Page 52 - 1901-07
P. 52
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 162. —1901
„Demousfcaţia acâsta, firesce, nu tre- danţii bastimentelor marinei române. Pe
tul repausat să-şi câştige iubirea tuturor, cântăreţi şi cântăreţe cu care va juca de
w
bue să se înţelâgă aşa, ca şi când prin ea bordul vaporului „Regele Carol I splen
astfel oă mortea lui n’a lăsat decât părere mâne îuoopând îu grădina dela numitul
monarcliia ndstră ar voi să câştige ceva did decorat s’a servit un dejun, la care au de rău între toţi. De însemnat este, că de hotel. Fn noua trupă se află şi un Român
pentru sine îu Albania. Austro-Ungaria nu luat parte d-nii: general Năsturel, coman
la cei doi fii ai săi, V o i o u şi loan, astăcjl şi o Romaucă.
voesee acolo alt-oeva, decât susţinea ordi- dor Coslmski, prefectul Quinteseu, prima
fruntaşi locuitori ai Dobrogei, şi cele patru
nei, pâoei şi a statului quo. Cu tote acestea, rul Constanţei şi toţi comandanţii marinei fiice i-s’au născut 48 nepoţi şi număroşl In prăvălia G. I. 'Eremie, strada
natural, »lonarchia nostră nu pdte fi indife şi ai diverselor bastimente. Oraşul şi' por strănepoţi. Hirsoher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai
bun caşcaval de munte cu preţul cel mai
rentă, că cine e stăpân în strîmidrea dela Ot- tul Constanţa sunt frumos decorate în ve înmormântarea i-s’a făcut —cum a chs eftin en gros şi en detail; <jilni° sosesoe
ranfo şi n'ar permite nicî-odatâ, ca stăpânul derea sosirei esoadrei rusesc!. Escadra ru- — Marţia trecută asistând tote rudeni transport de stugurî, pepeni vercll, galbeni,
f
acesta st* fiă Italia. Nu sunt încă dovedi, că sâscă însă n’a sosit Joi, ci va sosi în Con ile, amicii, cunoscuţii şi stimatorii, cari Turchestan, Cantalupi, şi în general tot
Italia oficială ar avâ astfel de planuri, şi de stanţa numai Duminecă în 22 Iulie v. (4 Au în număr mare s’au grăbit a veni să-i felul de articull de delicateţe.
aceea ascuţişul denaonastraţiei nu se în gust n.) dea cea din urmă cinste. Serviciul fu
dreptă contra Italiei şi nu pote fi esplioat nebru a fost oficiat de şâse preoţi din Să-
Convocarea congresului sârbesc.
ca un răspuns la presenţa flotei italiene cele. Cuvântarea funebră a ţinut’o părin Meseriaşii români la Sebesul-Săsesc.
„Zastava* din Neoplanta primesce din Bu- > i
de răsboifl la Durazzo. Monarchia ubstră tele Gh. Urdea, parochul local, care a ară
dapeşla o telegramă, după care corona, în (Raport special al „Gaz. Trans.“)
vrâ simplu să arate, că e contrară ori căror tat meritele răposatului, precum şi viaţa
urma propunerii guvernului a conces, convo
schimbări în raporturile politice de neţi în Al plină de faptele lui bune şi alese. Veclnică — 30 Iulie n.
carea congresului naţional bisericesc al Sârbi
bania, îudată-ce schimbările acestea s’&rfaoe fiă-i pomenirea!
lor şi a trimis patriarchului BrancovicI îu- piua de alaltăerl (15/28 Iulie) a fost pen
M
în favorul vre-unei puterî .
cunosciinţarea cu privire la acesta, cu scop Sultanul şi regele Serbiei. O tele tru oraşul nostru locuit în mare majoritate
F6ia militară vienesă „Reichs- de Români (cinci mii din şâpte mii de lo
de a-se stabili terminal couvooării congre gramă din Belgrad spune, că aoolo s’a lă
a
weJir comentând scirea din Agram cuitori sunt Români), pentru acest întreg
sului. „Zastava" publică cu reservă soirea ţit faima, că Sultanul ar fi invitat pe re
(5ice, că trimiterea numitelor vase colţ de ţâră, o cli de însemnătate. Ieri s’au
acâsta si cjice, că ea ar fi chemată să tur gele Alesaniru să-i facă o visită în Con
în apele albanese ar fi un fel de adunat la Sebeşul-săsesc nu numai o mare
bure şi după putinţă să împiedece „săbo- stau tinopole.
