Page 54 - 1901-07
P. 54
T'TEgTLTa 67 j. jts. j_ xniiJN CSJJU V AJN lfiJI Nr. 162.—1901.
firă şi vison stă pitită bunătatea ini- i Ţinutul Ermelo este bogat în cărbuni de Napoleond’ori. Cump. 19.— Vând. 19.02
s Din acest motiv provocăm pe
mei şi inţelepciunea; că şi arama dă piatră şi sunt forte eftini. Afară de câte-va Galbeni Cump. 11.30 Vând. 11.40 toţi cei obligaţi de a solvi taxa mi
glas ca aurul şi argintiii, şi sub haina rîşniţe (mori de mână), în tabăra lui Botha Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vând. —.— litară a se presenta cel mult în ter
ruptă ’n cote se ascunde câte-o inimă se află şi o moră mică cu vapor transpor Mărci germane Cump. 58.50 Vând. —.— min de 8 <Ţilo la perceptoratul oră
caldă! tabilă, care pe di macină opt saci de făină. Lire turcesc! Cump. 10.72 Vând. —.— şenesc, ca se li-se petrecu în cărti
Gavri! Bndnariu. Pe lângă acestea se mai află mori cu va Scris. fonc. Albina 5°/ 100.— Vând. 101.— cele taxele pentru eliberare de mi
ft
por în Ermelo şi Carolina. liţie, cari li-s’au i m p u s pentru anul
5>’a întâmplat odată, că li-s’au gătat Tergu! de rîmători din Stembruch. 1901.
M U L T E Ş I DE TOTE. Burilor sarea, dâr iute şi-au procurat’o din S t a r e a r î m ă t o r i l o r a fost la 30 In fine provocăm, în sqdsu!
minele de sare dela Zoutpansberg. Zăharul Iulie n. de 47,369 capete, la 13 Iulie n.
§ Ini 4 din Art. de Lege IX din
şi cafeaua lipsesc aprope cu totul din ta au intrat 215 capete şi au eşit 447 capete, 1833, pe toţi indivizii obligaţi la
Traiu fără mâncare. băra Burilor. Ei suplinesc cafeaua aşa, că rămânând la 1 August n. un număr de
soivirea taxei mii tare, cari sunt la
Forte multe animale, atât din cele ţin făina de cucuruz muiată în apă o cji, 47,137 capete. stăpân! şi şi-au schimbat stăpânul,
interiore, cât şi din cele superiore, pot trăi apoi o fierb cu nisce pome uscate. Din cu Se notâză marfa ungurescă: v e c h e dela con scrii: rea taxelor mhitare în
timp mai mult seu mai puţin lung fără a curuz fierb rachiă La fie-care comanda g r e a dela 80—82 fii. tînără g r e a dela cbeî, se ne arete imediat acesta
mânca. Astfel melcii stau totă ierna in ment se află vaci cu lapte, dela cari fac 87—88 fii., de mijloc dela 85 — 86 fii., schimbare.
cluşi în ghiocile lor, fără a mânca nimic. unt prospăt. Din Ermelo şi Carolina, apoi u ş o r ă dela 86—88 fii. — Serbescă: g r e a
B r a ş o v , 24 Iulie 1901.
Mai mult, se scie, că nisce melci au înviat dela ferme Burii capătă ouă, legume etc. 87—88 fii., de mijloc 86—87 fii., u ş o r ă
după-ce stătuseră mai mulţi ani lipiţi pe Pe cară au anume aranjate coteţe pentru 86—88 fii. kilogramul. 1 -2. Perceptoratul orăşănesc.
rafturile dela „British Museum“. Fiind găini. Când carăle se opresc, găinilor le
puşi în apă, au înviat şi au început a-se dau drumul, âr mai târdiu ele de sine întră Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Redactor responsabil: Traian PL Pop. Anonţ de licitaţie.
tîrî, după ani de amorţire. Adesea se află erăşî în coteţe.
