Page 46 - 1901-07
P. 46
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 161.—1901.
mai o apropiere pe teren social, ceea-oe în nei sunt în apa stătâtore = 1, în apele etichetă" contelui Bîilow şi contelui Golu- faoe adl, 3,257.712 corone 48 bani. Intere
total însemnă încă. forte puţin. curgătdre însă, la deal l / ăr la chowski. sele acestui capital se împart în stipendii
1
3
„Germanii se află adl într’o stare ou- vale numai / de unităţi. Corespondentul spune, că acâstă te de câte 1000 cor. tinerilor români din Un
2
3
riâsă de îngâmfare şi de poftă de espan- Să vedem acum greutăţile tecii- legramă curiâsă a produs ore care sensaţiă garia, cari freoueutâză şcâlele superi ore.
siune. In noua carte a lui Châradam, o lu nice, ce se opun unei atarî regulărî întră diplomaţii din Petersburg, aşa că l’a înainte de acâsta la distribuirea stipendii-
cam supărat şi pe contele Lambsdorf.
crare fârte valorâsă şi importantă, se ilus- şi devieri a Oltului şi resultatele Haporturile oficiale ale Rusiei oătră lor s’au ivit dificultăţi. Pe cuvânt, că în
trâză în cea mai adevărată lumina ţînta economice ce ar fi în stare se dea Germania şi Austro-Ungaria sunt, cŞice, de Ungaria nu erau institute superiore mai ales
politicei germane. Germania nisuiesce a-şl o atare arteră de comunicaţiune present cordiale, aşa că ministru de esterne technice o câtă întrâgă de tineri români stu
estinde imperiul pănă la marea Adriatică nouă. rusesc nu putea să admită nisce enunoia- diau ou stipendii de câte 500 fi. în Graţ, Praga
dincolo de Triest. Austria trebue prin ur Am arătat mai sus, că greută ţiunl, a căror sens este, că Rusia despre- Elveţia, pe oâud era clar (!), că ei agitau (!)
mare necondiţionat oonservată. Germanii ţile principale ale regulării şi navi- ţuesoe întru cât va raporturile cătră oele in contra ţării, n’aveau dor înainţea ochilor,
două puteri vecine, cjioendu-se, că pentru
nisuesc, ca Austria să ajungă ou orl-oe gaţiunei Oltului nu sunt în munţi, acestea n’are decât „consideraţiunî de our- când mergeau în străinătate, atât continua
preţ în puterea lor, şi mijlocit prin Austria ci încep propriu (ţis, dinjosdeRem- tuosiă". rea studiilor, cât mai mult a faoe să crâscă
servim şi noi Slavii scopurilor politicei nicul-Velcii la trecerea lui din munţi Corespondentul crede, că totul se re în opiniunea publioă europână agitaţiunea
germane, care ne este aşa de duşmană şi în coline, şi apoi din jos de Slatina duce la o intrigă franoesă. antimaghiară (!). De oând însă noi ne-am
cu deosebire faţă ou Polonii din Pozena a la eşirea lui în şes, unde se simte Trecând apoi la politica balcanică a renovat deplin instrucţiunea technioă, eco
dat lozinoa să fiă „stîrpiţl". Acesta este un nevoia de drăgare şi aprofundare a Ţarului, reaiuintesce înţelegerea austro-rusă nomică şi comercială şi nl-a succes a-o ri
adevăr trist" ! albiei lui şi înfundarea pe inulte dela 1897 şi afirmă, că „liusia oficială", ou
tâtă cârăiala foilor rusescl, u’ar prevedâ dica (!) la nivelul instruoţiunei din străină
locuri a 3—4 braţe laterale într’unul nici o rivalitate cu Austro-Ungaria. tate, a înoetat cu totul titlul de drept al
Canalisarea Oltului. singur, pentru a obţine adâncimea Cu t6te aoestea corespondentul e ne dorinţei studenţilor româDl de a merge în
necesară navigaţiunei. Dâcă este ne voit să mărturisâsoă, că organele inferiăre străinătate. Privitor ia darea stipendiilor
IV. voie de drăgare şi de săpături wîarî, diplomatice ale Busiei din 'Balcani, încă n’au dispuue Metropolitul român din Sibiiu şi
sciut să-şi aproprieze direcţia nouei politioe
apoi ele se pot face la un loc mai consist, metropolitan. Acesta compune lista
Scopul regularei Oltului ar fi rusescl. (Adecă a celei iniţiate prin înţele
corespuncţetor. Probabil, că nu va stipendiaţilor dintre cei cari petifionezS.