demonstraţia în sensul, că monarcliia parte a inteligenţei nostre din împrejurime,
rul autonom , ce se va ţină în Beclchere-
u
austro-ungară stă pază în Adriatica Potop de apă. Ni-se scrie din Per- ci s’au întrunit representanţt ai comercian
cul-mare. Din causa acâsta declară f6ia
şi nu privesce cu nepăsare evenimen şanî: în 27 Iulie 1901 după amiadl pe la ţilor şi meseriaşilor români din Braşov,
serbescă, că chiar d e s e vor realisa soirile
tele din Balcani şi aspiraţiunile Italiei orele 4 în partea de hotar a comunei Per- Sibiiu, Sălişte, Poiana, Mercurea, Orăştiă
despre congres, adunarea din Beolcherecul
la Albania. Pentru a-şî sprijini păre şanî, din sus de comuna spre pădure, a şi Alba-lulia, cu scopul de a visita esposiţia
mare se va ţină negreşit. Tot „Zastava**
rea acesta, foia vienesă se provocă cădut o ploie teribilă aşa, oă într’o oră şi (deschisă în cţiua de Sf. Petru) de industria
crede a soi, că guvernul a conces ţinerea
la împrejurarea, că vasul de res- jumătate apa a inundat hotarul din sus şi profesională şi de ţesături naţionale românesct,
u
adunării „Oml&diuei sârbesc! din St.
boiu „Carol VI“ a atins deja Dul- Toma. comuna mai mult de jumătate. Omenii şi aranjată de Reuniuuea comercianţilor şi
cigno şi Preveza şi va ancora şi în copiii abia au scăpat prin podurile caselor, meseriaşilor „ Andreiana“ din loc, şi să asiste
Antivari şi Corfu. Mortea lui Desideriu Szilagyi. Fos le-au înecat porcii, viţeii şi găinile prin la se’bările de închidere a acestei esposiţii.
tul ministru unguresc de justiţiă, şi fost
* grajduri, le-au luat lemnele, carăle, plugu Este primul cas, că s’au adunat la
preşedinte al camerei deputaţilor Desideriu
rile, grapele şi alte unelte economice de olaltă meseriaşi români din atâtea părţi.
11
Inlr’aceea „Times din Londra Szildgyi a murit repentin Marţi spre Mier
prin curţi, au noroit fânul în şuri, bucatele Şi este primul cas, ca burghezii noştri pro
se ocupă într’un articul alarmant cu curi noptea, îndată după-ce s’a reîntors dela
şi hainele prin case, a dus porţile şi gar fitând de ocasiunea dată să discute şi să
situaţiuuea în Balcani, piarul engles Carlsbad la Budapesta. Mbrtea i-a fost ca-
durile, a surpat grajduri şi dărîmat ziduri, chibzuiescă asupra mijlocelor, ce trebuesc
elice, că Serbia şi Bulgaria stau acum usată de aproplexiă de inimă şi a produs o
a rupt 2 poduri, unul pe drumul erarial, întrebuinţate pentru o mai grabnică şi mai
cu toiul sub influenţă, rusescâ, principele mare sensaţiă în tote cercurile maghiaro
şi unul din comună, care poduri sunt fă sistematică desvoltare a clasei de mijloc,
conscient al Muntenegrului stă gata se din Budapeşta şi din provinciă. Osămintele
cute numai de 2—3 ani cu aprope 6000 de care poporul român are atât de neapă
rtipâ în tot momentul pacea. „Times** decedatului au fost duse dela locuinţa sa
floriul. Dauna, ce a causat inundarea acesta rată trebuinţă.
atrage atenţiunea Europei la primej privată la palatul jusţiţiei din Budapeşta şi
comunei, erariului şi locuitorilor acestei co „Asooiaţiunea pentru spriginirea în
dia, ca Slavii de sub egemonia oto fură aşedate aici pe un catafalc. Multe cu mune, se urcă circa la 20.000 floriul. Lo
mană se pregătesc bărbătesce pen nuni s’au pus în jurul sioriului. înainte de văţăceilor şi sodalilor români din Braşov“
cuitorii lucră de două dile pentru aşî scote a fost representată prin vice-preşedintele
tru momentul dat şi că pe Rusia a fi dus de acolo, oadavrul mortului a fost
noroiul din case, adus de apă. — I. L. ei, Ilie Savu, comptabilul firmei „Nepoţii
deşi ea nu află sosit timpul de a secţionat şi îmbalsamat. înmormântarea
Eremias“, şi prin Dumitru Haler, măestru
păşi în Balcani, e fbrte posibil, ca i-s’a făcut ieri pe cheltuiala statului. Ea a O scena miscâtore. Lucrul s’a în-
cojocar.