salamandre, brosce ţestose, închise în pia Hainele Burilor sunt de obiceiu din Casa M ă r i e i Ei. P i 11 i ş din
tră. Sfârîmând din întâmplare o piatră, piei de capre. Decă vr’unul îşi perde pipa, Braşov (Scheiu), strada Căpitanului
J ) o c t o r u l
dăm peste un asemenea animal închis într’o îşi cioplesce alta din lemn; tutun au des nr. 22 nou, 493 vechio, să v i n d e
gaură din acea piatră. Decă ne gândim la tul. In tabără au şi fauri, cari potcovesc ALESANMU de YAIDA-VOEVOD prin licitaţie la 6 August 1901 st. n.
vechimea pietrei, am putea crede, că ani caii, ba la cas de lipsă făuresc şi tunuri la 9 6re a. m. în localitatea tribu
specialist pentru bdle interne
malul a fost închis acolo de milione de ani. şi culcă cu ele pe Englesi la pământ. nalului reg. Reflectanţii să se adre
Asta ar fi fost în adevăr lată de tot, dâr CARLSBAD, seze la cî-nul Ştefan CJiicumban strada
s’a găsit o esplicare mult mai simplă. Au Oa,le:n.cL&rvi.l septemânel. A l t e W i e s e , „Drei Staffeln.“ pe Tocile nr. 41 spre ai conduce în
torul e Frauenfeld, care spuue, că oul de IULIE (1901) are 31 dile. CUPTOR. vvwwvy>vvwi«yyvvYvyvyvyw¥vwv localităţile de vândut.
broscă pătrunde prin o gaură mică de tot
într’o încăpere golă din piatră. Acolo fiind Pilele Călend. Iui. v. Călend. Greg.
şi apă, oul se desvoltă, larva cresce, hrana Biuroul advocaţilor asociaţi.
puţină ce străbate din afară o ţine în viaţă, Dum. 22 S. Maria şi Mag. 4 Dominic llllllllllllll■llllllltl■lllllllllllll■llllllltlllllllllllllllllllllllltllllllllllllllllllllllll y In cancelaria subscrisului sjt
Luni. 23 S. m. fi’rofin 5 Maria | cu începerea lunei Septemvre |
6r dela o vreme cade în somn şi trăiesc C. Hădulescu,
Marţi 24 S. m. Ohristina 6 Seim. la faţă
fără a mânca. S’au făcut şi esperienţe cu Mere. 25 f Ador. Sf. Aua 7 Cai etan fost procuror şi judecător de tribunal, şi ^ află aplicare un ®
salamandre, pe care le-au învălit cu ghips Joi 26 S. m Ier. Ermol. 8 Oiriac Nicolae Andrei Popovici,
şi s’a dovedit, că pot trăi peste un an. Viner 27 f S. nr Pantelem. 9 M. Roman doctor in drept, fost magistrat, Iii I
§
Mai e un cas cu larva de Euprepia flava, Sâm. 28 A. Proch. şi Nica 10 Laurenţiu I pre lângă condiţiunî favorabile. M
se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
care une-orl înghiaţă şi apoi, după topirea [WJ Candidaţii, car! posed praxă, ||
Preţurile cerealelor din piaţa Braşov tanţelor judecătores.-I din România, pro
ghieţei, reînvie. sunt preferiţi.
* Din 2 August 1901. cese de ori ee natură, eseeutări de hotă-
rîrl şi creau ţe. jj{| Doritorii de a ocupa acest sţj
Mgsura Valuta
Un roiu într’o cutie «le scrisori. jjj post, sunt rugaţi a-se adresa «j
seu Calitatea. în Bucurescl, strada Smârdan 53.
Direcţia poştelor din Irlanda se gă- greutatea OOOOO OOOIDOOO-43OOO0 si la subscrisul ____ iii j»
• ’
5»
sesce în mare încurcătură. Intre staţiunile Kor. |fii. H a ţ i e g , 1 August 1901.
