Page 49 - 1901-07

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese in flScare iU.
Administraţiimea şi Tipografia ADouameniB pentru Anstro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Po un an 24 oor., po şăso luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă Z fl, pe an.
mesc.—Slanusoripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franol, pe şAse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
>e primesc la Admlnlstraţlune In N-rii do Duminecă 8 franci.
Braşov şi la nrraătdrelo Se prenumoră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlona ■ la N. Pukes Nachf., afară, şi la d-nii colectori.
Bux. Augenfeld & Emeric Los-
ner, Heinrich Schalelc, A. Op- f î Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistrafmnea, Piaţa icaie.
In Budapesta: la A. V. Gold- Târgul Inului Nr. 30, eteeiu
borger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Ueopold(YII ErzsAbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
FREJUL INSERŢIUNIL0R: Cu dusul în casă : Po un an
o seria garmond pe o col o na (Numer ele Duminecă 29). 24 oor., pe 6 lunîl2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oorono. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 bani. — Atăt abonamentele
fa şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 162.—Anul LXIIL Braşov, Sâmbătă-Buminecă 22 Mie (4 Âugust). 1901.

Adunarea dela Şimieu. Enervat de contrastul înăduşitârei Sunt 22 de ani, de când societatea T6fcâ inteligenţa din jur e concen­
realităţi şi al gândului înviorător, ameţit de fondului de teatru nu şî-a mai ţinut adu­ trată, la sâra de cunoscinţă în frunte cu
Joi şi Vineri „Societatea pentru jocul Sahario al drumului, cave într’adins narea generală în Şimleul-Silvauiei. De încă vigurosul şi entusiastul vicar al Sâla-
fond de teatru român“ şî-a ţinut adu­ par’că nu vrâ să se mai sfirşâscă, sosesc! atunci, ce schimbări: biserică frumosă ro- giului, Alimpiu Batbulovicl, precum şi ou
narea sa generală în Şimleul Silvaniei. în fine în Oradea-mare, prima oază în lun­ mânâseă, două şcoli, una de fetiţe şi copii, harnicul director al „Silvaniei", d-1 Andrei
gul itinerariu. Adecă, Oradea ca Oradea, &' fe'ahcă românâscă, „Silvania*, fala româ­ Cosma. Se ţin toaste multe şi frumâse, şi
Au fosi cjiie frumose de serbare
dâr oaza e casa ospitală a d-lui Vulcan, nâscă a Sâlagiuluî, şi mai presus de tote
in centrul Selagiului, ai căruia bravi în acelaşi timp bine simţite. Preste tot ve­
„d-1 preşedinte", cum Si cj'C toţi cu o răsfă­ o intensivă visţă românâscă, inimi oţerite selia şi însufleţire. Un escelent taraf de
fii, însufleţiţi pentru tot ce e naţio­
ţată intimitate, care ţi cade bine. românesc!. lăutari, anume comandaţi dela Bistriţa, a-
nal, au făcut o primire frumosă, eăl-
O (11 o mSpte de repaus şi recre­ D-1 A. Cosma, directorul „Silvaniei*, prinde inima celor presenţî cu cântece ro­
durdsă şi cu adevărat frăţescă mem­
brilor Societăţii şi ospeţilor sosiţi are. IntîlnirI plăcute şi ounoscinţe nou». preşedintele comitetului de primire, emo­ mânesc! cu vocea şi cu instrumentele. Aşa
Toţi suut preocupaţi de Insămnatu! mo­
din tote părţile. ţionat salută în ouvinte calde pe âspeţl şi-i ceva pe aici e raritate. După cir.a comună
ment, în faţa căruia stă Societatea, mo­ asigură de cordialitatea cu care „fraţi* vor mulţămiţî se depărtâză cu toţii.
Rată ce ne comunică raportorul
mentul, îu oare trebue să se îuoepâ îu fi primiţi de „fraţi*. D-1 Iosif Vulcan, pre­
nostru special despre primirea ospe­ Prima şedinţă.
sfîrşit după o muncă de 30 de ani realisa- şedintele societăţii, mulţămesea îu scurte
ţilor, despre decursul adunării gene­
rea idealului, urmărit de Societate. Cum cuvinte inspirate de demnitatea institutiu- (1 August n.)
rale şi despre serbările împreunate
s’ar putâ acâsta faoe mai bine?—e obiectul nei, ce representă.
cu ea. Conform programului adunâiii, prima
discuţiei. E de faţă fruntea biroului Socie­
Trăsurile se pun în mişcare, âspeţii şedinţă a fost precedată de un pompos ser-
Şimleul Silvaniei, 31 Iulie n. tăţi: preşedinte, vice-preşedinte şi se­
sunt îuouartiraţl cu prevenire şi delicată vioiu divin, celebrat de 6 preoţi în frunte
(Raport special al „Gazetei Transilvaniei '.) cretar.
1-
atenţiune. ou vicariul Barbulovicl.
