbere. tor pe tătă linia. vecine. în Austria de aceea nu se pote îmbunătăţi,
■ Pressa rusâscă. aprâpe totă, se nă- Spuneţi-ne, care pote fi causa ? Etă de ce autorul articulului, de fiind-că cei din Viena lasă să fiă presionaţl
pustesce asupra Austro - Ungariei. De-o aservire economică şi politică care vorbim, e convins, că maghia- de Berlin. In Viena li-e frică de Rusia, dr
Cum se ne esplicăm acâsta?... Aşa a statelor cfi balcanice din partea risarea este şi va rămână o încer Germania nutresce acâsta frioă. Ar fi deol
se
se întrebă acji foile unguresc! şi mai Ungariei, adevărat, că nu pote fi care zadarnică. Acâsta convingere de lipsă, ca conducătorii politicei esterne
ales cele scrise nemţesce, — şi deci vorbă. Mai întâiu Ungurilor le lip- şi-o mai razimă şi pe esperienţele, rusesol să visiteze Viena şi să doveddseă
cu mai mare trecere în străinătate, sesce puterea, al doilea, şi de-ar ce le-a făcut în timpul din urma, că dmenilor politici de aoolo, oă Austria n’are
—ca „P. Lloyd" şi „Bud. Tagblatt“ ave-o, nu le-ar da mâna a umbla şansele desnaţionalisării celorlalte să aibă temeri de Rusia, oi de Germania.
se plâng, că pressa rusâscă prin ne să aservăscă acele state. popâre din ţeră se tot micşorâză, în
Vorbind despre planul Rimler-Ugron
contenite învinuiri şi suspiţionărî Este însă cu atât mai mult loc de a cresce; că în ţinuturile slo de a face o alianţă franceso-ungaro-slavă,
umblă se turbure înţelegerea esis- vorba de-o aservire naţională poli vace cunoscinţa limbei maghiare e
Rieger (fise, oă aodsta ar fi bine, se îndo-
tentă dintre Austro-Ungaria şi Rusia tică şi economică a poporelor din în scădere, după cum arată chiar
iesce însă în realisarea planului, fiind-că
şi se semene neîncredere între aceste regatul ungar însu-şi, cari popâre statistica oficială ungurâscă; că an
Maghiarii, după părerea lui, urăso pe Slavi.
doue state. sunt în cea mai mare parte înrudite tipatia Croaţilor contra Maghiarilor Despre Germani, Rieger (fise următdrele:
Periculul situaţiunii schimbate cu popârele, ce formăză statele bal este âraşi în crescere; că Saşii în
„Germanii sunt neîndoios o naţiune fdrte
în Balcani aceste foi nu-1 ved atât canice. resistenţa lor ar fi devenit mai po-
oultă, diligenţi, muncitori şi de-o pacienţă
în certele dintre popârele balcanice, Aici de-odata se schimbă sce- sitivi; că în Germanii şi Şvabii din
admirabilă în ajungerea scopurilor lor. Ei
cât mai mult în amintitele uneltiri, năria. Ungurii se înfăţişeză ca asu Ungaria se redeştâptă consciinţa na
au mai fost şi norociţi de a mai avă un
ce ţîntesc a provoca un conflict în pritori ai poporelor de altă rassă, cu ţională şi, în fine, că la Români în
Bismarck şi înaintea mărirei lui mă închin.
tre cele doue mari puteri vecine. cari locuesc împreună, şi pe lângă genere nici nu pâte fi vorba de ma-
Pe lângă tdte virtuţile şi însuşirile preţiose,
Una cu alta stau înse în mare le antipatia naturală, ce trebue să o ghiarisare.
lipsesce însă Germanilor o mare calitate:
gătură, căci întrega campaniă anti- stîrnâscă pretutindeni o astfel de Aşa-dâr, conchide autorul, vi
umanitatea".
austriacă a pressei rusesci se basâză atitudine, ei mai deşteptă la popo sul maghiar despre un imperiu mare
pe suposiţia, că influenţa rusâscă rele din Balcani şi neîncredere în ‘maghiar cu-o poporaţiune de vre-o La întrebarea (^iariatului rusesc, ddoă
triumfâză pe t6tă linia în statele sinceritatea intenţiunilor lor. 20 sâu 80 miliâne, care să aibă sperdză a vedd pe împăratul Francise Iosif
balcanice. Nici c’ar putea să fiă altfel, limba maghiară ca limbă maternă, încoronându-se cu cordna boemă, Rieger
răspunse ou un „«w/“
ţ)iarele rusesci o şi afirmă şi când, în loc de a-se stîmpăra nebu va rămână numai un vis.
