Page 47 - 1901-07
P. 47
Nr. 161—1901. GAZETA TKAJNcuju bagina ;»
urmare resboiul vamal. Nu se pote spera, oă Sultanului în cestiunea independenţei Bul In prăvălia I. G. Ereniie, strada — Beuniuncapompierilor voluntari din bă-
actualele taxe vor ti reduse de consiliul gariei, seu asupra oestinnei cretane, este Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: oel mai lişte invită la petrecerea de vară, ce o va
bun oaşoava) de munte cu preţul cel mai
federal, de6re-oe în acest consiliu majori fără temeifi. aranja Duminecă 4 Aug. st. n. 1901 în gră
eftin en gros şi en detail; cliinie sosesoe dina pompierilor. Venitul curat, e destinat
tatea este tot-dâuua a Prusiei, care îşi va Broderii naţionale române. Minis transport de stuguri, pepeni vercjl, galbeuî, în favorul fondului reuniunei.
da tote silinţele să menţie proiectul. Faţă terul instrucţiunei publice a trimis erl, Turchestan, Oantalupi, şi în general tot
cu energica hotărire a contelui de Billow de prin oel de esterne, consulului român din felul de artiouli de delicateţe. — Corul vocal ort. din Oraviţa-română
va arangia în beneficiul fondului său în 2
a mări taxele vamale asupra cerealelor, nici Marele Duoat de Baden, mai multe modele Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma August (20 Iulie) 1901. (cjiua de Sf. Ilie),
nu pote măcar fi vorba de încheiere de conven de broderii naţionale spre a fi oferite Ma- A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Yiena o produoţiune în grădina dela „împăratul
ţii comerciale. rei ducese Luisa de Baden. Aoeste broderii Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de Austriei cu următorul program: I. 1) Vo-
11
piarul rus arată apoi, că)Rusia e din au fost esecutate de elevele şcâlei profe fotografare, articolele sale necesare pentrua fo robohievicl: Mănăstirea Putna, cor bărbă
punctul de vedere financiar independentă sionale „Principesa Elisabeta“ din Bucu- tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi tesc cu solo bariton : d-1 O. Lazar. 2) Vida :
de Germania, şi va pută de sigur să gă- resci, şi destinate unei şcâle din Karlsruhe, nend preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius, Potpourri, cor. mixt. 3) Oostescu: O Ro
F. Kelemen, Victor Roth farmacişti. Teutsch. şi mânie, cor. bărbătesc. 4) Muzioescu : Fii ai
sâsoă none debuşeuri pentru produsele sale. de sub patronagiul marei ducese. Tartler, D. Eremias nepoţi României, cor mixt. II. „Calea dreptă e cea
Nimeni nu doresce în Rusia un răsboiii va I __ mai bună“, comediă intr’un act localisată
Emigrare de Evrei. Marţi — scrie
mal cu Germania; un ast-fel de răsboiii de C. Darabant- „Balul Mortului , comediă
11
„Evenimentul“ diu Iaşi — a pjecat încă
devine însă inevitabil. Congresul din Londra şi într’un act de V. A. Ureche. După produe-
un grup de 2B emigranţi dintre oei recru ţiune urmâză joo.
u
„lSlovosti consideră asemenea răsboiul
taţi de Auerbach, representantul societăţii tuberculosa.
vamal ca o mare nenorocire; crede însă,
„Ioa“. Joi sâra va pleca un alt grup mult
■că consiliul federal nu va adopta decât Etă hotărîrile, ce le-a luat congresul
mai numâros şi având o destinaţiă specială, SORI ULTIME.
taxele minime, cari şi ele vor pute fi re din Londra pentru combaterea tuberculosei:
anume spre Argentinia. Grupul cuprinde 93
duse de „Reichstag *. Alt-fel se vor nasce Congresul a stabilit unanim, că tuber Budapesta, 31 Iulie. Desideriu
1
inşi dintre care 14 diu Dorohoifi şi restul
conflicte, dăunătore ambelor state vecine. culosa se moştenesce numai în neînsemnată Szilcigyi va fi înmormântat pe spesele
din Iaşi. Intra aceştia din urmă, afară de
* măsură, şi că unica condiţia a răspândirei statului. înmormântarea se va face
câţi-va zidari trimişi în vederea unor con
„Bcrliner Tageblatt îşi esprimă în ul ei este: contagiunea. Germenii bâlei îi tran- Vineri după amiacjî.