Pe Miercuri după prârnl e aşteptat la
Dela Braşov la Simleu. De sâră va fi sâra de cunoscinţă în Prima şedinţă s’a deschis în localul
Şimieu comitetul şi âspeţii sosiţi din tbte
„Hotelul naţional*, localul cel vechiu al teatrului din loc, prin cuvântul de deschi­
PiecI singur din colţul sud-ostic al unghiurile. Diminâţa trebue să plecăm. E
„Silvaniei* — acum îşi are sediul într’un dere al preşedintelui Vulcan la 6rele
Românismului din Ardeal, pentru-ca să o superbă diminâţă, prevestitbre de bine.
nou palat — şi locul unde au fost uoişlîn 10 a. m.
ajungi tocmai la cealaltă est.remitate a gra­ Piua bună se cunbsoe de dimineţa: par’că
1848 Românii SelăgenI de insurgenţii unguri. La masa presidială e preşedintele Iosif
niţei etnografice a neamului nostru. E lung şi năduşala e mai ernţ.âtore acum. Mono­
După prânej soseee lume multă din apro­ Vulcan, vicepreşedintele V. Ooiţ'u. şi se­
drumul dela Braşov pană îc Şimleul-Silva- tonia şi aingurătaiea au înlocuit’o acum
niei, şi diu mulţimea incomodelor lui nea­ veselia unei frumose societăţi româuesci piere şi depărtare. In orăşelul şi de alt­ cretarul V. Goldiş. Sala teatrului e înţesată
junsuri îţi pune în perspectivă ou o pro­ de domni, dârnue şi doinnişore în frunte mintrelea ou aspect curat românesc, e o miş­ de publicul, care a alergat la acâstă festi­
care ueobiclnuită a feţelor necunoscute şi vitate.
babilitate meteorologică de 24 de 6re oel tot cu d-1 preşedinte.
puţin o periodică baie de sudâre, care să Se pornesoe trenul vicinal spre Şim­ a publicului curios. Biroul pressei e constituit din repre-
nu se tempereze, decât în de nesfîrşite-or! ieu. Maşina înaintâză gâfâind şi făcând * sentanţii următbrelor diare: „Gazeta Tran­
repeţitele momente, când îţi sventî fruntea lungi şi multe popasuri, dâr nu se impa- Şimleul Silvaniei, 1 August n. silvaniei* (Braşov), „Tribuna" (Sibiiu), „Uni­
înoinsă de un lac de bâbe aprinse. Te ră- rea* (BlaşiQ), „Drapelul* (Lugoş), „Foia
cientâză nimeni, căci în şirul uesfîrşit de Voind ca cele petrecute la adunare să
corescl însă ou gândul anticipativ', că din Şcolastică* (Blaşih).
văi şi dâlurl vecjl în Biharia ca şi in Sil- ajungă oât mai curând la cunoscinţă pu­
uruiala pliotisitdre a trenului, în curând —
vaoia mai numai sate românesc!. Uâsuţe'e blicului cetitor — scurtul timp, ce-mi stă la Discursul preşedintelui Iosif Vulcan.
un „curând* cam prâ prelungit — te vei curăţele îţ[ arată pe Românul harnic, care
vedâ pe plaiurile reoreatâre ale Silvanie’, disposiţiă, îl voiQ folosi la o scurtă rapor­ Domnilor şi Dâmnelor!
’şl are ce îi trebue, şi ţine să-şi îngrijâsca tare a momentelor mai însemuate. Iu detaifi
unde în centrul, îu inima românâscă a Să- Societatea pentru fond de teatru ro­
avutul. Recolta încă e promiţătore. Intrând voii! reveni ulterior.
lagiului, Societatea pentru crearea unui îu valea Crasoei, ochii descoper pe cbstele mân, în numele căreia am onorea a vâ sa­
luta, punând basele la înfiinţarea teatrului
fond de teatru român e aşteptată cu o ge- drumului grădini împodobite de v.ţe de Sera de cunoscinţă. naţional, crează o şcolft practioă de cea
losă emulaţiune de o primire oât mai os- (31 Iulie n.)
v i e : sunt vechile vii ale Silvaniei, cari au mai mare însemnătate pentru oultivarea
piială. început să se cultive din nou. E adunată multă iume românâscă mai unui popor.
