Page 53 - 1901-07
P. 53
Nr. 162.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
Banii de premiu îi vor primi ucenicii, câştig al vostru va fi, nu ca pănă acum al caţi de epistole, erăşl îndărăt la Pa te întrebe: Ce, ori îţi este rău? şi tu să-i
•când vor fi declaraţi calfe. Până atunci străinilor. înfiinţaţi cât mai curând reuniu ris, din ceea-ce asediaţii avură mare răspund! cam ruşinat: ba nu-mi este rău,
-stau depuşi cu libele la bancă. — Diplome nea de înmormântare şi înfiinţându-le vi-se folos. dăr mă dedei şi eu niţel aci.
cu laudă s’au împărţit la 13 măeştri şi so- deschid nu numai nouă isvore de câştig, Mulţi s’au ocupat cu scrieri des Omul, care dorme diua, se asemănă
dalî. Celorlalţi li-s’au liberat diplome simple. unde sudorea poporului ’i se va îutorce pre prăsirea, îngrijirea şi instruirea mult cu poporul, care zace în ignoranţă,
Sărbarea de încheiere a fost deschisă tot în favorea lui şi a vostră, ci şi nouă porumbilor de poştă. Opul cel mai pe când celelalte popore, se bucură de
printr’un scurt cuvent al vicepreşedintelui terene de activitate şi emulaţiune pentru însemnat: „Le piglon vojageur belge“ binefacerile civilisaţiunei.
Reuniunii „Andreiana“, G-. Tătar, comptabil fie-care din voi, prin ce pisma, ura şi cer l’a scris F. Chappius. Intr’acesta afir Ecă că femeile, în general vorbind,
44
la banca „Sebeşana , şi unul dintre cei tele vor dispare, înlocuite fiind cu frăţesc! mă autorul, cumcă porumbii află nu dorm diua. onore lor.
mai neobosiţi luptători pentru meseriaşii desbaterl. deja în sbor, prin stratele aerului, Decă te supără rău somnul peste di,
noştri. Urma apoi raportul juriului predat Noi tote acestea le aşteptăm cu drag, conducători, cari îi duc la ţintă, că spală-te cu apă rece pe ochi, său pune ni
de raportorul Ilie Savu. După aceea fostul oferindu-vă tot concursul nostru posibil porumbul sbără mai bucuros dela ţel capul pe mâni şi mânile pe masă şi
secretar al „Asociaţiunei meseriaşilor bra întru a învinge, sperând, că învingerea Nord spre Sud; mai departe cumcă după vr’o cinci minute trebile ’ţî sunt în
şoveni P. Ban mulţămi aranjatorilor espo- vostră va fi causa deşteptărei şi a celor porumbul sboră aşa de sus, încât îşi cepute.
siţiei pentru priceperea şi gustul deosebit, lalte comune române din Giurgeu. recunăsce drumul şi din depărtare,
cu care şi-au împlinit chemarea. Meritul îndrăsniţl!! după-ce şî-a făcut deja sborul său
44
aranjorii este al comitetului „Andreianei Câmpeanul. de probă, şi păstrăză în memoriă Copiii şi cireşii.