u
strucţii, ce se vor faoe prin oraşele repu
timul său număr mirarea, că se permite de splantâză mijlocit şi nemijlocit om la om Bruxella, 31 Iulie. Dr. Leyds de
blicai, sunt muncitori manuali de specie in- din negrije, din nesciinţă, din miseriă. Po
guvern agenţiei ‘Wolfî să dea publioitâţii clară, că Kriiger nu se va reîntârce
feriârâ, salahori, cărăuşi eto. sibilitatea reducarei şi încetărei bălei se
opiniile pressei rusesc!. Lucrul merită să fiă în Transvaal, fiind-că Englesii au
îmbiă aşa-dâr de sine. Omenii trebue clari
relevat, dice acest diar, şi în ori-ce oas cu „Premiu de succes academic ob ocupat t6te porturile, ast-fel l’ar
14
ficaţi, şi cel bolnav şi cel sănătos, outn să
rentele contrarii proiectului din t6tă pressa ţinut de-0 Româncă. D-ş6ra Ada Ciur cu, prinde şi l’ar deporta în St. Elena.
străină trebue să atragă serios atenţia gu fiica d-lui Al. Oiurcu, preşedintele „Sindi se păzâsoă reciproc, ca bolnavul să se vin
vernului german, care ar face bine să cu catului 4' 'Şthor şi fost director al „Tim- dece, âr cel sănătos să nu se bolnăvâscă. Hî £ V JJE 11 S 13.
u
ar
gete mai mult la efectele unui ast-fel de pului , a trecut ou distincţiune, la Aix-en- Tuberculosa e curabilă nu numai în
u
stadiul începutului, oi şi în cursul ei înain
tarif vamal. Provenoe în Franeia, esamenul pentru bre Testamentul demnei JCriXger. Tes
vetul elementar de institutâre (profesoră tat. Savanţii au convenit pe deplin în aceea, tamentul d-nei Kriiger e simplu tot aşa ca
că periculul cel mai mare zace în scuipat. Pe şi viaţa ei, afară de aceea ce prin lege se
pentru şcolele urban) şi a obţinut cu acâstă
SOIRILE DUEL ooasiune uu „premiu de onora * şi un „pre urma acestei lipse de crescere (educaţia) se cuvine bărbatului — celor câţi-va copii ce-i
1
lăţesee mai ales boia. Renumitul profesor mai rămân în viaţă după actualul răsboiii,
1
— 19 Iulie v. miu de suooes academic* . preoum şi câte va legate la prietene iubi-
parisian Brouardel a spus în congres, oă dăcă târe, la servitori devotaţi şi un altul desti
Noua partidă social-democrată din Muşcată de o pisică. In numerul s’ar pute stîrpi răul obiceiu ul scuipă*ei, tu
Ungaria a soos o broşură, în care apelâză nat bisericilor din Pretoria.
dela 31 Iulie (MierourI) am publicat — pe berculosa ar scădâ îndată în mare măsură Averea ei e destul de considerabilă,
la alegători să se alăture şi să voteze la basa unei oomunieărî private — soirea, că In America se pedepsesoe aspru acela, care căci ea avea obiceiul de a face economii
alegeri pentru candidaţii ei. Broşura e ti
în Stupini a fost muşcată de-o pisică tur scuipă pe stradă, ori în locarurile publice, din avutul ei, âr nu din acel al bărbatu
părită în limbile maghiară, română, slovacă lui, dâr actualul răsboiii i-a consumat peste
bată copila Maria Bârsan. Acam ni-se îm- sâu în birouri. Milionarul Bradbury a fost
şi serbâscă. jumătate din avere, aşa că acjî are abia
pârtăşesce dala oficiul poliţienesc din loc, pedepsit o’o mare amendă în bani, apoi cu peste 200.090 lei
Ministru-preşedinte român în Essen. oă numita fată a fost muşcată, ce-i drept, închisore, pentru-că folosia acest rău obi- Sunt însemnate în testament câte-va
Se anunţă din Yiena, că d-1 D. Sturdza a de-o pisică, dâr că după constatarea medi ceifi, In Europa numai din slăbiciune şi declaraţii de oredinţă şi afirmarea dispre
sosit acolo din Germania, unde a visitat cală pisioa n’a fost turbată. Rectificăm în ignorare nemotivată se susţine acest obi- ţului său pentru tot oeea-ce tinde a schimba
fabrioa lui Krupp din Essen. El a esami- sensul acesta soirea, ce ni-s’a comunicat. ceiă urît, — oare e criminal şi lipsit rle vechile datine transvaaliene.