pretind, că faptul în sine al cresoe- nia maghiarisarii, ea ia tot mai mari Visul, ca visul,—însă urmările lui, Cătră corespondentul cfiarului „Crai"
rei influenţei rusesci, ar îngrozi mo- dimensiuni. Maghiarii, cuprinşi de loviiile dese aplicate naţionalităţilor din Petersburg, cu oare asemenea a con
narchia nostră. ţiiarele unguresc! acâsta bolă, nu vor nicidecum să în- nemaghiare, amărîrea lor şi efectele vorbit asupra politicei interidre a Austriei,
răspund, ca nu p6te fi vorbă de în ţelegă, că cu politica lor nenorocită rele, ce cu necesitate trebue să le Dr. Rieger (fise între altele: „Cât timp
grozire, fiind-că nicî-odată Austro- îşi instrăineză tot mai multpopârele aibă aceste fapte asupra raporturilor Germanii vor pretinde limba de stat ger
Ungaria n’a privit ca ţîntă a nisu- dinăuntru şi dinafară, ce-i încunjură, cu poporele din ţările vecine, pot să mană, nu pdte fi vorba de-o împăoiuire
inţei sale aservirea economică şi po şi rămân de fapt tot mai isolaţî. pună pe Unguri şi ţâra într’un mo germauo-cehâ. Noi nu putem primi sub
litică a statelor balcanice, ci a lu Unul, care se dă de cunoscător ment grav de complicaţiunî esteriâre nici o condiţiune acest postulat german,
crat în tot-deuna numai a susţină al relaţiilor ungare, cum se şi vede înaintea unei situaţiunî reale cu atât împăciuirea se pdte face numai pe basa
status quo. a fi, vorbind într’un articul publicat mai crude şi amare, cu cât visul ne- deplinei egale îndreptăţiri. Cei-oe cred, că
Acâsta nu se pote contesta. Dâr în „Gazeta de Silesia" despre şan realisabil, ce-i stăpânesce, li-se pare înţelegerea germano-cehă în cestiunile eco
lăsând un moment pe Austriac! la sele maghiarisării, constată între al mai amăgitor şi mai dulce. nomice e un prolog pentru o înţelegere
o parte, trebue să întrebăm, cum tele, că acea isolare concade chiar naţiouală-politică, ar trebui să aibă în ve
vine, că cu tote acestea în special cu isolarea idiomului maghiar, care dere, că cestiunile economice n’au nici o
Ungurii, cari sunt mai aprâpe de e cu totul local. Indată-ce omul Or. Rieger interviewat de redac legătură cn cele naţionale. Vedem, că state
Orient, nu se bucură pană în cfi trece peste graniţa ungară, — elice aliate între sine politicesce se răsboieso
ua
tori rusî.
de adî de simpatii la poporele din el, — fiă spre nord, ost, sud său adese-orl pe terenul economic, şi vice-versa,
Balcani? vest, nu mai vede Maghiari, numai ţliîele acestea redactorii a două (fiare state, cari nu sunt aliate, pot trăi în înţe
Au trecut abia un şir de ani, aude limbă maghiară, ca şi când rusesci mai însemnate au avut convorbiri legere economică. Prin înţelegerea econo
de când Beniamin Kallay, actualul ar fi intrat în păment; în ţâră în cu Dr. Rieger. Redactorul (Ilarului „Peter- mică germano-cehă s’a făcut posibilă nu-
FOILETONUL „GAZ. TRANS". s’aud sburând măoar o muscă, sdu să văd fi înţepat, lovit, chinuit..., numai aşa pdte cjeso din vis, şi m’&m tredit... Prea mult
terendu-se pe hârtiă, în gura condeiului, să-şi jdoe rolul în consciinţă. „Trăesc" ! pdte m’a înălţat pe culmi luminate de sore
un vierme greoi, murdar, cum o fi, numai efice uşuraticul şi se mândresce eu asta. şi m’a aruncat apoi în văile întunecate şi
să se misce şi să tulbure aedstă împietrire Frământările actoricescl, pe cari le înde- pustii, prea mult m’a purtat pe drumuri
Din carnetul unui visător. ce mă încunjură. plinesce, lui îi fac plăcere, rîde la porun- înflorite şi m’a lăsat pe urmă singur, fără
U i t e . . . vremea par’că s’a oprit din Viaţa..., aedstă gălăgie fără rost, cdrtă cdlă, se tîrăsce când nu pdte merge ’n pi- mângâiere, pe poteci spinose.
