Page 5 - 1901-07
P. 5

Nr. 151.—1901.                                                      GAZETA TRANSILVANIE].                                                                    Pagina 5.



                     Proverbe.                                 Deci ş’aci apare                  g)  mori,  li)  fabrici  de  spirt,  i)  alte  stabili­  Escrierea  unui  premiu  în  acest  scop
                                                               Iar proverbul care                mente.                                        ar  înlesni,  credem  esecutarea  acestiu  lu­
            Lăcomia strică omenia.                             Pice: „Lăcomia                          38.  Câţi fabricanţi?                   cru bun.
                                                               „Strică omenia                          39.  Câţi  din  meseriaşi  au  învăţat  me­  Pe  basa  acestei  stastistice,  făcute  cu
              De când lumea-i lume,                                                              seria,  în  totă  regula  şi  au  făcut  praxa  ne­  conscienţiositate, am vedâ ce avem în fiă-care
               Omul a îîvnit                                          * *                        cesară ?                                      comună,  în  fiă-cax e  comitat  şi  în  întx-egă
                                                                                                                                                                 -
               Tot mai mult se aibă,                                                                   40.  Câţi  s’au  cualificat  pe  cale  auto-
                                                            Un popor mai mare                                                                  ţex-a.  Şi  astfel  am  ave  o  basă  pentru  a
               Ş’atuncî s’a ivit:                                                                didactieă?
                                                            Pe altul mai mic                                                                   procede,  nu  mai  mult  pe  dibuite,  ci  în  mod
               Cearta şi bătaia                                                                        41.  De  ce  meseriaşi  ar  mai  avea  co­
                                                            Ca se-i ia pămentul,                                                               conscient,  treptat  şi  neîntrerupt  la  oi'gani-
               Omoru ’ntre noi,                                                                  muna trebuinţă?
                                                            Chiar din chiar nimic,                                                             saţiuixea  ndstră  economică,  care  cu  cât  se
               Ura ’ntre popore                                                                        42.   Câţi  elevi  de  meserie  sunt  de
                                                            Ii caută ceartă,                                                                   amână,  cu  atât  se  încurcă,  se  îngreuiâză  şi
               Şi cruntul resboi...                                                              present  din  comună  (ori  unde  ar  învăţa)?
                                                            Face tărăboi                                                                       o  se  aibă  urmări  nespus  de  păgubitore
               Şi d’atunci apare                                                                 Şi la ce fel de meserii?
                                                            Şi la urma-urmii                                                                   pentru viitorul economiei nostre naţionale.
               Şi proverbul care                                                                       43.   Câţi  învaţă  într’o  şcolă  indus­
               Pice: „Lăcomia                               îi face resboi,                      trială mai înaltă ?                                                                 X
               „Strică omenia! . . . “ .                       Deci ş’aci apare                        44.  Câtă  calfe  sunt  de  present.  (ori
                                                               Iar proverbul care                                                                        Comerciul de demult.
                            *                                                                    unde ar fi ele aşedate?)
                           ❖  *                                Pice: „Lăcomia
                                                                                                       45.   Comuna  politică  ori  bisericâscă     Mă  tot  trudesc  să  găseso  Jceva  mai
                                                               „Strică omenia
               Un o m  ,  — se dau pildă, —                                                       ajută  şi  ele  cu  ceva  la  crescerea  elevilor   înşirat  asupra  istoricului  comerciului  româ­
               Mănâncă grozav,                                           *                        de  meserie  şi  perfecţionarea  sodalilor  din
                                                                      * *                                                                      nesc.  D-l  G.  lonescu-Gion  în  Istoria  Bucii-
               Tot ce-i iese ’n cale                                                              comună ?                                     rescilor,  vorbesoe  în  câte-va  pagini,  din
               Şi cade bolnav...                            Lăcomia deră, —                            46.  Se  învaţă  în  şcolă  din  comună:  oare  reese,  cum-câ  „pe  vremea  lui  Brâu-
               Altu bea în lege,                            Precum aţî vecjut, —                  a)  lucrul  femeiesc  de  mână,  b)  vre-un  ram   eoveauu  era  şi  pace  şi  bogăţie  şi  belşug  la
               Svîntă vin, rachiu,                          Rend pe rend în lume                  de  industriă,  (pentru  băeţl)  ca:  împletirea  t6te .
