Page 51 - 1901-07

Nr. 162—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8

legătură a cultural românesc! la poporul blicului românesc s’a deşteptat din nou obiecte de industria de casă. piatul oca­ vamal între Rusia şi Germania, de
nostru. pentru idea înfiinţării unui teatru naţional sional publică tot-odată şi catalogul acelor cum-va consiliul federal german nu
în mijlocul Românilor din Ungaria şi Ardeal.
D-l Gavril Trifu salută călduros So­ obiecte espuse de cătră ambele Reuniuni. va modera vama, ce plănuesce a
Astfel comitetul crede, că trebue să
cietatea pentru fond de teatru român în „Reuniunea femeilor române sălăgene"
se folosescă de acest viu interes al publi­ pune pe esportul străin. Partida agra­
numele despărţământului XVI sălftgean-bi- a destinat 32 de premii pentru premiarea
cului românesc, pentru-ca să încerce înce­ rilor din Germania, despre care se
horean al „Asociaţiunei", 6r d-l Aug. Vicaş perea lucrărilor de lipsă la înfiinţarea tea­ celor mai meritdse esposaute. Aceste premii scie, că a lucrat energic pentru noul
în numele „Reuniunei femeilor române sS- trului românesc. Suntem de credinţă, că s’au distribuit erl, în 2 August n., în loca­
proiect vamal, jubilâză şi saltă de
u
lăgene . lucrările acestea vor cimenta în jurul lor litatea esposiţiei (edificiul nou al institutu­ bucuriă, că au reuşit în parte mare
După răspunsul preşedintelui se trece totă căldura naţională a Românilor din lui „Silvania").
Ungaria şi Ardeal. Sperăm astfel, că spe­ cu politica lor economică. Sunt însă
la ordinea (filei.
sele, ce indispensabil sunt de lipsă la în­ în Germania partide, cari combat
Secretarul V. Goldiş cetesee raportul fiinţarea teatrului chiar şi la începutul lu­ Reyista politică. noul tarif şi se crede, că în cele din
general al comitetului pe anul espirat, ce­ crărilor, se vor îndeplini chiar numai din urmă proiectul va fi modificat. Dâcă
rând în acelaşi t i m p absolutoriu pentru sporirea interesului, ce se va desvolta în acâsta nu se va întâmpla, un mare
oomitet. Raportul se predă spre oensurare mijlocul poporului nostru pentru cestiunea In cele opt (ţii© trecute foile
acesta culturală de aşa mare importanţă. unguresc! au făcut mai tote politică pericul ameninţă relaţiunile econo­
unei comision! de 5 membrii (Dr. E. Dăian,
în cadrul Sooietăţii nostre de acum esteriâră. Ele sunt adecă fârte în- mice şi comerciale dintre state.
Teodor Pop protopop, Dr. I. Gheţie, Dr. A.
însă nu se pote face absolut nimic pentru grijate din causa purtării duşmăntise a *
Pop, prof. G. Precup). începerea lucrărilor trebuitore la înfiinţarea pressei rusescî faţă cu Austro-Ungaria.
Sa cete8ca apoi raportul cassarului teatrului naţional român. Căci în paragra­ Soirile, ce sosesc din Bulgaria
prin d-l vice preşedinte V. Oniţiu, oassarul ful 1 al statutelor scopul societăţii se pre- Afară de vre-o două pănă în trei arată, că cu cât se apropie mai mult
societăţii d-l Petra-Petrescu fiind absent. cisâză astfel: „Să institue o societate pen­ foi cu caracter curat oficial, tâte terminul procesului contra lui Sara­
tru crearea unui fond, din care cu timpul celelalte foi rusescî, chiar şi cele foff şi complici, cu atât mai mult
Raportul cassei. să fie posibilă înfiinţarea unui teatru na­ mai apropiate de guvern, atacă mo- cei din tabăra revoluţionară mace-
ţional român". In § 22 să decide: „Adu­
Onor. Adun. generală! natchia nostră pe cuvânt, că ar donână se pronunţă în favorul lui
narea generală pote modifica aceste statute,
Referitor la averea Societăţii nostre fără însă a schimba scopul Societăţii unelti în Balcani şi ar vrâ să pro- Sarafoff. Alegerile delegaţilor pentru
am onore a aşterne: A. Oonspecut despre Astfel nu rămâne alt-ceva, decât să vâce acolo turburărî şi neîncredere congresul macedonean, ce se va întruni
mişcarea cassei; B. Inventarul încheiat cu Adevărul este tocmai întors, că
facem us de disposiţiile §-fului 21 din sta­ de mâne într’o săptămână în Sofia,
30/VI a. c.; C. Proiectul de budget pro tute, care sună astfel: „Când fondul So­ adecă Austro-Ungaria vrea să încun- cu scop de a alege definitiv pe pre­
1901—1902.