sbor. O linişte înfiorătdre plutesce prin nebunatică pentru himere, frământare la cidre şi trăesoe şi-i mândru. El nu vede, Demon cu ohipul primăvăratic, înfă
aer, par’ c’aşl fi în împărăţia nesimţirei... comă după ilusii, basm fără noimă poves că fiă-care clipă tristă sdu veselă, ddr mai ţişarea ta m’a fermeoat odată, de mult...,
Cesornicul din părete ddrme şi pră tit de un nebun, punte fermecată spre îm cu seină veselă, e o sforţare de a ajunge încât abia mi-aduc aminte. Atunci ochii mei
fuit cum e, îmi pare, că n’a trăit nici părăţia morţei. . ., viaţa, aoest nimic înţor- mai repede la aceeaşi ţîntă..., liniştea. erau alţii şi lumea o vedeam după cum
odată... ţonat de nimicuri, e cerută încă de sufletul Cum stau la masă, nemişcat ca o mi-o arătau acei ochi rătâoiţl. Intr’o lică
In mijlocul acestei împietriri nesferşite meu, e dorită în aceste momente pănâ la pdtrâ, îl aud cum mă chiamă spre dânsul rire vedeam o lume de lumină, într’un mur
)
o greutate covîrşitdre m’apasă, par’că cerul rugăciune... Hm!... dtă o m u l ! aoest demon ou zimbetul dulceag, mă mur visul vieţii mele, într'un ciripit raiul
preschimbat în plumb s’ar fi năruit asu- Dorul de viaţă, acest demon, care chiamă prin ciripitul păsărelelor, prin mur şi într’un zîmbet fericirea.
pra-mî. Mintea mi-e pustiă ca un colţ de trâesoe în noi înainte de a-ne nasoe, deve murul părăiaşelor, cari îmi înounjură casa, Ilusii!...
munte pleşuv şi săracă ca albia unei vâl nit suveran peste întrega ndstră fiinţă, se prin frdtnătul codrului, prin mirosul îmbă Copilul ascultător de altă-dată, adî
cele uscate de secetă. Inima îmi bate în jocă cu noi după capriciile lui. Noi îl as tător şi prdspăt al fânului cosit de curând nu te mai ascultă. înfăţişarea ta, de-ar fi
cet, de abia o simt. Nimic nu se mişcă; cultăm, ne ducem după el ca nisce întâr- şi al florilor cu nenumărate feţe, îl văd de dece ori mai pompdsă şi de-o miie de
aripile morţii par’ c’ar umbri totul, înăbu (fiaţl în nopte după lumină, ca un căţeluş răsfăţându-se în rac[ele lunei, cari mi-se ori de-ar fi mai amăgitore puterea farmecu
şind orî-ce mauifestare de viaţă. Un flutu- rătăcit pe uliţl după un copil ştrengar, jdcă pe masă, îl văd alintându-se pe cren lui tău, eu voiţi rămând aşa cum sunt
raş, ce se răsfăţa sburdalnic în jurul lăm- oare vrd să-l ducă la el acasă cu vorbe gile salcâmilor, ce-mi isbesc ferdstră, îl aoum ; nepăsător, indiferent şi reoe.
pei, s’a ars şi a murit. desmierdătore. văd,.. îl aud şi-atât!,.. De-acum deslegate-s pentru mine vră-
Nemişcat, cu ochii încremeniţi spre Liniştea nu ne farmecă, singurătatea Glasul lui nu m’atrage şi înfăţişarea jile tale. M’am deşteptat; văd, simt aşa
ferdstră, aştept ’să prind un sgomot, un ne plictisesce, căci de...., omul n’ar mai fi împodobită cu flori me lasă rece. cum trebue să facă omul.
murmur depărtat, un frdmăt somnoros, om, ddcă n’ar fi sbuciumat ca să obosdscâ, Cine scie?.. Pdte prea mult m’a amă Şi ui-te... ard de dorinţa de a-ţî
otl-ee...,, numai se fiă ceva. Aşi fi fericit ddcă n’ar suferi pănâ la lacrimi, ddcă n’ar git şia venit acuma timpul să mă tre- smulge masca, de a ţi rupe după tine flore
