Page 57 - 1901-07

REOACŢIUNEA, „gazeta« iese în flicire di.
MmiDistraţiuM şi Tipografia Afionanieate pentru Austro-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., po şise luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorî nofranoate nu se pri­ N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şl străinătate:
Po un an 40 franol, pe şise
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie primosc la Admlnlstra{lune in N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la următoreie 8e prenumoră la tote ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: oiole poştale din întru şi din
în Viena: la N. Dukes Nackf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augonfeld & Emeric Les-
ner, Heinrich Sclialek, A. Op- £ Abonamentul pentrn Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Administrafiimea, Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. Gold- TOrgul Inului Nr. 30, otagiu
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Jjeopold(VII Erzsdbet-Uorut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIU NILOR: A N U L L X I V . Cu dusul în casă : Po un an
o seria garmond po o colină 24 oor., po 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corâne. — Un osomplar
Publicări mai dese după tari- 10 bani. — Atăt abonamentele
iă şi învoială. — RECLAME pe oât şi insorţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 163. Braşov, Lum-Marţî 24 Iulie (6 August). 1901.

îngrijiri maghiare. Şi totu-şî ce-au dobândit liberalii manufaoturî din industria casnică a harni­ ciu să asculţi pe acest bătrân, Nestorul
dela putere, după-ce au obosit ei în- celor Sălăgeue şi Uniădorene, chiar şi un Sălăgenilor — închină pentru oomitet.
44
Din tabera Maghiarilor, cari se şi-şî în a născoci tot mereu măsuri cjiar ooasional („Teatrul Român ),—cronioa Drept răspuns vioe-preşedintele So­
cjic şi se cred liberali, se aud plân­ de centralisare şi de maghiarisare? tuturor momentelor mai însemnate ale fes­ cietăţii, d-1 Virgil Oniţiq, arată importanţa
praotică a oulturei estetioe, a teatrului —
geri amare, că liberalismul unguresc Astăcfî colbuele foilor lor celor tivităţilor — tâte le-a făcut oomitetul nu sunt nisce simpli visători oei-oe pârtă atjl
e în declin şi că mai mult ca ori şi mai de frunte răsună de plângerile, p~.iugiator, peutru-ca Şimleul să fiă înscris stindardul Societăţii, caii urmăresc un ideal
când e ameninţat acjî de periculele că liberalismul unguresc s’a înşelat în analele Societăţii fondului de teatru ro­ al unor vremuri prâ îndepărtate — şi mul-
reacţiunii. Mortea lui Desideriu Szi- în tbte presupunerile sale. mân cu aceleaşi litere de recunoscinţă, ca ţămesce pentru cordiala primire făoută
lagyi, a acestui bărbat politic ma­ Aşa de pildă ele mărturisesc, şi oele mai românesc! centre, în oar! au Societăţii.
ghiar, talentat şi distins, pe care ei că aşa cjisul spirit public naţional apărut pănă acum purtătorii steagului Tha- D-1 Andreih Oosma, o raritate de om
l’au considerat ca pe stelpul cel mai maghiar nu esercitâză nici o putere liei române. simpatio şi sufletul arangiării festivităţilor,
toastâză pentru âspeţii, cari au alergat la
tare al liberalismului dominant, a asupra periferiilor, că mai ales în O caldă şi românâscă primire a în­ aoâstă rară sărbătâre pentru Sălăgenl.
deşteptat îngrijirile pentru viitorul Ardeal acest spirit al unităţii naţio­ scris pe de altă parte pe SălăgenI în ini­ Preotul Vasile Pătoaş îşi ridică paha­
partidei liberale maghiare în aşa mă­ nale maghiare, este cu totul para- mile tuturor visitatorilor, ca pe sinoerii re- rul pentru tinerii Braşoveni (direct. V.
sură, încât foile de frunte ale par­ lisat de spiritul unităţii colective de presentanţl, aici la graniţa românismului, ai Oniţiu, prof. N. Sulică), cari cu tâtă dis­
tidului se simt îndemnate a linişti rassă, în care sunt organisaţî Ro­ virtuţilor recunoscute ale poporului nostru : tanţa n’au pregetat a-se presenta în mijlo­
opiniunea publică maghiară. mânii şi Saşii. Tot ce mai este şi ospitalitatea, — nu o ospitalitate formală, cul Sălăgenilor.