mai bine atins atunci, când ar ave gerea cu Austria la 1897), ci văd culmea
costa cu mult mai mult săparea unui nisuinţelor lor politice în a dobândi pen Pentru oontrol şi aptobare e obligat an de
apă mai multă, care se-i asigure na-
nou canal pe o întindere scurtă şi» tru Rusia câte un mic avantagiu deosebit. an se aştârnă lista minişteriului de culte şi
vigaţiunea vara întregă chiar şi pe
o deviare a lui, pentru a-1 împreuna Mai departe găsesce, că ministru de instrucţiune publioă şi aici — mai de mult
căldurile şi secetele cele mai mari,
cu Argeşul. esterne conte Lambsdorf nu scie să para şi în presidenţia minişteriului — vina sub
şi când ar atinge în cursul seu cât lizeze ou energia de lipsă astfel de nisuinţe
Şi anume, îndată din jos de ora desbatere temeinică tie-oare nume. Nu odată
mai multe oraşe mari comerciale şi nutrite din cercurile pauslaviste influente }
şul Remnicul-Vîlcii, Oltul s’ar pută | oreionul roşu, care spunea veto-ul ministe
regiuni bogate. Ambele aceste sco din Petersburg.
abate pe valea Simnicului prin dră- rial, a avut rol destul de oonsiderabil, când
puri s’ar atinge de minune la o e- garea şi lărgirea patului acestuia pe Aşa s’a putut întâmpla, cjice, că pro-
ventuală regulare prin derivarea lui ieotul unei oălătorii a principilor balcaniol adecă prin .Metropolitul se propunea can
vre-o 8 —10 klm. pănă la comuna la Petersburg a fost aşa de mult ventilat, didaţi la stipendii, cari erau escepţionabill
din albia lui actuală pe canalurî şi
Pâtra - de - sus - Ciofringenî-Ungurenl, deşteptând speranţe mari la pauslaviştî. din punt de vedere maghiar (!) şi cari voiau
prin împreunarea mai multor rîurî
unde ia Topologul, şi apoi pe la Planul era aşa cficâud, de-a pune pe să studieze în străinătate. Acestora li-se
şi cursuri mari de apă, bună 6ră
Schitu trecut pe un nou canal, ce Ţar în faţa unui fapt împlinit şi mai ales da de soire, că în Ungaria pot să-şi facă
Oltul cu Argeşul cu Dîmboviţa şi a fost representantul Rusiei în Belgrad,
ar fi de săpat de 3—4 klm. lungime studiile, ce şi le-au ales, tot aşa ca acolo
Sabarul, eventual şi cu Ialomiţa, care a făcut mai mari promisiuni, deoât îi
prin o pădure a statului, şi a-1 vărsa unde vrâu să mârgă; să-şi schimbe aşa-dâr
cari se le asigure în patul comun permiteau instrucţiunile.
la Valea lui Enaclie în faţa Zagorenilor planul de călătoriă, dâcă reflectâză la fun-
navigaţiunea regulată vara întrbgă în Argeş, care este al doilea sat din Pentru a susţină prestigiul acestui
şi in special pe tîmpul transportului representant, contele Lambsdorf şl-a dat daţiuuea Gojdu. Dintre tinerii români, oaii
jos de oraşul Curtea-de-Argeş, even- multă silinţă de-a dobândi dela Ţarul fixa studiâzâ în străinătate, numai aceia pot să
cerealelor, şi parţial primăvara la
tul de a-1 conduce pe un alt canal rea terminului visitai părechei regale sâr- capete stipendii, cari (oercetâză institute,
topirea zăpezii, la scoborîrea şi tran bescl în Petersburg; (filele aceste însă Ţa
cam de aceeaşi lungime şi a-1 sco- ce nu se află în Ungaria".
sportul plutelor şi a groşilor din rul a deois, oă disposiţiunile călătoriilor
bori apoi pe pereul Valea Porcului în u
munte, de pe diferitele văi şi părae sale din anul acesta nu-i fac cu putinţă La acestea „Budapesti Hirlap adauge,
jos, lărgindu-o şi aprofundându-o şi de-a primi în Petersburg visita părechei că fundaţiunea-Gojdu are în Budapesta un
ale muntelui. Apoi îndreptarea ace
pe acâsta, pentru a-1 vărsa la Mi- regale sârbescl şi a prinoipilor Bulgariei şi
stui rîu triunit spre centrul şi mima intravilan mare, pe care se proieotâză ridi
nicescî din sus de Merişanî în Argeş, Muutenegrului.
