Page 58 - 1901-07
P. 58
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 163. —1901.
de salutare sosite din incidentul Adunării bine dis a ajuns Societatea deja în situaţi- Ou acestea şedinţa II şi adunarea se
car! se pot face numai pe spesele
generale ţinută în Şimleu. unea materială, de a pută realisa înfiinţa încheie. şi în contul statului. Lucrările ma
4) Se ceteso referadele oomisiunilor rea teatrului român său nu. Oa completare ţin să mai amintesc şi nuale de săpare, drăgare, lărgire a
esmise pentru censurarea rapârtelor şi In urma unei îndelungate discusiunl de astă-dată zelul desvoltat de totă inteli albiei ar veni parte în sarcina jude
u
propunerilor presentate de Comitet în or s’a primit cu unanimitate propunerea de genţa locală (directorul „Silvauiei , Andrei ţelor, comunelor şi proprietarilor te
dinea următâre : mai sus. Oosma, vicarul Al. Barbulovicî, d-nii Trifu, ritorial!, şi numai lucrările mar! de
a) Comisiunea pentru censurarea ra Din esposeul d-lui referent, mai re- Lazar, Dr. M. Pop, Acifi etc.) pentru pri
artă se fiă resolvate în sarcina sta
portului cassei, constituită sub presidiul sultă, oă comitetul a prooes cu o deosebită mirea cât mai ospitală a âspeţilor şi pen tului. Navigaţiunea însaşî s’ar putâ
d-lui Demetriu Popp, constată prin referen precauţiune în acâstă importantă cestiune, tru succesul cât mai desâvîrşit al festivi da în antreprisa unei societăţi par
tul său Vasile Osvadă, că cassa a fost aflată la oare orl-oe mică erore p6te avâ grave tăţilor. Deşi inteligenţa locală e înoă fârte ticulare pe acţii, de cari s’ar găsi
în d e p l i n ă ordine şi propune, ca raportul urmări pentru viitorul Sooietăţii. De aoeea mică — sunt numai oâte-va familii, pe cari
îndată mai multe, decă statul le ar
oassarului să fiă primit întru t6te. a aflat cu oale, să adreseze deja de mai le poţi număra pe degete — succesul ser
garanta o dobândă de 5°/ a capi
0
Raportul se primesce fără discuţia şi înainte un circular tuturor bărbaţilor noştri bărilor, considerând situaţiunea generală a talului învestit. In schimb însă sta
cassarului N. Peba-Petrescu i-se dă abso de frunte, cari să fiă întrebaţi de părerea a Şimleului şi în genere a Sălagiului, a fost tul ar beneficia de taxele ,de cheia-
lutoriu. lor. Dintre răspunsurile sosite la acest cir peste aşteptare frumos. giu şi tonagiu dela vasele şi plutele
b) Comisiunea esmisă pentru censura cular se oetesoe răspunsul Escelenţei Sale Acilius. ce circulă pe rîurî, ar participa şi la
rea raportului comitetului preaentat de se mitropolitului Dr. Victor Mihalyi dela Blaşift beneficiul societăţilor de navigaţiune
cretarul V. Goldiş şi constituită sub presi şi răspunsul advocatului Em. Uugureanu Canalisarea Oltului. ce trece peste 6°/ . Şi apoi se scie,
0
diul d lui dr. Teodor Popp, îşi presentă ob din Timişâră. Ambii sunt de părere, că
că pe un canal şi rîu navigabil, tra
servările şi propunerile sale prin referentul timpul n’a sosit încă pentru întruparea în V. ficul cel mare nu se face numai pe
său Dr. Elie Dăian. faptă a înfiinţării teatrului român. vaporele, cari trag după ele şlepuri
Despre conducerea mai departe
Referentul vorbind de activitatea co Referentul mai atrage atenţiunea adu încărcate, ci mai mult pe vase mar!