Adevărat, c|iee unul din aceste ce se mai pote numi spirit public oficiâsă, cum se obiclnuesce la cj.de mar! Protopopul Gavril Vaida vorbeseo
cjiare, că prin decedarea lui Szilâgyi maghiar, se găsesce numai în Buda­ şi rare, ci o ospitalitate caldă, apropiată, pentru aoeia, carii combinând utile dulci,
luptă pentru oultura şi bună-starea popo­
viaţa politică şi parlamentară ma­ pesta ; lozinca, ce se dă însă de aici isvorîtă din isvorul pururea viu al unei rului.
ghiară şi-a pierdut un puternic razim ; nu e luată în sâmă şi cu atât mai inimi româneso! — şi simţul românesc, oare Părintele Dr. V. Lucaciu într’o alâsă
să se aibă însă în vedere, că pre­ puţin înţelâsă de naţionalităţile îmbraoă tâte manifestaţiunile festivităţilor. peroraţiune, închină pentru preşedintele
cum acel bărbat a fost convins de din ţâră. Acestea au spiritul lor co­ Consoiinţă românâscă tot-dâuna a esis- Vulcan, dorind nâmului româneso în pre-
puterea naţiunii maghiare, aşa şi mun, care se deosebesce pe tbte tat în Sălagiu, patria şi mormântul lui Si- sent ca şi în viitor oaraotere, pentru-oa
acăsta trebue să crădă însă-şî în pu­ terenele de spiritul maghiar. meon Bărnuţiu. Progresul, ce l’a făcut însă acestea oa şi eroii trecutului nostru naţio­
terea şi în viitorul ei. Ar sta rău, Aceste mărturisiri le cetim în Şimleul ca centru de viaţă românâscă, în nal, să fiă figurile însufleţitâre ale viito­
rului teatru român.
cjice, cu liberalismul Ungariei, decă fruntea unei foi maghiare liberale ultimii 20 de ani, în adevăr e de mirare.
acesta s’ar răzima numai pe doi din Pesta, care impută Maghiarilor A fost un timp, când tâtă inteligenţa ro­ Nou alesul protopop al Bistriţei, pă­
rintele Gh. Domide, vorbesoe pentru reali-
o c h î . . . . Adevărat, că şi în Ungaria, şi Săcuilor din Ardeal, că faţă cu mânâsoă o forma singur vioarul, aotnal-
sarea măreţului ideal, oe-1 urmăresce So­
mai ales în societatea maghiară, se „unitatea colectivă a Românilor şi a mente încârunţitul, dâr oa inimă românâscă cietatea teatrului român.
44
arată veleităţi reacţionare, dâr libe­ Saşilor nu sunt capabili, n’au nici cu atât mai tînărul vicar al Sălagiului Re- D-1 V. Goldiş toastâză pentru „craiul
44
44
ralismul Ungariei e aşecjat pe un voinţă, nici putere de a representa verendissimul Alimpiu JBariulovicî. Sălagiului „badea George (George Pop
44
fundament adenc şi sigur, construit „unitatea naţională maghiară . Astăcjl, mai ales după întemeierea de BăsescI), pentru părintele LucaoiQ şi
Domide.
şi legat de cei mai mari omeni ai Imputări nemeritate şi zadar­ „Silvaniei în frunte ou bravul ei direotor
44
„naţiunii , aşa că aşecjămintele li­ nice. E absurd a se cere dela Ma- Andreih Cosma, Şimleul este nu numai un Advocatul dr. G. Tripon îşi esprimă
44
dorinţa, ca pe lângă şoâlă şi biserică, cei
berale ar pute să resiste unor fur­ ghiaro-Săcuii din Ardeal să-şî eser- oraş românesc, dâr un centru de viaţă şi doi faotorî de conservare naţională, teatrul
tuni cu mult mai grele, decât sunt citeze o putere, ce nici o au, nici nu cultură românâscă, cu-o inteligenţă româ- să fiă o nouă şoâlă românâsoă de învăţă­
acelea, cari ameninţă de cătră Aus­ o pot avâ cu tbte declaraţiunile şo- nâsoă bine închegată. Şimleul e sediul Reu- tură şi însufleţire.