şi în special al preşedintelui— preot Z. Mu- unele plante. — F A B U L Ă . —
reşianu, al soţiei sale, şi al vicepreşedintelui Porumbii au în tot caşul o me
G. Tătar. In fine acesta din urmă rosti un Pom m b i i. moriă forte mare. Ei fiind mai mulţi Pe vremea cireşelor, câţi-va copii
frumos discurs de încheiere, mulţămind ani depărtaţi, îşi recunosc locuinţa se duseră în ţarină, pe deal şi pe
— F i n e . — vale, dela cireş la cireş, se culegă
exposanţilor, cât şi numeroşilor visitatorî lor cea vechiă, tocmai ca şi rendu-
ai exposiţiei. Bălele porumbilor se pot încun- nelele. Sborurile de probă se orga- cireşe. In buza unui deal ei’au în
rend mai mulţi cireşi de totă mă
în decursul serbării au sosit următo- jura uşor, er decă au căcţut odată niseză în Belgia, în deosebi în lu
rele telegrame, cari s’au cetit în faţa adu în ăre-care bălă, cu greu se mai nile lui Maiu şi Iunie, ele au de scop sura: mai mari şi mai mici, mai bă
nării, una dela Cluşiii: Vindecă. Spre încunjurarea bălelor principal pregătirea porumbilor de a trâni şi mai tineri, cu cireşe — şi
„Primiţi salutările nostre, succes strălucit. trebue se fim cu băgare de sămă, pută face drumuri tot mai mari, prin dulci şi amare. Ici văcţură câţî-va
Aderăm la tote conclusele ce le veţi lua. Reuniu ca porumbii se nu sufere nimica din ce proprietarii lor au un frumos cireşi ciungi, cu frunda rară şi găl-
nea sodalilor români din CluşiU. — B. Podoabă, preot, negrijirea celor cari îi cultiveză; se câştig. biniără, cu cireşe rari şi mari; der
1. Mureşian, secretar, Cassian, cassar. 11 avend cireşele colărea galbenă-în-
aibă aer bun, curăţeniă mâncare şi In timp de pace se face cu ţi
Alta dela Sibiiu: chisă, nu se opriră, (ţicend unii:
beutură de ajuns. Cum am amintit nerea, prăsirea şi organisarea între-
„Meseriaşul român crăscă, sp o reşcă, înflo- — Nu ne urcăm în aceştia, că
apa se se ţină în vase de fer, pen- ce'rilor mai mult spor, der în timp
rescă ! Călăuzii lui trăiască !“ Verzar, Borcea, Miliu, tru-că apa cu puţin conţinut de fer nu-s bune, nu-s copte, sunt amare.
Şuţa, Puşcar, Arsenic, JDimian de bătaiă porumbii aceştia sunt forte — Să ne urcăm în ceialalţl, că
influinţeză binefăcător asupra sănă folositori, fiind-că prin ei se pote
în mijlocul uralelor însufleţite deela- acelea or fi bune, fiiseră alţii.
tăţii lor. La unele băle s’a dovedit me mijloci comunicarea soirilor şi cu
rându-se exposiba de închisă, după o scurtă
dicamentele meopatice, ca fiind forte iuţelă; din motivul acesta armata Ciungii tăceau, er ceialalţl cireşi
pausă, meseriaşii şi comercianţii veniţi la
princiose, d. e. la aprinderi de ochi: nostră încă are staţiuni de porumbi atrăgeau pe copii în umbra, ce răs
Sebeş din opt centre ale Ardealului, se în
aconitul; în contra bureţilor aflători de poştă, unde ei se prăsesc şi unde pundeau din fruncja verde şi desă şi-i
truniră într’o conferinţă intimă, pentru a
în cioc şi în gât: sulfurai; în contra se eserciteză în sborul regulat. Avem îndemnau să guste din mulţimea ci
delibera asupra măsurilor ce trebuesc luate
tusei şi a curgerei ciocului: chammila, şi o reuniune „Columbia , care se reşelor lor roşii, ce le atârnau ciu-
44
pentru înaintarea şi cimentarea clasei nos
tot aşa se pot întrebuinţa şi medi ocupă mai intensiv cu prăsirea po curî-ciucurl şi cercei peste cercei,
tre de mijloc.
camente alopatice. rumbilor şi organiseză întreceri cu ei. — Vedeţi, cât de multe-’s!
Nomenclatura cea dintâiii a spe Porumbii cei mai mari şi graşi — O, cât de drăgălaşe-’s!
Din ©iisr'îgeasB cialităţilor diferite s’a statorit în con se află în Malta, Florenţa, Modena; — Aste ’s bune, măi! — lăudă
gresul prim al prăsitorilor de galiţe aceştia au carne forte gustosă şi se- unul, ’nainte de a fi gustat mă
. — 28 Iulie 1901. ţinut în Dresda (Sacsonia) în luna mănă în mărime mult cu găinele car una.