nat în Essen tunul de oonshruoţiă mai nouă, ori ce consciiuţă, fiind-eă propagă oel mai Vorbind despre răsboiii, ea spune, că
Călduri mari. Sunt aprope două săp
ou care se pbte puşca de 1B—20 ori la mare duşman al omenimei: tuberculosa. ceea-ce a îatristat’o mai mult, nu a fost
tămâni numai, de când din tâte părţile atât perderea, cât convingerea că obiceiu
minut. D-1 Sturdza s’a întâlnit în Essen, Congresul din Londra face apel şi averti-
ţării soseau soiri, cari de cari mai — fri- rile sub Englesl se vor schimba.
din întâmplare, ou prinţul moştenitor gre seză lumea, să delăture pe o cale ore-oare
gurose. Acum se vede, că Americanii ne au „Ou totă aparenta părăsire a lui Dum-
cesc Constantin, care încă se afla în numita periculul răspândirei bolei prin scuipare. El
mai trimis şi nouă puţină căldură. Din nedeu — spune d-na Kriiger — n’am în
fabrică. recomandă bolnavului un vas acomdat de cetat nioi-odată de a avâ înoredere în el,
Budapesta se scrie, că acolo de oâte-va
Noi profesori seminarialî. In şe cjile sunt nisce călduri de nesuferit, ba sticlă, care să-l pârte cu el. Congresul pro- după cum soiu, că are deplină oredinţă şi
testâză viu în contra trenei femeilor, care bărbatul meu. Sunt sigură de triumful cau-
dinţa plenară estra-ordinară a Consistoriu- chiar şi vieţi de om au eăclut jertfă căl sei transvaaliane .
M
prin răscolirea pravului îocă este uu pro
lui archidiecesan, ţinută adi (Merouri), au durilor. Mai mulţi au cătjut pe stradă ame Testamentul nu e scris de mâna d6m-
pagator periculos al bâlei.
fost aleşi — scrie „Tel. Rom.“ — profesori ţiţi de căldură, âr alţii au şi murit în urma nei Kriiger pentru simplul motiv, că ea nu
la semiuariul teologio-pedagogic cu totali insolaţiei. Tuberculosa se propagă tare în locu soia să scrie corect, decât numele ei.
inţele nesănătose şi îndesuite. Iu urma acesta
tatea voturilor concurenţii Dr. Yasilie Bo-
Kriiger în Transvaal. ţfiarul „Ze congresul din Londra face atente comunele,
loga, George Proca şi Nicolae Vătăşan, fiind
Soir anunţă, că preşedintele Kriiger va „ALBIM" institut de credit şi de economii
u
consideraţi, dintre opt concurenţi, numai oraşele şi în general statele, de a edifica
sosi Ia Roma în luna lui Octomvrie şi se Filiala Braşov.
cei cu diplomă. Tot în şedinţa de atjî s’a locuinţe şi ateliere sănătose. Un mare rol
va imbarca apoi la Neapole spre a-se reîn- jooâ în combaterea bâlei aerul şi radele Conspectul operaţiunilor în luna lui Iulie 1901.
făcut şi alegerea esaotorului consistorial,
târoe în Africa-de-sud.
fiind ales cu majoritate de voturi concu solare. Păgubitor este alcoholismul, fiind-eă I n t r a t e :
rentul Viotor Fincu. împuşcat în — fantasiă. După foile predispune organismul omenesc la primirea Numărar cu 30 Iunie 1901 . cor. 54,871-34
bolei.
unguresoi am adus şi noi soirea, oă pe câm Depuneri spre fructificare „ 206,324-44
Pentru inassa studenţilor români Congresul propune denunţareafiă-cărui
pul de eserciţii militare din apropierea Cambii răscumpărate . . „ 422,374-70
dill Braşov a donat comitetul parochial cos de tuberculosă. La orî-ce alte bole con- Conturi curente .
Carlovâţului, a fost împuşcat un oăpitan . . . „ 17,985-26
al biserioei gr. or. române din Oernatsuma tagiose denunţarea e obligătore, de aoeea împrumuturi pe efecte şi
de cătră doi soldaţi. Scirea aoâsta se des-
de 10 cordne din incidentul morţii regreta e firesc, ca şi la tuberculosă, bâla cea mai alte împrumuturi . . . „ 28,177-—
minte din partea comaudei de corp din
tului Vlad Moţoiu. Primâsoă Onoratul co perioulâsă, să se enunţe obligativitatea de împrumuturi pe producte . „ 360-—
Agram, atribuindu-se fantasiei cutărui ri- Monetă......................................... „ 3,250-86
mitet cele mai vii mulţămite pentru nobi nunţării. Numai pe oalea acesta autorita
porter vânător după sensaţii. Comisiuni, cupâne şi efecte „ 26,331 74
lul dar. — Direcţiunea şcdlelor medii gr. or. tea pâte să ţină sârnă de bolnavi şi să se Bănci............................................„ 440,810-95
iromâne din Braşov. Bucuresţx-Berlin. Maiorul german îngrijâscă de apărarea, transportarea bolna Interese şi provisiuni . . „ 29,496-45
de Claer, ataşat la legaţi unea, germană din vului grav, desmfectarea locuinţelor eto. Diverse.........................................„ 7,151-50
Ciuma la Constantinopol. Raportele
Bucuresci, a sosit la Berlin, dnpă-ce a per- Cbngresul enunţă mai departe, că trebue cor. 1,237,134-23
sosite la ministerul român de esterne cu
curs oălare distanţa dintre Bucuresci şi ca înfiinţate sanatoriişi spitalurî, ori secţii deo
privire la mersul oiuraei in Constantinopol E ş i t e :
pitala Germaniei. sebite în spitaluri pentru tuberculoşi.