tria..... viniste liberale ale celor 'din Buda­ niunei femeilor române sălăgeue, sediul des­ Advocatul dr. Meseşian în fine vor­
„Fundament adenc şi sigur ........... pesta. Mersul natural al desvoltării părţământului al XVI-lea sâlăgean-bihorean besoe pentru buna înţelegere între Ro­
44
Mare vorbă a grăit fbia guvernului. statului pbte fi împedecat vremelnic, al Asociaţiunei; Şimleul are o spaţiâsă şi mânii din Şimleu şi oonlocuitorii ma­
44
Un „liberalism , care de trei-cjecî şi dâr nicî-odată nu pbte fi delăturat frumâsă biserică românâscă, două şoolî, ghiari.
mai bine de ani, de când a fost în cu principii liberale false şi nedrepte una de fetiţe şi alta de copii, şi, ca o po- Mai amintesc şi toastul d-rului Aj­
tay, medic, care la cuvintele adresate lui
trodus în aceste ţări, n’a făcut de­ şi cu ficţiuni de unitate naţională dâbă a oraşului, noul palat al „Silvaniei".
de vioarul Barbulovioiu pentru bună-voinţa
cât să amărască din an în an şi din maghiară. Viaţa românâsoă e pe deplin înche­ cu care a uşurat şi din parte-i aranjarea
(ţi în (ţi tot mai mult pe locuitorii Dâcă voesce să domnâscă un gată aiol, şi, ceea-oe pâte sună cam para- festivităţilor şi mai ales a representaţiunei
lor, pe poporele lor, neluând afară spirit public comun dela centru pănă docs, Românii trăeso în armoniă cu Ungurii teatrale, a răspuns accentuând libertatea
nici pe Maghiari, cari şi ei s’au să­ la periferiă, liberalismul unguresc conlocuitori. Primarul oraşului Genosi şi în nisuinţele culturale ale tuturora ca un
turat de isprăvile lui, de falsitatea, trebue să se lapede de tot trecutul medicul Ajtay, în acelaşi timp şi intenden­ prinoipiu de viaţă, care nimărui nu i-se
corupţiunea şi desfrâul, cărora li-adat său atât de compromis şi să se me- tul teatrului din loc, au asistat ou o vă­ pâte denega.
După banchet lumea străină întră în
nascere—nu pbte ave fundament sigur tamorfoseze într’un regim cinstit de dită simpatiă la tâte momentele mai în­ ounoscinţă mai apropiată cu cei din loc.
şi adenc. libertate şi dreptate. Atunci el nu semnate ale sărbării. Se fac visitele la familiile fruntaşe.
Ceea-ce nu e clădit pe drep­ va mai vede deosebiri şi separaţiune Dâr să trec la raport. Sâra s’a ţinut concertul şi representa-
tate şi moralitate, nu pbte dăinui, âr acolo, unde se manifestă numai pu­ ţiunea teatrală asupra cărora voii! reveni.
B a n c h e t u l .
programul liberal al actualului mi- terea desvoltării firescî.
nistru-preşedinte cu pretinsa sa poli­ Dâr pentru un astfel de libera­ (1 Aug. n.) Ş e d i n ţ a I I .
j
>
tică tradiţională deakistă, e evident, lism nu sunt născuţi încă bărbaţii Banchetul se începe la 2 âre p. m. (2 August n.)
că nu pbte oferi nici o garanţă politici maghiari şi cei de acţi nu Restaurantul teatrului e întreţăsut de pu­ Şedinţa se desohide la ârele 10 a. m.
de durabilitate, pe câtă vreme prin­ vor înţelege, că merg rău şi spre blicul participant, în număr de circa 150. sub presidiul d-lui Iosif Vuloan.