E în firea egoismului omenesc şi al Ne apropiăm de ţinta finală a călă­ ales diu fnuturile Bihorujui şi ale Sălagiu- Şcbla acâsta propagă cultura morală,
instinctului de proprie cruţare, de a-ţl an­ toriei nostre. Ne adunăm bagagiul şi fa­ lui. Am remarcat între cei presenţî mulţi singura oultură, care pote sâ asigureze trăi­
nicia popârelor!; căol morala e temelia tu­
ticipa ilusiile unei tichue trupesc! şi su- cem toţi faţă ofioiosă. Trenul întră îu gara fruntaşi de prin părţile locului precedaţi de
turor instituţiunilor, oarl au putere de viaţă;
fletesol, care te aştâptă sâu la care te îndesuită de comitetul de primire şi pu­ „badea Gheorghe*, cum îi dio p’aci d-lui tot ce e imoral, n’are deoât o durată
aştepţi. blicul, care aştepta pe ospeţl. George Pop de Băsescl. efemeră, trăesce şi strălucesce un timp

FOILETONUL „GAZ. TRANS*. ruşa din prag pănă la stoborul de e învăluita într’o înpăenjinire de taină reşcă, vedeam cătră acolo. ’Mî-aduc
nuele, mâncat, hait de spinarea vi­ blajină, şi cu drept cuvent, căcî aci aminte şi acum de „Jupiniţele mai-
telor. sălăşluesce mama Buţa, logofeteasa, chiî“, aşa cum ’i plăcea se-şî des-
Logofeteasa. Aşa se arată acum casa logo­ cum îi 4i° cătunul cu smereniă. miardă găinile încălţate, cu pălăria
e
fătului Badea paracliserul. Se n’o în porta bisericii, betrâna, vecină pe cap, ca domnele dela terg. Vie­
Intre biserica în părăginire cu cunosc! din ce a fost înainte vre­ cu morţi!, îş! duce viaţa de femeia tatea asta aripată era pruncii ei, şi,
acoperementul desfundat şi crucile muri. In locul salcâmilor îş! resfi­ cu frica lui Dumnecjeu. Fără rude pe la chindii, în fie-ce cji, când sco­
strîmbe de lemn ale ţintirimului, e rau crengile arborii încărcaţi cu rode; din spiţă pe lângă ea, singurică ca tea copaia de urzic! fierte ameste­
sădită o căscioră. Eăsnită, stă la o în şopul prăvălit iernau patru boi o mărgea neînşirată, trăesce din cate cu mălaiu, aucjiai vorbele ve­
parte de drum şi de vii de din sus; moldovenesc!, o vacă cu lapte, er arenda celor şese jugere de păment. nite ca peste o apă: Firi! Firi! pui­
printre salcâmii cu scorţa prăfuită cât ţinea vremea buna,la umbra ri­ Avutul acesta-i aduce pâne berechet, şori! şi glasul depărtat de străbună
în verde, părăduiţî pe locul din faţă, sipită pe ariă, trei vîrtelniţe depănau de o mai împarte şi cu cei nevoiaş!. se pierdea în bratecul fruncjelor, în­
zăresc! infăţoşarea ei aşeejată, prie- pe întrecutele firul de tort, şi în tor­ Şi ce lucră mâniie ei mic! şi uscate tretăiat de măcăitul înţiglat al ra­
tenbsa. sul lor potolit şi mângăios se îngâna de furnică nedeprinsă cu şederea, le ţelor lacome.
Stîlpiî de stejar, roşi! de ploie, tihna traiului de ţeră cu gânduri pu­ schimbă voiosă pe o croşnă de gă- Pe niine me atinsese mugurul
un părete burduşit în lătur! ’i spun ţine şi cinste multa. teje, pe o rîneală ierna, când o po- durerii. în priceperea timpuriă ce o
vechimea cjilelor. Omenii au apucat’o Prin ogradă era sfat şi viaţă; topesce zăpada. au copii!, simţeam că mami! Euţi!
înainte se fi fost biserică, der la adă­ în amurg, pe afară, se încrucişau Din gura ei n’a eşit o vorbă trebue se-i fie urît, singură, în mij­
postul copacilor vremurile rele n’au guri ca într’o gospodăria cu prinsore. rea, suspinare n’a căşunat nimeruia. locul copacilor, şi, cu ochi! sfioşi, o
avut încotro, ventul nu şî-a putut Astăcţî glasurile au amuţit şi portiţa Şi de când e prin părţile nostre, fe­ urmăriam lără se pot desluşi înţe­
juca mendrele printre olanele îne- închisă, îndeobşte priponită pe di­ cior! bolnav! în Ciupagea nu s’au lesul bănuelei mele. Umbra şovăi-
grite, împodobite cu catifea de muş- năuntru cu o curmătură, ai cjice că pomenit. Ea pentru tote bolele scie tore mai retăcea o fărîmă pe la co­
clriu, în florea smaraldului. De atunci nu se deschide nimeruia. Unde mai lecurî. Şi vara, pe prispa săltată, pe teţe şi pe urmă de pe dealuri venea
stărue împotriva viforniţelor. în stu­ tot-dăuna nu zăresc! om, vederea beteliile de tei prinse în policiorî, ceţa seri!. Din urzela ei străvezie
făriş nu e în vecjul ochilor şi, ferita de acestui cămin aprope părăsit îţi aduce stau aninate şiraguri de buruenî, rân­ se ţesea hobot de tristeţă şi, liniştit,
sore, odihnesce în recorea prospetă, în minte gânduri înduioşate, nespus duite fie-eare după puterea ei mân- se lăsă peste căscioră pitulată şi albă
aşa cum e în placul tuturor betrâ- de întristătore. tuitore, căcî mama Ruţa cunosce ca un linţoliu pe o faţă adormită.
nelor. Acolo e linişte, o linişte împă­ taina negrăită a lucrurilor... *
Ierburi netrebnice i-au făcut cată, dăruita ca de-o mână cerescă.
brîu de încunjur, au cotropit cără- La tot ciasul din c]i casa scăpătată Dela noi, din bătătura părin- în lunile de prigore omenii şi