                                                                                                                                                   u
                                                            Grabnic a născut:
               Şi pe drumuri more                                                                 pălăriilor  de  paie,  a  corfelor  ş.  a.  obiecte   „La  biruri,  neguţătorii  bucurescenl,
                                                             Cearta' şi bătaia
               Ca un damblagiu...                                                                 de răchită seu papură?                       „se  împărţtau  în  neguţători  români,  îu  bra­
                                                             Omoni ’ntre noi
                  Deci ş’aci apare                                                                     47.  Este  şcolă  pentru  învăţăceii  de  şoveni,  ChiprovăoenI,  Armeni  şi  Jidovi,
                  Iar proverbul care                         Ura ’ntre popore                     meserii ?                                    „contribuiau  după  trebuinţă,  şi  contribuiau
                  Pice: „Lăcomia                            Şi cruntul resboi!...                      48.   Ţinutu-sa,  său  ţine-se  curs  cu   „aprâpe  la  tote  şi  anume:  la  birul  pro-
                  „Strică omenia / . . . “ .              Braşov, 1 (14) Iulie 1901.              adulţii,  pentru-ca  ei  să-şi  însuşescă  dexte­  „priu  cfi >  renduâla  găleţei,  la  boii,  la
                                                                                                                                                        s
                            *                                                        Marion.      ritate  în  confecţionarea  celor  mai  neapărat   „vacile,  la  oile,  la  untul  şi  la  mierea,  cari
                           * *                                                                    trebuinciose  obiecte  din  sfera  industriei   „tâte  mergeau  la  Gonstautinopole;  la  râu-

               Unul, ca se strîngă                                                                agricole?  Când?  Din  partea  cui?  Şi  cu  ce   „duâla  datoriei,  la  haracifi,  la  lipsa  hara-
               Bani şi erăşî bani,                                                                succes?                                      „ciului,  birul  sforii,  ruptârea  veobe,  rup-
               Nu bea, nu mănâncă,                            Nou abonament                                           IV.                      „t6rea  nouă,  dajdiă  pentru  cheltuiala  Slu-
               Rabdă anî de a n  î . . .                                                               49.   Dintre  comercianţi:  a)  câţi  sunt  „geriei,  luorul  viilor  domnesc!,  birul  cară-
                                                                         la
               Şi ’ntr’o c]i cu sore, —                                                           boltaşi  români  (câţi  străini),  b)  câţi  birtaşl,  „lor  şi  salahorilor  când  se  trimeteau  unde-
               Târcjiu seu curend, —                 Gazeta Transilvaniei.                        c)  câţi  comercianţi  de  bucate,  d)  câţi  co­  „va;  obeltuâla  jioniţei  domnesc!,  ploconul
               Deşi cu parale, —                                                                  mercianţi  de  vite,  e)  câţi  comercianţi  de  „Sultanului,   ploconul   Hanului,   ploconul
                                                                Cu 1 Iulie st. v. 1901
               More d  e . . .   f l ă m  e n  d  . . .                                           lână,  /)  câţi  comercianţi  de  pome,  g)  câţi  „Vizirului,   plooonul   Ckekaelei   Vizirului,
                  Deci ş’aci apare                  s’a  deschis  nou  abonament,  la  care  de  miere  şi  ceră,  li)  câţi  de  ouă  şi  galiţe,  „ploconul  Seraskierului,  ploconul  lui  Reis-
                  Iar proverbul care                invitam  pe  toţi  amicii  şi  sprijinitorii  i) câţi de alte specialităţi?                „Effendi,  plooonul  paşei  dela  Belgrad.  Fu-
                  Pice: „Lăcomia                     foiei nostre.                                     50.  Câţi  din  comercianţi  au  învăţat  „măritul,  dijmăritul  şi  vinăritul  îi  atingeau
                  „ Strică omenia !. ..                                                           profesiunea  în  regulă,  făcându-şî  anii  de  „oâte  odată;  în  schimb  însă  posmagii,  adecă
                                                          Preţul abonamentului:
                            *                                                                     învăţăcei şi praxa de calfe?                 „pesmeţl,  şi  zăblăul  gros,  adeoă  pânza  de
                           £ #                            Pentru Austro-Ungaria: pe un                 51.  Câţi  au  deschis  boltă  fără  nici  o  „saci,  în  cari  se  legau  pesmeţii  de  trinrs
                                                    an  24  corbne;  pe  şâse  luni  12  corâne;
               Ca se-şî mai mărescă                                                               pregătire specială?                          „la  împărăţie,  erau  mai  totdâuna  pe  sârna
                                                    pe  trei  luni  6  corone;  pe  o  lună  2
               Avutul, se şeii,                                                                        52.   Câţi  elevi  de  comerciii  sunt  de  „neguţătorilor.  Contribuiau  la  cumpărarea
                                                    corâne.