un eveniment neprevecjut s’o silescă fost imposaubă. Majestatea Sa monarohul a târopl&tîn Viena, şi anume : Alaltăerl nopte
Din Sibiiu au luat parte vre-o 25 de
a eşi din reservă şi a păşi în ac fost representat la înmormântare prin ma un om oam de 35 de ani, bine îmbrăcat
ţiune. reşalul unguresc de curte Ludovic Apponyl, ducea pe braţe un copilaş, care durmea şi iuşî, burghezi şi inteligenţă, din Sălişte 3,
representat a fost guvernul, dieta, diferite o fetiţă de mână. Când ajunsese la po din Poiana 1, din Mercurea 2, din Orăştiă
seoiet&ţî şi oorporaţiunî etc. dul de peste canalul Dunării, lăsa copila la o 8 şi din Alba-lulia 9 representanţl ai bur-
parte, âr tatăl cu copilaşul oel m i c î n braţe ghezimei nostre.
Dela Năseud am primit Joi sera Visita regelui Angliei în Ischi. voi să sară în apă. „Tată dragă! Nu-i ier La orele 2 p. m. s’a început serbarea
după espedarea foii trista soire, Din Meran se anunţă, că d u p ă informaţia închiderii esposiţiei, cu care ocasiune s’au
tat! *... ţipa copila şi-l prinse de mână. La
1
că luminatul, blândul şi bunul vi diarnlui „N. W. T.“ în Londra se consi împărţit premiile în bani şi diplome espo-
strigătul copilei alerga un poliţist, care
car, Dr. loan Pop a răposat în ace deră ca absolut sigur, că regele Eward al opri pe părintele desperat să-şî săvârşâsoă sanţilor.
eaşi cji in Năseud la 5 şi jumătate Angliei va visita pe monarchul nostru îu Juriul s’a constituit din meseriaşii ve
planul. Nenorocitul om spuse, oă de aceea
bre d. a. Ischi. * niţi din afară, formând 13 secţiuni pentru
a voit să se arunce în apă, fiiud-că peste
Este mare pierderea, ce o îndură diferitele ramuri de industriă representate
întâlnirea Ţarului cu împăratul nopte a juoat cărţi cu nisoe înşelători, cari
clerul şi în deosebi Năsăudenii prin la esposiţiă — sub presidiul d-lui Victor
a
Wilhelm. „ Vossische Zeiiung declară, că i-au câştigat în cărţi tâtă lâfa de pe o lună.
mbrtea prea timpuriă a acestui zelos Torăăşianu, funcţionar la consistoriul din
este în posiţiă de a pută publica, că în 10 Poliţia a pornit cercetare.
şi conscienţios preot şi credincios Sibiiu şi preşedintele Reuniunei de acolo a
Septemvrie împăratul Wilhelm se va în
11
apărător al intereselor române ale Societatea academică „Junimea sodalilor români. Raportor al juriului a
tâlni cu Ţarul Nicolae în portul din Danzig.
acestui ţinut, precum şi al drepturi (lin Cernăuţi araugeză o serată cu dans fost ales d-1 Ilie Savu, vice-preşed. „Aso-
lor poporului român în genere. Ca Din Cernatu-Săcelelor ni-se s o r i e : Miereuiî îu 7 August a. c. îu sala balne ciaţiuuii meseriaşilor din Braşov**. In sec
lităţile eminente ale vicarului loan Marţi, 17 1. c., a fost înmormântat ou deo ară din Vatra-Dornei. Marţi în 6 August ţia pentru industria naţională de casă au
Pop au făcut, ca el să fiă stimat şi sebită pompă în comuna Oernatn-Săoelelor st. n. va fi un concert de promenadă îu fost alese şi D-nele Maria P. Moga (•flbiiu),
iubit de toţi şi cu mare jale Românii fruntaşul de aici Vlad Moţoiu, care ajun Câmpulung. — MierourI în 7 August st. n. Maria A. Muntean (Orăştiă), Rosalia Cărpi-
de bun simţ, ce vor încunjura acjî sese ia frumosa etate de 86 de anî. Răpo un ooncert de promenadă în Vatra Dornei nişcm (Răhău) şi D-rele Geni Grecu, Steluţa
sicriul lui, îl vor petrece la mor satul atât în gospodăria, cât şi ca tată de — Musica militară regiment 41. Venitul Ilenţescu şi Geni St. Moga (Sibiiu).