a imposântului rîu din jos de Bucu-
mitetului în ultimii ani, accentuâză îu deo nării şi asupra îngrijirilor manifestate de şi mic! de tot felul, duse de curen
rescî, ce s’ar forma prin împreunarea
sebi ca o salutară inovaţiune instituţiuuea cjiaristica nostră din incidentul acesta, şi tul apei, în sus trase de 6men! şi
celor mai mar! rîurî din ţâra, re-
bărbaţilor de încredere, despre care con ca îuoheiere recomandă adunării propune vite — halagiu — ori cu pânze şi
mâne de studiat, dâcă este de a-1
stată, că în ultimul au a fcst abandonată rea înaintată de oomisiune. mai puţin cu vapărele propriu cjise.
conduce pe actuala albia a Dembo-
din partea 'comitetului în vederea modifi Propunerea oomisiunei se pune la dis- Pentru tâte aceste vehicule şi tran
viţei pentru a-1 versa în Dunăre la
cării statutelor. Referentul insistă asupra ouţiă. După încheierea discusiunei, la oare sporturi se plătesc taxe, âr întreţi
Olteniţa, or! de a-1 trece pe un alt
importanţei acestei instituţiunl şi cere, ca iau parte d-nii [E. Dăian, profesorul Pre- nerea canalelor nu-1 costă pe stat,
canal la Ialomiţa şi a-1 conduce pe
comitetul să reia din nou legăturile cu cup dela BlaşiQ, secretarul V. Goldiş şi decât fârte puţin, faţă de şosele şi
actuala matcă a Ialomiţei la Piua-
bărbaţii săi de încredere, a căror chemare preotul I. Mihalca, se primssce propunerea căile ferate Comunele şi proprietarii
Petri, pentru a-1 versa în Borcea.
este să susţină interesul faţă de Societatea oomisiunei în forma presentată de refe particular! s’ar desdăuna în alte
Probabil înse, că va fi mai nimerit
fondului teatrului româu prin câştigarea rent. privinţe prin înlesnirile de tot felul,
din tâte punctele de vedere, de a-1
de noi membrii în tote părţile locuite de Oa parte a discusiunei merită menţi ce le obţin.
conduce pe un nou canal prin mij
Români. une, amandnmentul propus de Dr. E. Dă- Canalele din cestiune ar atinge
locul Bărăganului paralel cu linia
Referentul propune, îu numele comi- ian, că adecă comitetul să fiă însuşi însăr şi alimenta tocmai regiunea cea mai
ferată la Fetescî-Cernavodă, âr un
siunei, ca raportul general al comitetului cinat ou pregătirea proiectului de modifi- bogată în materii prime, şi ar ali
braţ al lui ar trece pe un apaduct
să se ia spre soiinţă; adunarea să-şi es- oare a statutelor, care să-l publice apoi cu menta pe cea lipsită de apă şi de
solid peste matca Ialomiţei în cea
prime prin ridicare pietatea faţă de mem o lună înainte de adunarea generală. Acest tote cele necesare culturei sistema
laltă parte a Bărăganului, pănă în
brii repausaţl ai Sooietăţii: Eugen de Mo- amandament a fost întregit de prof. Pre- tice. Moşiile din Bărăgan, cjecimile
apa Buzăului, care prin acest nou
csonyi şi Iosif Popp de Şomcuta-mare; să cup în sensul acela, ca oomitetul să des lor de mii de pogone arabile, car!