               Om pe om despoie                                                                   present din comună?                          „a  150,000  de  păpuşi  de  sf6ră,  cari  se  tri-
                                                                                                                                                                         u
               Prin procese m   i i . . .                 Pentru România şi străinătate:               53.  Câte calfe ?                        „metean la Constantinopole .
               Şi pentr’o moşie, —                  pe  un  an  40  franci,  pe  şâse  luni  20        54.  Câţi  tineri  studiază  în  vre-o  şcolă   Şi  mai  departe  d-l  Giou  mai  urmâză,
               Seu casă de vrei, —                  franci,  pe  trei  luni  10  franci,  pe  o  comercială supei’ioi’ă?                       că:  „Schimbările,  cumpărăturile,  vânclările
               Se om oră fraţii                     lună fr. 3.50                                      55.   Ajută  cu  ceva  comuna  politică  „dau  o  viaţă  estra-ordinară  de  întinsă  co-
               Orbesce ’ntre e i ! !                 Abonamente numai la numeral poporal          seu  cea  bisei’icescă  pe  elevii  seu  calfele  de  „meroiului  bucurescean.  Erau  atâtea  parale
                  Deci ş’aci apare                                                                comerciu ?                                    „în  ţâră  în  timpul  lui  Şerban-Vodâ  Canta-
                  Iar proverbul care                              de Dumineca:                         56.  Cum  e  starea  materială  a  comer­  „cuzino  şi  în  timpul  lui  Brânooveanu,  în-
                  Pice: „Lăcomia                          Pentru Austro-Ungaria: pe un            cianţilor?                                   „cât  Şerban,  nu  încă  Domn,  ci  numai  Spă­
                  „Strică omenia! . . . “ .         an 4 corbne; pe şăse luni 2 corâne.                57.  Cum a celor străini?                tar,  fiind  la  Constantinopole,  cjioea  îutr’un
                                                               \ . .
                                                          Pentru  România:  pe  un  an  8              58.  A  sărăcit  comuna  de  când  birtaşii  „rând  cu  viforosa-i  mâniă  şi  cu  acea  voce
                            *
                           * $                                                                    străini s’au aşedat în ea?                    „de  stentor,  care  făcea  să  tremure  pe  cei
                      *                             franci, pe şăse luni 4 franci.
               Sunt cochete ’n lume, —                    Abonarea se pote face mai uşor               59.  Ce  fel  de  societăţi  economice  se  „ce-1 aucjiau :
               Şi sunt câte vrei, —                 prin mandate poştale.                         află  în  comună,  şi  anume:  a)  reuniune  agri­  „—  Voiii  face  pod  de  pungi,  dela  se-
               Carî dorind se-şî facă                                 A dministraţiunea.          colă  (data  înfiinţărei),  b)  reuniune  de  stu-  „raiul  muntenesc  şi  pănă  la  Vizir,  şi  tot
               L  u  x . . .   s e   a i b  ă . . .  lei,                                         părit,  c)  tovărăşie  agricolă,  d)  grânar  bi­  „ne va fi pe voiă!. ..