cietăţii se va urca la o sumă, din care s’ar jure turburările în Balcani. Cum să şedintele comitetului suprem mace­
Din acestea să vede, că fondurile So­ pute realisa înfiinţarea teatrului naţional tălmăcim, (ţie foile ungurescî, purta­
cietăţii au sporit anul trecut: a) în numărar român, adunarea generală — convocată donean, a fost o învingere a parti­
rea foilor rusescî, când înţelegerea
cu cor. 19,496.48; b) în efecte cu cor. 1160. anume pentru acest scop — va decide asu­ dei lui Sarafoff. S’au ales delegaţi
In total cu cor. 20,656.48 şi cu finea anu­ pra acestei cestiunl. Tot-odată ea va decide dintre Rusia şi Austro-Ungaria pri mai toţi vechii membrii ai comite­
lui să urcă la cor. 288,286 25. decă Societatea mai are să existe ca atare vitâre la Balcani este încă în vigore. tului, care a organisat dimpreună cu
Este de observat, că efectele române seu a să institui o societate anume pentru Lucrul ni-1 esplicăm aşa, că Ru­ Sarafoff acţiunea revoluţionară în
au scăzut în curs faţă de anul premergă­ teatru ?“ sia pregătesce terenul, ca să rupă Macedonia.
tor cu cor. 6178.77. Pe temeiul celor expuse aci, comitetul învoiala cu Austro-Ungaria la un
în fine alătur sub D. Conspectul mem­ subscris al Societăţii pentru crearea unui moment dat, şi acâsta tendinţă a Organisatorii congresului au mai
brilor, car! au plătit taxele în anul espirat. fond de teatru român propune, ca adunarea stăruit ca congresul să se ţină în aju­
generală adunată aci la Şimleul-Silvaniei Rusiei este în adevăr îngrijitdre,
Detailurile se arată în aduse. nul procesului contra lui Sarafoff; ei
să aducă următorul conclus: deşi o fdie rusâscă de frunte a cjis> voesc ast-fel să facă presiune asupra
Braşov, 30 Iunie 1901.
„Adunarea generală a societăţii pen­ că un răsboiu între Austro-Ungaria juraţilor şi se crede chiar, că ei ţin­
N. Pdtra-Petrescu, tru crearea unui fond de teatru naţional şi Rusia ar fi o nebuniă. Cele ce se
eassar. român, ţinută în (filele de 1 şi 2 August tesc nu numai la achitarea lui Boris
n. 1901 la Şimleul-Silvaniei, îndrumă pe co­ petrec ac}î în Peninsula balcanică Sarafoff, dâr voesc se-1 realâgă în
Notă. — Proiectul de budget prevede 17,100
mitetul acestei societăţi, ca la timp şi loc fac a-se prevede tot mai mult isbuc- comitetul suprem revoluţionar. De
cor. la venite, şi 2100 cor. la spesele efective; se
conteză deci la o crescere a averei cu minimul potrivit să convoce pentru anul 1902 o nirea unui conflict între interesele le-ar reuşi, ar fi un semn trist, că gu­
15 000 (le cordne pe anul proxim de gestiune. adunare generală, care în sensul §. 21 din celor două state mari vecine. De vernul bulgar e slab, că nu-şî pâte ţine
statutele acestei Societăţi, se decidă asu­ aicî temerea foilor ungurescî.
Raportul cassei se predă spre eensu pra cestiunei de a realisa înfiinţarea tea­ * angajamentele luate asupră-şî şi că
rare unei comisiun! oonstătătore din d-nii trului român. La acea adunare generală revoluţionarii sunt mai tari decât el.