Mullinger şi Dublin s’a instalat acum câte
1 H. L. Grâul cel mai frumos 13 OOOOOGOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOGOOCO Dr. Gabriel Suciu. [h]
va dile un roiţi de albine într’o cutiă de Grâu mijlociu . . . 13 60
n 1— 3.(22':) nilvoent. M
scrisori. Iu cutiă se găsesc o sumă de scri 7) Grâu mai slab . . . 13 40 Dr. Sterie H. Ciurcn
sori, care nu pot fi espediate. Direcţia poş Grâu amestecat , . 11 40
Secară frumosă. . . 9 40 X. JPelilkangasse. — Nr. IO. Tienci.
telor, printr’o publicitate făcută, a oferit
Săcară mijlociă. . . 8 — C o n s u l t a ţ i u n î
un premiu de două şillingi aceluia, care 71
Orz frumos . . . . 7 4 0 cu celebrităţile medicale şi cu specialişti (lela De vânzare
va pută depărta albinele din'cutiă, fără să facultatea (le medicină (lin Viena.
» Orz mijlociu. . . . 7 20
strice scrisorile. Acâstă ofertă seducătore, Ovâs frumos. . . . 7 20 OOOOOOOOOOOCXXÎOiaîOOOOOOOOCOOOOOO în Gluşiu Pap-utcza nr. 38, (de
pănă în momentul de faţă e lipsită de ori-ce 71 Ovâs mijlociu . . . 6 80 o depărtare de 5 m i n u t e dela pia- :
Cucuruz ........................ 8 60
reuşită. In schimb însă, proprietarul roiului Nr. 6463 -1901. ta. m a r e . d e celelalte [ iste de 5 m )
n Mălaiu (ineih) . . . 9 20
s’a presentat ameninţând, că va da în ju
Mazăre.......................... 17 40 P U B L I C A Ţ I U N E Ca-ă cu 5 chilii, culma, celariu,
decată direcţia poştelor şi va cere daune Linte ............................. 22 70
de interese în caşul când albinelor sale li-se Fasole............................ 11 40 referitore la taxele militare. c a m ă r ă , fântăuă şi o grădină de
va face vre-un rău. El îşi motiveză ame 71 Sămânţă de in . . . 27 — 400 stâogioi. Preţul numai 3200 fl.
ninţarea, arătând, că el s’a oferit să-şi ia 71 Sămânţă de cânepă . 8 80 Pe aduce la cunoscinţ'-i publică, Proprietar: 7. RU.SS
Cartofi........................... 2 20 că Direcţiunea financiară cu emisul
albinele înapoi, însă direcţia i-a interdis să
Măzăriche...................... — — seu din 13 iuhe 1901 Nr. 29754 2—2.(218) în Losoncz.
deschidă uşiţa cutiei, prin care fapt ’i s’a 1 kilă Carne de vită . . . — 96
făcut imposibilă recăpătarea averei. 7) Carne de porc . . . — 96 ni-au transpus consemnarea pe anul
Carne de berbece. — 72 1901 a tuturor acelor indivicjî, caii
*
100 kil. Său de vită prospăt- . 42 — sunt obligaţi a solvi taxele pentru
Din taliera II ori loc*. Său de vită topit . 76 — eliberarea de miliţie. i!§ un practicant
7)
Nisce icone fdrte vii redă publicului Acesta consemnare e depusă la român, absolvent al şcâlei co
CursuS ia bursa din Wieaa.
cliarul „Munch. Allg. Ztg.“ EI le primesce perceptoratul orăşenesc şi se pote merciale, ofertele însoţite cu
Din 1 August n. 1901.
dela raportorul său din Capstadt despre lua în vedere de tot omul dela lpănă
Renta ung. de aur 4%............................ 118 45 certificat şcolar şi de botez,
luptătorii buri. la 8 August a. o. în orele a. meri
Renta de corone ung. 4%. . . . 92.90 eventual de fotografie, sunt a
Pe la sfârşitul lunei lui Iunie — scrie diane dela 8—12.