                                                                                                  sericesc,  seu  al  comunei  ori  al  cutărei  to­  „Er  fata  lui  Brânooveanu,  Maria
               Ruinbză casa,
                                                                                                  vărăşii  e)  însoţire  de  credit  sistem  Raiff-  „Dâmna  lui  Constantin-Vodă  Duca  dela
               Uită de copii
                                                                                                  eisen,  /)  societate  comercială  pe  acţii,  g)  „Moldova,  oând  le  veni  în  1695  maz  -
               Şi pe soţ îl vîră                     Trebuinţa unei statistice economice.
               Num a ’n datorii...                                                                însoţire  de  temperanţă,  li)  reuniune  de  în­  „firea  dela  Constantinopole,  ea,  spune  cro­
                                                                    — F  i n  e .  —              mormântare,  i)  reuniune  de  asigurare  a  nicarul,  fiind  tîneră  şi  desmierdată  de  ta-
                  Deci ş’aci apare
                  Iar proverbul care                                     III.                     vitelor,  lc)  însoţire  de  lăptărit,  l)  însoţire  „tăl  său,  bocia  în  gura  mare  inuntenesoe  şi
                                                                                                  de  vieri  (pivniţe),  m)  reuniune  pentru  pro­  „cjioea:  aolio!  aolio  !  că  va  pune  taica
                  Pice: „Lăcomia                          36.  Câţi  meseriaşi  români  sunt  în  co­
                                                                                                  tejarea  industriei  de  casă,  n)  reuniune  de  „pungă  de  pungă  din  BncurescI  pănă  în  Ţa-
                  „Strică omenia! . . . “ .         mună?  Câţi  din  fie-eare  fel:*)  argăsitorl,
                                                                                                  sodall  eventual  de  meseriaşi,  o)  reuniune  „rigrad  şi  cjSu!  nu  ne  va  lăsa  aşa,  âr  ne
                            *                       argintari,  bărdaşl,  butnari,  berari,  căldărarî,
                           * *                                                                    de  comercianţi,  p)  eventual  şi  alte  soiuri  „vom întârce ou domnia îndărăt!"...
                                                     cismarl,  ciubărari,  oordonerî,  covrigari,  com-
                                                                                                  de reuniuni şi însoţiri.                           Şi  mai  departe  vorbind  de  esporfcul,
                                                    pactorl,  cofetari,  clopotari,  cojocari,  ,cala-
               Uni! cată zestre                                                                                                                ce  se  făcea  prin  secolul  XVIII,  oulege  ur-
                                                    podarl,  curelarl,  croitori,  eroitore,  cârnă-   La  tote  acestea  ar  trebui  să  se  în­
               Şi ’ntr’una aleg                                                                   semne  anul  înfiinţărei,  modul  cum  prospe-  mâtdrele date după Hurmuzaohe :
                                                    ţărî,  cărămidari,  cuptorarl,  cuţitarl,  fauri,
               Pănă ce în fine                                                                                                                       „Bogăţiile  naturale  ale  ţării  încep  să
                                                    friserî,  fotografi,  găitanarl,  grădinari,  gra-   râză,  eventual  şi  alte  date  mai  de  impor­
               Aleg pân’ culeg...                                                                                                               „fiă  cunosoute  de  străini.  Bunăoră,  cenuşa
                                                    vierl  în  pâtră,  hotelieri,  juvelieri,  lâuarî,   tanţă din viaţa lor.