I. P. Lazar, D. Suoiu, Dr. G. Pap, Dr. Co- comitetul să presinte propunerei amănun­ Prin mdrtea fostului ministru •f*
ţite şi motivare asupra afacerii înfiinţărei de justiţiă ungar Desideriu Ssilagyi,
riolan Pap, Vafile Osvadă.
teatrului român". Maghiarii au perdut pe unul dintre Se află un punct însemnat
In comisia pentru adunarea de mem­ pe cbarta Peninsulei balcanice la
Din şedinţa comitetului, ţinută la Bra­ bărbaţii lor cei mai capabili şi mai
bri, oontribuir! pentru fondul de teatru şi
şov, în 9(22) Iunie 1901. distinşi. El s’a distins cu deosebire care rîvnesoe şi Rusia cu Muntene-
îueassarea taxelor, se aleg d-nii : Gavril gru şi Italia şi altă putere mare. Acest
Virgil Oniţiu, Vasilie Goldiş, pe terenul reformelor justiţiare şi a
Trifu, Eug. Boroşiu, Aug. Vicaşift, Sirneon
vice-preşedinte. secretar. trecut în tot-dâuna ca un stâlp pu­ punct este Albania, teritor supus do-
Barbulovioiu şi Vasile Oros, pretor. minaţiunei turcesc!. Deja pe timpul
Ultimul punct a fost oştirea diserta- ternic al liberalismului unguresc.
Urmâză apoi punctul cel mai impor­
ţiunei d-lui prof. Nioolae Suli.că: „Un capi­ Dreptatea însă n’a putut’o înţelege când se ţineau în Viena delegaţiu-
tant, propunerea comitetului pentru oonvo-
tul din aotivitatea diaconului Coresi". Oa nicî el aşa, ca să fiă pentru toţî nile austro-ungare, s’a vorbit mult
oarea unei adunări generale cu soopul mo-
părinte al iitsraturei culte la Români dia­ egală, liberalismul lui, cu tdte lau­ în pressa străină despre Albania, ba
difioării Statutelor Sooietăţii.
conul Coresi e presentat. drept prototipul lup- dele ce i-se aduc, a fost cât săpdte s’a vorbit chiar în delegaţiunî. Se
Propunerea comitetului. tăturului cultural la Români şi ca isvor de de egoist. De aceea Szilagyi atât ca 4icea anume, că Italia brănesce ve­
iuspiraţiune pentru oii ce întreprindere cul­ membru în guvern,, cât şi ca cetă­ leităţi de cucerire faţă de acest te­
Onorată Adunare generală!
turală româuâsoă. Osteuâla disonantului e ţean şi deputat a fost un mare con­ ritoriu şi că nu mai puţin Munte-
înainte de acâsta cu 31 de an! s’a negru, sprijinit de Rusia, este, care
înfiinţat între Românii din Ungaria şi Ar­ răsplătită prin aplausele celor preseuţl. Pre­ trar al desvoltării naţionale a Ro­
deal Societatea pentru crearea unui fond şedintele mulţumind disertantuiui ridică şe­ mânilor. Pe când era ministru de îndrâptă priviri dulci cătră Albanesî.
de teatru naţional român. Dorul de cultură dinţa la 1 6ră. justitiă, persecuţiuniie politice con­ Nu de mult principele moştenitor al
a îndemnat pe poporul român să între­ După prâncj la 2 ore se începe ban­ tra Românilor au şi fost ajuns cul­ Muntenegrului JDanilo a ţinut un
prindă pasul acesta şi cu totă sărăcia aces­ chetul. toast semnificativ din incidentul ju­
tui popor, însufleţirea lui pentru înaintare mea lor. bileului ministrului de răsboiu munte-
îu cele sufletesc!, încetul cu încetul a creat Acilius.