Impr. căii. fer. ung. în aur 47 % ■ 121.60
raportorul — oraşul Standerton era basa 2 Acele persone obligate la soi se adresa la administraţia tâiei
Impr. căii. fer. ung. în argint. 47 % 100.35
operaţiunei de răsboiă a Englesilor din 2 virea acestei taxe, cari se cred asu sub „Onest şi silitor 1901 “
Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 118.50
partea osticâ a Transvaalului. Abia 80 ki- prite priu mărimea taxei impuse, 2—3.(220).
Bonuri rurale ungare 4% . . . . 92 30
lom. de Standerton, în ţinutul dela Ermelo au dreptul a reclama în scris şi
Bonuri rurale croate-slavone . . . 93.30
şi Lake Crissie, era tabăra lui Botha. Burii at urne:
Impr. ung. cu premii.............................. 173.— SSE
au destulă provisiune. Articulii principali a) deca au fost tacsaţî încă dm
Losuri pentru reg. Tisei şi Seghedin . 144.25
de consum îi formeză carnea de oie şi de anul trecut, cătră Comisiunea comi- glBl'âŞfli dela „Pruncia verde“
Renta de argint austr..........................99.—
vită, pe cari o parte i-a prins dela En- tatensâ în termin de 15 cţi 1 e adecă din- IE3ra-SOX - (Scheiu)
7
Renta de hârtie austr. . . . . . 98.95
glesi, o parte i-au luat dela farmerii. cari până la 23 August a. e., eră Strada Costei/b nr. 1,
Renta de aur austr.............................. 118.45
s'au predat Englesilor. 6stea lui Botha e b) decă sunt tacsaţî din anul o f e r ă d e v e i i d a u e
Losuri din 1860...................................... 140.—
împărţită în mici comande,. cari o parte acesta pentru prima-dată, atunci are
Acţii de-ale Băncei austro-ungară , 16.70 POfiOlBl fliferiţl, fle rasă noUlă.
reţine pe inimic, er altă parte în timpul se-şl subşternă reclamaţiunile la Di
acela procură celea de lipsă. Aeţii de-ale Băncei ung. de credit. 636 — recţiunea fiuanciară regăsea în ter La cerere se trimite Catalog şi pre
Datoria lor principală este să pregă- Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 627.50 min de 15 începând dela (^iua ţurile.
tâscă carne uscată, bunăoră ca păstrama. Napoleondori............................................ 19.02 în care li s’au petrecut taxa militară
Ei înşiră muşchii de carne pe beţe seu la Mărci imperiale germane . . . 117.227 s impusă în cărticica lor pentru taxa
London vista.......................................... 239.45
trăsuri legă carnea de sforă şi astfel o militară.
usucă sorele. Carnea astfel uscată e cu mult Paris vista.................................................95.10 Taxele militare impuse devin § D E V E N D A R E $
mai nutritore, decât friptura Englesilor. Rente de corone austr. 4°/ . . . 95.80 scadente la 1 Octcmvrie a. c. şi sunt ^ O C a s ă cu curte spaţiâsă şi gră- O
0
Pânea de săcară încă şi acum şi-o aduc Note italiene........................... ..... . . 91.— a-se plăti de-odată ori care ar fi suma î dină lângă ea, în Scheiu pe Cos- I
Burii din statul Oranje printre rândurile — pănă la 15 Noemvrie a. c. la
Cui8*»ssi pieţei Bi'saşow. 0 tă nr. 4, se v i n d e din mână ^
armatei englese. Cucuruz au destul şi cel cassa perceptoratului orăşenesc; decă
ce întrece îl păstreză în pământ. Din cu Din 2 Agus t n. 1901. nu se va ţine acest termin, va urma 0 liberă. Informaţiunî se pot lua Q
curuz fac păsat, ce place mult Burilor. Bancnota rom. Cump. 18.84 Vând. 18.88 încassarea prin execuţiune şi fără O ^ acolo. 8—8.(210) O
Nici în material de foc nu duc Burii lipsă. ' Argint român. Cump. 18.40 Vând. 18.44 îndurare. O ooooooooooooooc-0