               Că iau zestre grasă                                                                     Cine  ar  fi  mai  chemat  să  întreprindă  „numită  potaş,  cenuşă  de  lemn  de  ştejar,
                                                    lacherierl  (văpsitorl  "de  trăsuri),  măcelari,
               E adevărat,                                                                        paşii  de  lipsă  pentru  efectuirea  acestei  sta­  „neguţătorii  englesl  şi  olandesl  o  cumpără
                                                    mâtăsarî,  maşiniştî,  măsari,  morari,  olari,
               Dâr o t6că s6ţa                                                                                                                  „oa  pânea  caldă  dela  principii  Munteniei
                                                    orologerl,  organişti,  pictori,  pitari,  perieri,   tistice ?
                        :
               Că le 4i°  „Ţi-arn d  a t ! . . . “ .                                                   Credem  că:  Asociaţiunea  pentru  lite­  „şi  Moldovei,  cari  pun  de-o  fac  în  nenu­
                                                    peptenarî,  pânzari,  petrarl,  pălărierl,  par-
                  Decî ş’aci apare                                                                ratul  a  română  şi  cultura  poporului  î'omân,  măratele   păduri   ale   judeţelor   române.
                                                    dositorl,  postăvari,  puşcaşi,  rachierl,  rotari,
                  Iar proverbul, care                                                             care  pe  basa  statutelor  sale  modificate  j   „Câra,  pieile,  —-  chiar  şi  oele  de  iepure,—
                                                    sculptori,  sitari,  săpunarl,  sticlari,  strimfarl,                                    n
                  Pice: „ — Lăcomia                                                               timpul  din  urmă,  şi-a  luat  de  devisă  să  „vitele  cornute  continuă  a-se  esporta  îu
                                                    tipografi,  turtarl,  tapiţerl,  urloerî,  văpsitorl
                  „Strică omenia! . . . “ .                                                       lucre  fără  prejet  şi  pentru  promovarea  in­  „cantităţi  enorme.  Boii  şi  vacile  mergeau
                                                    (de  haine  şi  tort),  zugrăvitorl  de  case,
                            *                                                                     tereselor  economice  ale  poporxxlui,  şi  care  „în  Italia  şi  în  Sdesia.  In  Ardeal  şi  în  Un-
                           * *                      zidari.
                                                                                                  astădl  posede  un  ox’gan  de  specialitate  „garia  treoeau  pe  fiă-oare  an  câte  50,000
                                                          37.  Câte  stabilimente  industriale  ro­
               Un partid, — de pildă, —                                                           pentru  aceste  lucrări:  anume  secţiunea  ei  „de  porci.  Saegiiî,  adecă  păstorii  turei  luau
                                                    mânesc!  sunt  în  comună  şi  ce  fel  ?  Anume:
               La cârmă se stea                                                                   economică.  Prin  despărţămintele  sale.  Aso­  „din   ţâră   pentru   Constantinopole   câte
                                                    a)  piuă,  b)  joagere  (ferestrauă),  c)  maşini
               Cât mai multă vreme                                                                ciaţiunea  ar  ave  posibilitatea  de  a  culege  „300,000  pănă  la  400,000  de  oi  ;  capânlîii
                                                    de  scărmănat  lâna,  d)  maşini  de  tors,  e)
               Decă s’ar putea,                                                                   datele de lipsă la facerea acestei statistice.  „strîngeau  pănă  la  450,000  ocale  de  miere.
               Comite  la  fapte                    răsboie perfecţionate, /) maşini de cusut,         Suma  neapărat  trebuiuciosă  pentra  „Untul,  săul,  brânza,  oirvişul,  pastramaatin-
               Rele  şi  scandal                                                                  tipărituri,  porto  postai  etc.,  încă  nu  va  fi  „geau  şi  depăşeau  milionul.  Lâna  oilor
                                                          *) Ar fi pote folositor a se face şi conscrie-
               Cari, la urma-urmiî,                                                               imposibil  a  o  găsi.  Pentru  lucruri  de  aşa  „trecea  munţii  îu  Ţâra  Bârsei  în  greutate
                                                    rea meseriaşilor, industriaşilor şi comercianţilor
               Tot îl dau de mal,                   străini.                                      mare importanţă trebue să se găsescă bani.   „de 2,2000,000 de ocale.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10