un fond, care astădî aduce un venit anual Dincolo, in Austria, au început negren Plamenaţ, în care cu vădită
sigur de aprope douc-dţcd mii de cortine. Despre resultatul desbaterilor din şedinţa a erăşî să isbucnâscă din tdte părţile alusiune la Austro-Ungaria (ţicea, că
Comitetul de acum al Societăţii este doua de erl privitor la cestiunea de a-se pregăti nemulţămirile naţionale, care eât-va nu Muntenegru, ci Austria este, care
de părere, că suma acâsta ajunge cel pu­ înfiinţarea teatrului român printr’o corespundătore „îşi întinde mâna după ţâra acesta
timp părea, că s’au mai potolit. La
ţin pentru începerea lucrărilor de lipsă la modificare a statutelor actuale, raportorul nostru tomnă, când se va întruni parla­ (Albania) în credinţa, că Muntenegru
înfiinţarea faptică a teatrului român. De un ne comunică telegrafic următorele : e un covor, pe care poţi să calci
şir de an! deja opinia publică românescă Şimleul-Silvaniei, 3 August n. mentul, vor fi ârăşî lupte aspre; c a
cere cu mare insistenţă începerea acestor va veni şi pactul cu Ungaria înain­ simplu şi fără grije“. Şi mai 4i ©
lucrări. In a doua şedinţă a sa aduna­ tea parlamentului şi Cehii sunt ho- prinţul : „...Nebun cel ce cutâză a
E într’adevăr timpul suprem, ca fon­ rea a decis, ca comitetul se convâce tărîţî a-se opune deslegărei lui, decă pune mâna pe ea“, căci „părinţii şi
dul adunat din însufleţirea pentru cultură a pentru anul viitor o adunare gene­ ministeriul Koerber nu le va împlini fraţii săi eroici o vor apăra pănă la
poporului românesc, să începă odată a-ş! ultima picătură de sânge“.... Se cu­
da rodele sale acestui popor setos după înain­ rală, care se schibzuâscă asupra câte-va pretensiunî naţionale, ce le
tare pe terenele nobilitarii sufletului. Do­ schimbării statutelor cu scop de-a ridică. Cu concesiuni economice nu se nosc de-asemenea vorbele, ce s’au
rinţa acâsta o esprimă şi adunarea gene­ lua măsurile pentru pregătirea în­ mulţumesc, voesc şi concesiuni naţio­ rostit înainte cu câte-va luni în par­
rală dela Abrud, care în şedinţa a Il-a prin fiinţării teatrului român. nale. lamentul din Roma privitor la Al­
punctul protocolar IV aduce conclusul ur­ * * bania. Tâte acestea însă n’ar fi ceva
mător :
Am primit acjl şi cfiarnl ocasional De curând s’a publicat noul ta­ deosebit, de cum-va o scire din
„Comitetul Societăţii este invitat să rif vamal german în formă de proiect A gram, n’ar deştepta un interes viu
chibzuesca mijlocele de lipsă, pentru-ca „Teatru Român", ce l’a scos la 1 August n.
după putinţă mai curend să se potă rea- în Şimleul-Silvaniei comitetul arangiator făcut de ministru] prusian de co- în tâte cercurile politice, dândsemă
lisa tendinţa esenţială a statutelor Socie- sub redacţiuuea d-lui Andrei Coama. Acest merciu. Proiectul va fi presentat despre un pas întreprins de mo-
cietăţii, de a înfiinţa adecă teatrul român cfiar cuprinde cronica tuturor momentelor spre desbatere consiliului federal. narchia nâstră. E vorba, că oficiul
în mijlocul poporului nostru". Taxele vamale stabilite în acest marinei de răsboiu a trimis în
mai însemnate ale festivităţilor. Intre al­
Peste tot întreprinderea acesta cultu­ tele publioă un artioul interesant privitor proiect vor lovi în măsură mare apele albanese două mari vase de
rală a poporului nostru multora li-s’a părut produsele agricole cu menirea de-a răsboiu „ Var ol VI şi „Peliican“, ca
11
imposibilă, o utopiă. Şi mulţi tocmai din la esposlţ'a manufacturilor industriei de casă
motivul acesta nu au sprijinit întreprinde­ aranjată cu ocasiunea adunării generale a fi importate în Germania şi vor isbi prin presenţa lor acolo să demonstreze
rea nostră cu căldura trebuitore. Ba într’un „Societăţii pentru fond de teatru" de eătră mai ales esportul de cereale al sta­ formă în contra tendinţelor şi do­
timp Societatea pentru crearea unui fond Reuniunea femeilor române sălăgeue. Ne telor agricole. Taxele vamale fdrte rinţelor, ce se nutresc din anumite
de teatru naţional român adurmise cu de­ spune d arul ocasional, că „Reuuiunea fe­ urcate, unele aprope îndoit, au pro­ părţi faţă cu Albania.
săvârşire. Atunci, sunt acum şăse ani, se­ dus sânge rău în Rusia, Austria, Un­ „Agramer Tageblatt , semi oficiâsa
11
diul comitetului a fost mutat dela Buda­ meilor române" din comitatul Huniădorei
pesta la Braşov. Şi comitetul nou a înce­ prin gentila ei presidentă d-na Elena Hossu- garia, România şi ’n alte ţeiî, cari banului croat, scrie următârele cu
put cu mare insistenţă să pornâscă aface­ Longin n. Pop, a oferit oonoursul său la esportau cereale îu Germania. Foile privire la trimiterea numitelor vase
rile Societăţii înainte. Acum interesul pu­ acâstă esposiţiuDe, espunând şi din parte-i rusescî vorbesc chiar de un răsboiu de răsboiu în apele albanese :