însoţirea de credit şi economii înfiin lui Octomvrie 1869. Specialitatea cea comune. — Da, ce gândesc!, măi pros
ţată acum 4 ani în nisce momente de în mai vecliiă, care trăesce şi acum în Reghianul. tule! — replicară toţi, ca dintr’o
sufleţire, cu succesele ei servesce nu numai ţinuturi depărtate, este porumbul de gură, şi hai! ca puii cei de grauri,
spre lauda iniţiatorilor şi conducătorilor stâncă, dela care îşi trag originea urcară care din cătrău, care pe tul
5
din Bieaz, întru cât în scurtul period de 4 tote celelalte specii de porumbi. Somnul de diua. pină, care pe crengile plecate în jos.
ani arată un câştig de aprope 30 mii de Printre specialităţi amintim po Nu puţin! omeni sunt, mai cu semă Der abia urcară şi abia gustară una-
corone şi un capital de bani a acţionarilor rumbul alb de Seelanda-nouă, care la oraşe, cari fără nici un motiv, se dedau doue cireşe, toţi, care din cătrău
la 40 mii corone, ci şi spre un puternic în se deosebesce de celelalte prin aceea, la somnul de diua. prinseră a scuipa, neputendu-le în
demn de a înainta pe calea apucată nu că are 2—4 pene mai multe în codă; Acest râu obieeiu a început a se în ghiţi de amare. Din ăsta se scobo-
numai a lor, ci şi a fruntaşilor din cele apoi vin porumbii de poştă, cari îşi tinde şi la noi la sate; pentru-că noue ne rîră şi se urcară într’altul, apoi în-
lalte comune române din Giul-geu. trag originea din Belgia; de aici vine mai lesne a împrumuta dela oraşe, ce tr’altul şi tot a ş a . . . pănă când ajun
Fără acăstă însoţire capitalul acţiona vine cumcă aceşti porumbi sunt aici e râu, decât ce e bun. seră şi în ciungi, din a căror rod
rilor de 40 mii corone nici când nu se mai lăţiţi şi cumcă în Bruxella, Liît- Caşul acesta mă face ca în câte-va gustând şi simţind atâta dulceţă, în
strîngea,- er câştigul de 30 mii corone si tih şi Anvers s’au ţinut întrecerile cuvinte să arăt aci inconvenientele som cepură a-se învinui unul pe altul
gur că-1 luau băncile străine, ceea-ce ar fi cele dintâiu cu porumbii de poştă, nului de diua. pănă la certă:
fost mare păcat! Acestea spre onorea Bi- după aceea. în Franci a, er în timpul Cine nu scie anecdota cu finul, care — Tu ai cţis, că celea-s bune
cazenilor constatate fiind, nu pot să nu le mai nou în Anglia şi în Germania s’a săturat de lapte acru şi în urmă n’a şi aste-s rele.
strig: înainte bravi conducători pe calea încă se ţin astfel de întreceri. La mai putut mânca friptura adusă de naşa? — Ba, tu ai c]is, prostule!
apucată, că pe bună cale mergeţi şi sigur noi încă să iăţesce încontinuu pră „Bucatele sunt bune, dăr nu le-a sciut naşa — Vedeţi: eu am sciut, că as-
recunoscinţa meritată nu va rămâne, er po sirea porumbilor de poştă, ceea-ce se pune a clis el. tea-s bune — c]ise unul, voind să-şî
14
menirea vostră din neam în neam va fi. păte mulţămi în deosebi ministrului Tot asemenea se întâmplă şi cu cel- ascundă neghiobia — der v’am lă
Nouă, celor ce numai din laturi vă de resbel comun, care dă concurse ce dorme pe diua albă, când vine năgra sat să alegeţi cum vă place.
privim şi din audite ne informăm, din es- pentru întrecerile acestor paseri. La nopte, destinată pentru odihnă, el nu mai — Şi eu am sciut, — dise al
perinţă sciind şi meditând asupra greută început porumbii numai cu încetul pote avea acel dulce somn, pe care ’l are tul, tot cu acelaşi gând.