sucurs de apă, ar deveni şi el navi
se dea absolutoriu comitetului ; comitetul chidă deja cu o jumătate de an mai îna ac[î nu au un băţ de lemn pe ele,
gabil în partea de jos a lui şi ar
să reia din nou legăturile cu bărbaţii de inte discuţiă publioă, după care să se pâtă nu au nicî sate, nic! braţe pe ele,
pune Oltul dec! în legătură cu Bu-
încredere, nisuindu-se a-şl câştiga cât mai apoi orienta. Amandamentul a fost însă căci de multe ori nu au decât vre un
zeul şi Şiretul, ajungând la Brăila-
mulţi îu t6te colţurile locuite de Români. retras după clarificările date de secretarul bordeiu în pământ şi câte-va familii
Galaţî. Am ave dec! o reţea îutrâgă
Propunerile comitetului se primeso. V. Goldiş. de târlaşî pe ele, prin aducerea de
de canale şi rîurî navigabile întinse
Adunarea îşi esprimâ prin ridicare pietatea ă) Comisiunea esmisă pentru câştiga
asupra unei mar! părţi a ţerei cu apă curgătore şi a tot felul de ma-
faţă de membrii rapausaţî. rea de noi mambrii pe sâma Societăţii ra-
spese relativ nu prâ mar!. terialurî de construcţiă ieftine în
c) Raportul oomisiunei pentru censu portâză prin referentul său Oavril Trifu, că massă, aprope cu preţul cu care se
rarea propunerei referitore la schimbarea s’au încassat 1860 oorâne, la care adau- Cădere pentru acâsta este de vând ele la munte, şi prin înlesnirea
ajuns, şi nu ar trebui creată alta
statutelor este espus prin referentul dr. gendu-se suma de 143 corone încassată de considerabilă a transportului produc
Valeriu Branisce. d-1 advocat Vasile Popp, totalul îneassări- artificială. Oltul la eşirea sa din telor, ar câştiga enorm în preţ
După un esposeu mai lung, referen lor se stabilesce în suma de 2003 oorâne. munţî la Râmnicul-Vîlcii se află la şi valore, căcî şî-ar putâ ridica pre-
tul presentă Adunării spre primire propu S’au înscris cu totul 7 membrii fundatori, o înălţime absolută de 230 m. — la tutindenea case şi sate cu clădiri şi
nerea oomisiunei în următârea formă: 2 pe viaţă, 25 ordinari şi mai mulţi aju Bucurescî ar fi la 82—85 m., dec! o acareturi sistematice şi regiunea ne
„Onorată adunare generală! Oomisiu- tători. diferinţă de nivel de circa 145 m., populată ac}! ar putâ să se populeze
nea esmisă de d-vostre cu scop de a deli In acelaşi timp la propunerea d-lui pe un parcurs de 230 klm. La Fe
bera asupra conclusului primit în adunarea Trifu să alege o oomisiune, care să conti tesc! ar fi la 51 de m., âr în partea complect şi să se ridice sate şi ora
generală dela Abrud şi asupra proiectului opusă, gara dela Oiora se află la o şe cu construcţii masive de zida-
de resoluţiune presentat de comitetul cen nue cu câştigarea de noi membrii. înălţime de 53 m., aşa că şi într’un riă în locul bordeielor şi baracelor
tral al Societăţii nâstre pe basa aoelui con Raportul să ia cu mulţămită la cu- de gard şi paianţă de ac}!.
clus, în cestiunea înfiinţării teatrului român, noscinţă. După eshauriarea ordinei de cas şi în altul ar fi o diferinţă de
are onorea a vă presentă următârea pro comitetul împlinindu-şl trieniul de gestiune, nivel între Oltul Bucurescilor şi ca
punere ou rugarea să binevoiţi a o primi: nalele lui traversătore prin mijlocul
îşi depune mandatul şi se depărtâză. Chamberlain despre resboiti.
„Adunarea generală a Socieţăţii pen Adunarea proclamă de preşedinte ad Bărăganului de 25—30 m., ceea-ce
tru oroarea unui fond de teatru naţional este mai mult ca suficient pentru In şedinţa dela 3 August a camerei
român, ţinută în cailele 1 şi 2 August st. hoc pe venerabilul vicar al Sălagiului
n. la Şimleul-Silvauiei, îndrumă comitetul Alimpiu Barbulovicî, şi procedeudu-se la a-le asigura o curgere şi navigare comunelor Cambell-Banermann a adresat gu
acestei Societăţi, ca la timp şi loc potrivit alegerea noului oomitet, se proclamă ca liniştită. Apoi se scie, că valea şi vernului mai multe întrebări cu privire la
să oonvâoe pentru auul 1902 o adunare preşedinte veohiul şi bine meritatul preşe lunca Ialomiţei actualmente este cu situaţia din Africa sudică. El a condam
generală, care în sensul §-lui 21 din statu dinte al Sooietăţii Iosif Vulcan, ca vice 25—30 m. mai jâsă, decât podişul nat sistemul de a-se pustii ţâra şi de a ri
tele Societăţii să chibzuăscă asupra schim Bărăganului, aşa încât nicî acest dica eastre pentru refugiaţi, ceea-ce e con
bării acestor statute cu scopul de a face preşedinte Virgil Oniţiu, ca secretar Vasilie
paşii necesari pentru pregătirea înfiinţării Goldiş, oa membrii în comitet d-nii George apăduct şi încrucişare a apelor Olt- damnabil din punot de vedere politie, f i i n d
teatrului român ooutemplat îu § 1 al So Dima, N. Petrh-Petrescu, Emanuil Ungurean Argeş-Ialomiţa trecute peste Cricov că deştâptă ură neîmpăoată în sînul Bu
cietăţii nâstre. La acea adunare generală şi Dr. Iosif Blaga. Prahova rămase pe albia Ialomiţei rilor.