ţării e Bucurescî şi de aci înainte carea unui internat. „Administratorii averii
unde se revarsă şi Vîlsanul de pe La finele lui August Ţarul ou împă-
spre regiunea lipsită de apă traver rătâsa va merge la Copenhaga şi de aoi va nu voiesc însă să accepteze supra-inspec-
malul opus, care ârăş'I ar deveni
sând Bărăganul la Fetescî-Cernavoda călători la manevrele împărătesei în Danzig, ţiunea guvernului. Ei argumentâză cu aceea,
plutitor.
eventual şi la apa Buzăului de jos ce se vor ţină în 10 Sept. că edificiul este numai o schimbare de lo
Vedem d’aci, că greutăţile tech-
şi spre gura Şiretului. După aceea Ţarul se va întârce la cal, unde controlul guvernului nu pote avâ
nice pentru împreunarea a două rîurî Gopenhagu, de unde va merge cu soţia sa loc. Punctul de vedere al ministrului de
De sigur, că regularea şi cana
din cele mai mari ale ţării, Argeşul la curtea din Darmstadt. Aici voesce să pe-
lisarea atâtor mari cursuri de apă culte este însă, oă în internat elevii nu nu
cu Oltul, nu sunt prea mari şi de trâcă pănă la finele lui Noemvrie stil v.
şi deschiderea unei plutiri şi navi- mai că locueso sub supravegherea unui
neînvins ca technică, şi că ele con
gaţiunî regulate pe ele, ar atrage prefect deosebit, ci şi studiâză, prin urmare
sistă numai în dragarea şi lărgirea
după sine regularea şi curăţirea de împrumutul bulgar. După luugî ne guvernul nu pâte renunţa la dreptul şi da
unor gîrle mai mici cu apă şi săpa
petrii şi răgălii şi a altor păraie şi gocieri, după intervenţia Rusiei, băncile fran- toria sa de control. Acâsta o prescrie şi le
rea unui nou canal destul de scurt,
cursuri de apă de a doua mână, ca cese s’au hotărît in fine să acorde Bulgariei un gea şoâlelor medii şi legea de naţionalitate.
împreunarea lor într’un singur pat
să servăscă şi ele la scoborîrea de împrumut de una sută mihone, capital no De un au şi jumătate durâză în privinţa
le-ar asigura apa necesară naviga
groşi, plute şi lemnăriă mică de tot minal. Dâr în ce condiţiunl ? Dobânda cinci acâsta schimbul de vederi între Metropolit
ţiunei regulate pentru orî-ce seson
felul dela munte cel puţin la topi la sută, cursul emisiunei 81. Der numai şi ministeriul de culte şi statutele internatu
şi anotimp al anului atât la deal,
rea zăpecjii, care lemnăriă ac}î putre- atât? Nu. Împrumutul este garantat cu veni lui nici pană acjl n’au sosit spre aprobare la
cât şi la vale. Totuşi regularea nu
4esce în munte fără de nici un fo tul monopolului tutunului. Şi s’asfîrşit? Inoă guvern. Pănă când ministrul nu va aproba
s’ar opri aci. Oltul unit cu Argeşul
los pentru proprietari şi avuţia na nu. Sindicatului bancherilor va institui la So statutele, institutul pâte să se edifice,'dâr nu
s’ar pute conduce direct la Bucu
ţională, pe când la câmp peste tot da o comisiune de supraveghere şi control a pâte fi deschis."
rescî prin un al doilea canal de vr’o
şi cu deosebire în Bărăgan estefbrte administraţiunei monopolului tutunurilor.
8 klm. între Titu şi Găiescî, împreu-
mare lipsă de lemn. Acâstă din urmă olausulă este cea mai
nâudu-le cu Dâmboviţa, eventual prin Pressa rusescă si tariful vamal
Insă după cercetările specialiş grea, cea mai împovărătore moralminte,
un al 3-lea canal săpat din jos de
tilor, spesele de regie ale navigaţiu- căci este controlul străin în t6tă accepţiu german.