ţilor împreunate cu punerea în praxă a se dedau a-şî afla porumbarele lor omul, care a fost deştept totă diua. Sunt — Şi nici unul n’am sciut —
astfel de instituţiuni salutare, ne cresce şi din depărtări mai mari, prin ce mulţi din fatalitate, cari noptea fură şi diua (jise al treilea mai sincer, şi simţin-
inima şi numai admira vă putem, cu deo proprietarii lor au câştiguri însem dorm, dăr noi n’am dori ca la toţi cei-ce du-se toţi prinşi de verful nasului,
sebire sciind chiar din spusele unor locui nate. In Belgia s’a constituit mai în dorm diua să li-se dică, că noptea stau de tăcură ca pasările ’n cânepă, adu
tori de acolo, că prin sfaturile, conducerile fie-care comună câte-o reuniune pen furat. nând şi înghiţind cu lăcomiă şi nu
şi ostenelele împreunate de multe-orl şi cu tru ţinerea şi instruarea porumbilor Dude mai pui pierderea timpului pre mai din când în când mai scoteau
spese a celor mai vechi dintre voi, a ajuns de poştă, ăr în Bruxella se dă o ga ţios al omului somnoros şi paguba mate câte-un ciripit, pănă când, simţin-
acel popor din arendator de păment, pro zetă specială sub numele de: „l’Epe- rială şi morală, ce-i pricinuesce multul du-şî burta şi mânecile pline, se sco-
prietar de păment. Proprietatea câştigată rier“, pentru prăsirea porumbilor de somn? Apoi se întâmplă să dormi ostenit borîră şi veseli se îndreptară cătră
cu multă ostenelă şi sute de mii de corone, poştă. în loc rău, cum dic mâtuşile, care prin loc casă, toţi cu acelaşi gând, că: după
să nu se piardă, ci a lui şi a următorilor Este de însămnat, că Parisienii rău înţeleg loc insulab (umed). Ce te faci măcjă-cţi, el să ajungă cel dintâiu la
lui să rămână! Deschideţi căile, arătaţi po cu ocasiunea asediului celui mare, atunci, că ori te alegi cu' dureri de cap ciungi.
porului mijlocele, luminaţi-i mintea, ca să au trimis corespondinţele lor în par durraind şi chiar în pat diua, seu că dor $
cunoscă, că binele îl vreţi, că conducători tea cea mai mare cu porumbii, pen mind pe loc umed rămâi peste câte-va sep-
adevăraţi ’i sunteţi şi prin esemplele vos- tru care motiv au micşorat scrisorea tămânî cu dureri în corp şi cu junghiuri, Sunt omeni în totă mintea, cari
tre convingeţi-1, că decă vă ascultă şi jert- prin fotografii într’atâta, încât pu seu paralitic (damblagiii)? judecă chiar ca şi copiii. Văd ici
fesce ceva, pentru folosul lui şi a urmaşi teau espeda într’o penă de gâscă Precum băutura peste măsură, fiă al- pe un bogat, idiot, îmbrăcat în po-
lor lui este. Voi fiind mai mulţi şi între acăţată de aripi, mai multe epistole. cohol, fie tutun, este un abus, asemenea dobe scumpe şi cu nasul pe sus şi
împrejurări mai favorabile lăsând disputele In timpul din 23 Septemvre abus este şi prea multul somn, căci aces — ca pe o urmare naturală — îi
sterpe şi unindu-vă, puteţi învinge şi cu 1870 pănă în 28 Ianuarie 1871 s’au tea contribuesc la sdruncinarea sănătăţei, ascrie totă înţelepciunea veacului;
streinii interesaţi şi cu poporul nepriceput espedat din Paris 64 de balăne, din atât de scumpă tuturor. ved colo pe un înţelept, der sărac
şi cu îndărătnicii răutăcioşi. Numai o do tre cari cinci au ajuns în mâna ini La mulţi pătimaşi de aceştia se ob materialminte, îmbrăcat în podăbe
rinţă a Bicazenilor esprimând vă dic: re micului, două au căcjut în mare, er servă nu numai gălbenelă în fvţa lor, ci şi modeste — une-orî pbte şi rupte ’n
14
înfiinţaţi er „consumul , der pe alte base celelalte tote au ajuns la destinaţia buhăvelă, un fel de umflătură a pielii, ca cote şi pe motivul ăsta, — tot ca
mai solide şi fiţi siguri, că precum la în lor. In aceste 64 balone s’au espe şi la beţivi. pe o urmare naturală — îl descon
soţirea de credit, aşa şi aci în scurt timp dat 363 porumbi de poştă, cari cea Şi apoi n’ai păţit nicl-odată să te vi- sideră, denegându-i ce are. Nu tot-
deci de mii de corone va fi câştigul şi acel mai mare parte s’au reîntors, încăr siteze cme-va diua şi găsindu-te ’n pat să deuna în aur şi argint, nici sub por-