mânt. familiă, ca membru al societăţii şi ca pa- curat este menit pentru zidirea unui inter Esposiţia acesta industrială este—pare-
Ne asociem la durerea lor, cji- rochian, pbte fi dat multora din cei mai nat pentru universitarii români în Cernăuţi. mi-se — a doua la noi Ardelenii (prima a
cend: odihnescă în pace şi fiă-i me tineri drept pildă. Răposatul călcând pe ur fost la Sibiiu în anul 1892). Din ea s’a pu
Concert. Din iuoidentul escursiunii
moria binecuvântată! mele părinţilor, şi îmbrăţişâud economia pompierilor, fiind timpul favorabil, musioa tut convinge ori şi cine de progresul fru
de vite, prin muncă, păstrare şi cinste orăşenâscănu va concerta mâne lacafenâua mos ce l’am făcut în ale industriei noi Ro
ajunsese la o frumbsă stare materială, oare mânii şebeşenî, cari înainte numai cu 25 de
Neusiădter. Decă timpul însă va fi nefavo
îl punea în rândul celor mai avuţi economi rabil pentru escursiuue, atunci mu-uea va ani nu aveam aici aprope nici un meseriaş.
SOIRILE DUEL săcelenl. Prinosul averii sale răposatul l’a câuta ca de obieeifl dela 8'/ —10’/ ore Au espus lucrurile lor 17 învăţăcei, 36
2
2
întrebuinţat pentru crescerea fiilor săi, pre măestri şi calfe, şi 57 exposante, de indus
— 21 Iulie v. săra la numita cafenea.
cum şi pentru ajutorarea şi sprijinirea ce triă de casă. Ou totul deci 110 esposanţî.
Escadra rusă la Constanţa. Precum lor două instituţiunl ale poporului nostru : La cafeneaua „Bellevue* (de pe Vom face cu altă ocasiune o descriere mai
am anunţat, escadra rusâ^că a Mării Negre biserica şi şcbla. Ca parochian, ca membru promenada de jos) musica regimentului de amănunţită a esposiţiei. Aici remarcăm în
avea să sosâseă la Constanţa Joi, în 1 Au îu comitetul parochial, şi mai apoi ca epi- infanteria Nr. 50, începând ou (fi 4e a( h treeăt ţimbala cea frumos esecutată de
ua
gust n. Pentruîntempinarea ei a s o s i t M i e r - trop bisericesc a lucrat cu tbtă dragostea va oâuta în lie-oare sâră dela 8 —10'/ 6re, măestrul măsar diu Poiana, Aron Şufană,
2
ourl săra la Constanţa d-1 loan Brătianu şi voirea de bine pentru buuă-starea bise- âr Dumineca începând d e l a B’/ bre d. a. care singur îşi cânt.a pe ea frumose melo
2
ministru lucrărilor publice şi ad interim de rieei şi şcolei, — contribuind bot-dâuua cel Iutrarea liberă. Preţurile nu vor fi uroate. dii naţionale. Au fost în genere lucruri de
răsboifl însoţit de d-uii : colonel Coandă, întâifl cu ajutor bănesc de câte-orl era totă frumseţa şi mai ales ţesârurile naţio
secretarul ministeriului de resboifl, de că trebuinţă. Ca fiiu al bisericei era cel mai Atragem atenţiunea cetitorilor şi a nale îţi furau privirea ochilor.
publicului asupra anunţului firmei „Succe
pitanul Paianu din artileria şi căpitanul oredinoios: a fost model de orediuţă şi pic Premiile în bani în suma totală de
u
sorul lui M. & L. Laszio, luliu Popp , ce-1
Margaritescu din cavaleriă. Domnul loan tate. Pănă la adâncile lui bătrâneţe, când 120 corone s’au acordat la 16 ucenici, Pri
publicăm în partea anunţurilor din numă
Brătianu cu s u i t a a descins pe vaporul ochii abia-i mai arătau calea şi picibrele mul premiu de 20 cor. l’a dobândit Fili-
rul nostru de acll.
„Regele Carol“, unde ministru român a fost abia îl mai purtau, bfttea calea bisericei, tnon Giorju, învăţăcel faur, născ. în comuna
salutat de cătră d-1 Cartamişef, consul ge de oâte-orl clopotul chema pe credincioşi Societatea „Variete**. D-1 Giaohino Galaţ. Al doilea premiu oferit de Victor
neral al Rusiei la Tuleea. Joi diminâţa d-1 în casa lui Duinnedeu. Milos cu cei săraci, Fregoli, care a dat cât-va timp representa- Torăăşianu, presid. Reuniunii sodalilor din
Brătianu s’a dus pe bordul îuerucişătorului bun ou cei răi, îngăduitor ou cei iuţi, blând ţiuul interesante de orfeu la otel „Pomul Sibiiu, în suma de 10 corone s’a dat lui G.
„Eiisabeta“, u n d e a primit pe toţi coman şi prevenitor cu f o t ă lumea, a sciufe ferici verde * din loc, ţl-a acuirat o nouă trupă de Besoiu, învăţăcel — cojocar din Sebeş.
1