Diutre Braşoveni sunt de faţă d-1 dir.
cipiile liberalismului, ce-1 conţine, prăpastiă, pănă ce nu se vor lovi cu Oa notar ad hoc funcţionâză preotul
V. Oniţiu şi dâmna Victoria Oniţiu; prof.
sunt şi rămân literă mortă, său nu capul de pâtră. Ant. Băliban din Acâş.
N. Sulică. Aooi d-1 dr. V. Branisoe şi d-şâra
se aplică faţă cu precumpănitbrea Valeria Branisoe, d şâra Elena Sâution. 1) Secretarul V. Goldiş oetesce prooe-
majoritate a poporaţiunii statului. (Elena din Ardeal) primii âspeţl, cari au sul verbal al primei şedinţe. Se relevâză
Seim forte bine,-cum şî-a cons­ Adunarea dela Şimleu. sosit în Şimleu. Din Blaşiă profesorii Dr. momentele principale ale şedinţei, âr la
truit liberalismul unguresc funda­ E. Dăian, Dr. I. Raţiu şi Precup. Preoţi- urmă viul interes, cu care a fost asoultată
Şimleu, 2 August n. mea mai ales e representată în număr fru­
mentul său cu ajutorul acelor băr­ mos. In decursul prânzului conoertâză disertaţiunea ooasională a profesorului N.
u
baţi politici maghiari, cari, ca şi (Raport special al „Gaz. Trans .) tot taraful de lăutari români, cari s’au Sulică. Se decide, oa disertaţiunea „Un ca­
Szilâgyi, au umblat după ficţiuni şi Când cerc să-ini concentrez impresiu- produs şi la sâra de cunoscinţă. Prânzul pitol din activitatea diaoonului Ooresi —
44
'utopii, în loc să ţină sâmă de nece­ nile — tâte plăcute — două mai ales mi servit e ales. în care Ooresi e presentat ca primul ante-
sităţile reale neesorabile. Şi dâcănu se desprind şi se cristHlisâză în forme mai Spiritul bunei disposiţiunl planâză luptător consciu al culturei naţionale române
asupra tuturora. Seria toasturilor o deschide
am sci, ar trebui să ne convingem precise: însufleţirea, cu care bravii Să- prin tipărirea de cărţi românesol şi prin
preşedintele Iosif Vuloan, care după o
din multele tânguiri maghiare, că lăgenî au căutat să dea festivităţilor un întemeierea lirnbei nâstre literare de acjî,—
alâsă întroduoere închină în sănătatea Ma-
acel fundament trebue să fiă fbrte caracter cât mai românesc şi mai variat, jestăţii Sale monarchului. să fiă publicată în „Familia , fâia ofioiâsă
44
şubred, ba că e clădit pe nisip. Vru- şi ospitala grije, cu care s’au nisuit ca cele D-1 George Pop de BăsescI toastâză a Societăţii, şi apoi în Anuarul pentru anul
t’au liberalii unguri să creeze un câte-va dile de petrecere să fiă pentru âs- pentru preşedintele, cel mai fericit român, viitor al aceleeaşl SooietăţI.
stat unitar cu caracter naţional ma­ peţii veniţi din tâ'e colţurile românesc! — după oonoepţia oratorului — oare sin­ 2) Să cetesce lucrarea preotului I.
gur şl a înţeles din capul locului misiunea
ghiar, centralisat cum nu mai e stat dile de înălţare sufletâscă şi de dulci su­ Budişan despre importanţa instituţiunei
sa — nu politica, ci lupta oulturală — şi
constituţional în lume. Făcut’au, ca venir!. teatrale la poporul nostru. Luor&rea se va
a lucrat fără abatere în direcţiunea înce­
tbte firele puterei şi a vieţii în stat Banohet, concert, representaţiune tea­ pută. Rvdis. d-n Vicariu Alimpiu Barbulo- tipări în Anuarul societăţii.
să se concentreze la Budapesta. trală, esoursiuni, o drăgă'aşă esposiţiune de viol cu o însufleţitâre vervă — e un deli­ 3) Se cetesc telegramele şi epistolele