Tîrgovişte chiar şi Ialomiţa, şi am
nea cuvântului.începutul aoesta a fost greu;
avă 5—6 cursuri mari de apă. Oltul In Rusia publicarea noului tarif va
pe viitor, deoă Bulgaria va mai pută con-
unit,cu Argeşul, cu Sabarul, Dâm mal german a provocat o indignare gene
tractra vr’un împrumut, nu se va mai pute
cu fl6re, de a-ţî smulge de pe chipul tău boviţa şi Ialomiţa, cari ar grămădi rală; totă lumea e de acord asupra inten
tot prin ce amăgescl pe omeni, ca să te- produsele regiunilor lor spre centrul sustrage acestei olause. In tot cazul, (fice ţiei guvernului german de a face imposi
u
arât lumei aşa cum eşti: suflet tomnatio şi capitala ţărei şi d’aci în partea „Cr. , multă vreme principatul bulgar va bilă încheierea convenţiilor comerciale.
şi veşted ca o fruncjă oăcfiită de săptămâni de jos a ţărei, unde tocmai se simte resimţi urmările condiţiunilor în oare a oon- Piarele oomentâză proieotul cu multă vio
pe drumuri... mai mare nevoie de apă, Bărăgan. traotat actualul împrumut. lenţă.
Lasă-mă!.. In mijlocul acestei împie Fiă-care din ele şi cu afluenţii lor y,Nowoje Wremja aooentuâză caracte
u
triri, oe mă înounjură, mă simt bine, mă ar ave decî dela originea lor legă rul agresiv al noului proieot, şi trage con-
simt întreg ou mine însu-mî. Vremea îmi tură directă cu Bucurescii şi cu Du Fundaţiunea-Gojdu. olusia, că oei-ce au elaborat proiectul, au
-
pare sinonimă ou presentul şi nu înţeleg nărea şi marea. 0 f6ie şovinistă din Budapesta s soris (fi vrut să provoca un râsboiu vamal cu tăie
trecutul şi viitorul. O’am trăit un şir de lele acestea că fundaţiunea-Gojdu, care acres- statele, cari au furnisat pănă acum Germa
ani, par’oă nu mai ml-aduo aminte. Am out aprâpela4 milione cor, n’ar fi admlnisrată niei cantităţile de grâne, de cari avea ne
impresia, că aşa tn’am pomenit în lume la Ţarul şi politica balcanică. conform „intenţiunilor patriotioe" ale fun voie. Guvernul rus trebue sâ pue obstacole
masa asta hodorogită singur, ou sufletul datorului. La notiţa acâsta răutăciosă una întrcducerei de mărfuri din Germania, prote-
de ghiaţă şi cu gândul încremenit. In ju Cetim într’o corespondenţă din din ofioiosele guvernului din Budapesta face jind importul lor din alte târî. Germaniei
rul capului îmi plutesce o linişte binefăoe- Petersburg adresată Ziarului „Neue următorele observări şi constatări, ce le tra îi va fi greu să-şi procure cărealele din
tore, un abur coborît din alte lumi, un Freue Presse" dela 27 Iulie n. între ducem verbal: alte ţări. Pe de altă parte, Germania tre
miros de ismă şi de putrigai şi cuprins altele: „După ultimele conspecte asupra fun- bue să fiă serios îngrijată da efectele pecari
par’că de un somn dulce peste suflet mi- Piarului oficios din Paris Temps“ i-s’a daţiunei, conspecte afiătore în mânile mi- râsboiul vamal îl va avâ asupra rclaţiunilor
v
s’aşâclă liniştea pustiă a cimiterelor părăsite. telegrafat, preoum se pretinde de c&tră agen nisteriului de culte şi instrucţiune publică, sale politice cu statele învecinate.
La piciâra simt reoâla unei lespedl şi am ţia telegrafică rusâscă, că ministru rusesc sunt active de 587,431 cor. 16 baDi în imo r Birschewia WjedomostV e de părere,
sensaţia, că mă odihnesc sub un pom stu al afacerilor străine din Petersburg va bil, 3,063.772 corone în hârtii de valâre, că noul tarif esolude ou totul din tîrgul
merge la tomnâ la Paris, unde se va pre
fos, după ce am perours un drum lung şi 5060 cor. 92 bani rest în numărar, 8400 german produsele agricole din Rusia. Bâs-
santa preşedintelui Loubet şi va întorce vi-
prăfos în toiul verii.
sita d-lui Delcassâ. cor. diferite pretensiunl, în restanţe 34 cor. punsul Busiei nu pote fi altul, decât ridica
Veturio. Telegrama se înoheie cu soirea, oă 56 bani; faţă de acesta pasivele ar fi de rea taxelor vamale asupra obiectelor impor
ministru „probabil" va faoe o „visitâ de 405.222 cor. 60 bani, aşa că averea de fapt tate diu Germania, lucru care va ayâ de