arată, că dela 1 —10 Iulie s’au constatat Depuneri spre fructificare . cor. 191,803-06
următârele 6 oasuri şi la următorele per- Situaţia tesaurului român. Minis Cambii escomptate . . . „ 471,726-96
sone: 1) Oosti Kiriacho, în vârstă de 18 terul român de finanţe a publicat situaţia Conto curent........................... „ 50,384-96
aui din districtul Previa Albania, şi care tesaurului la 31 Maiii 1901. Din aoest do Producţiunl şi petreceri. împrumuturi pe efecte şi alte 54,488.—
împrumuturi............................ „
locuia în strada Kutoiuc Bazar laAksaray. cument resultă, că încassările în oontul — Tiaerimea română din Blaşiu aran- împrumuturi pe produote . „ 264.—
jâză cu prilejul adunării oercuale a desp.
Kiriacho vindea cu ooşul legume. 2) Fata eseroiţiului 1900—1901 era de data acâsta Monetă . ......................................„ 3,244-72
Blaşiii al Asociaţiunii o producţiuue decla-
Maria, în vârstă de 9 aui, fiica lui Benzio, de 197,262,623 lei 74 bani, âr oheltuelile Comisiuni, cupâne şi efecte „ 44,390-23
matorică-teatrală, ce se va ţinâ îa Blaşifi,
din Striti-Djades Nr. 46, Galata. 3) Esttr de 222,661,600 lei 76 bani, adecă uu de- Duminecă, la 4 Aug. n. c. în sala hotelu Interese şi provisiuni . . „ 4,954-23
în vârstă de 11 ani, fiiul lui Benzio. In fioit de 26,298,982 lei 02 bani. Veniturile lui „Univers . Preţul de intrare: Locul I Soese şi salare . . . . „ 3,722-30
11
Bând.............................................„ 380,275-48
aceeaşi stradă murise de ciumă un anume realisate pe esereiţiul 1901—1902 la sfîrşi- 1.60, locul II 1.20, stat 80 bani. începutul Diverse.........................................„ 15,469-64:
Bohor, cumnatul oelor doi copii. 4) Un fiiu tul lunei Maiii se ridioau la 26,973,763 lei precis la 8 6re sâra. Venitul curat se va Numărar cu 31 Iulie 1901 . „ 16,420-65
împărţi între despărţământ şi foudul pen
al d-lui Pascopullo, în vârstă de 4 ani şi 66 bani, âr oheltuelile se ridicau la 17,878,373
tru înfiinţarea unei reuniuni a soialilor ro cor. 1,287,134-23
■care locuia în strada Hayda-Paşa. 5) Fiica lei 96 bani, adecă un escedent de 9,696,379 mâni. Bilete de întrare să vând la „Con
d-lui Chachatli, în verstă de 2 ani, oare lei 70 baDi. sum , âr sâra la casă. N. P„ Peirescu m. p. C. Aisăr m. p.
11
locuise alături de d-1 Pasoopullo. 6) Fata Programa: 1) Declamaţiune. „Noivrem dirigent. cassar.
Mâncător de şoreci. In Franoia a
11
Cătină, în vârstă de 7 ani, în strada Casim fost arestat un om curios, care răspunde la pământ de George Coşbuc, pred. de d-1 losif Oncioifi m. p,
11
Paşa. loan O. Şillăr. „Duşmancele , de G. Coşbuc, eomptahii.
numele de Kalcalco şi a căruia profesiune pred. de d-şârele Susan» Onişor şi Emilia
Desmiuţire. Soirea după oare marele este de-a mânca prin bîlciuri şoreci şi Dragoş. 2) Teatru. „Trei doctori , comediă Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
11
duce Alexandru Mihailovioi ar fi vorbit brâşte vii. într’un act, localisată de Virginia A. Vlaicu. Redactor responsabil: Trai an PI. Tap.