oomitetul să presinte propuneri amănunţite Realesul preşedinte d-1 Iosif Vulcan, vechî nu ar întâmpina greutăţi teeh-
şi motivate în causă. nice pră mar! şi de neînvins. Co- Lui Campbell-Banermaun i-a răspuns
mulţnmesce pentru încrederea pusă în noii ministrul coloniilor Chamberlain. ţ)ise, oă
Şimleul-Silvaniei, în 2 August 1901. merciul internaţional de pe Dunăre
representanţi ai oomitetului, mai toţi rea- înfiinţarea oastrelor pentru' refugiaţi este
G Popp. Dr. V. Branisce. leaşl, şi promite aceeaşi muncă neobosită cere deja săparea unui nou canal un lucru uman, âr în ce privesoe pustiirea
Acesta a fost fără îndoâlă momentul întru realisarea scopurilor Societăţii, ca şi Cernavoda - Constanţa de 701 m. ţării, e firesc, după el, joa Englesii să nu
cel mai însemnat la adunarea din Şimleu. până acum. lungime, pentru a evita un incunjur lase îndărătul lor provisiunî, oarl pot să
Drept aceea referentul Dr. V. Brauisoe şl-a Se aleg în fine trei membrii verfică- de 400 klm. Cernavoda-Sulina-Cons- cadă în mâuile Burilor. Răsboinl a păşit în
şi ţinut de datorinţă a clarifica adunărei torl ai protocolului în persâna d-lor : Alim tanţa. al treilea stadiu — continuă ministrul —
în tâte detaiurile acâstă importantă ces piu Barbulovicî, vicar, Andreii! Cosma, direc Am arătat partea technică, să în stadiul brigandagiului şi al pedepsirii (Con
tiune. tor de bancă, şi Gavril Trifu, profesor trecem acum la partea financiară. traziceri la IrlandesI). Acâstă schimbare a
Comisiunea, înainte de a-se pută în pensionat. Aceste regulărî de cursuri de apă purtării răsboiului din partea Burilor a ne
ţelege unanim asupra propunerei de mai Preşedintele Iosif Vulcan luând înoă şi săpări de canalurî, tot în lut nu cesitat, ca şi Anglia să-şi schimbe operaţi
sus, a supus cestiunea modifioării statute odată cuYentul, mulţumesce bravilor Sălă- în pâtră, are să se facă cu concur unile de răsboitt faţă ou Burii, oarl mai
lor Sooietăţii unei seriâse şi minuţiâse dis- genl, în frunte cu comitetul de primire şi sul statului, judeţelor, comunelor ur stau sub arme. Ou îuoheierea operaţiunilor
ouţiunl. aranjator, pentru câldurosa şi ospitala pri bane şi rurale direct interesate, al de iâruS, sâu la finea lui Septemvrie, o
In oomisiune au fost representate două mire, de care a fost împărtăşit comitetul societăţilor de speculaţiune şi al pro parte mare a trupelor pot fi retrimise aoasă.
păreri, şi anume părerea maiorităţii în sen şi âspeţii veniţi la adunare. prietarilor teritorial!, peste a căror Kitchener se va reîntârce numai atunci,
sul, oa drept basă a discuţiunei să se ia In numele oomitetului aranjator şi de moşii trec. Săpatul canalelor s’ar dâcă şi el şi guvernul vor fi convinşi, că
propunerea comitetului şi părerea minori primire răspunde în oalde cuvinte de mul pută trece de multe ori în sarcina reîntorcerea lui nu va fi păgubitore.
tăţii îu sensul, ca propunerea să se amâne ţămită pentru onorea fâoută Şimleulni prin proprietarilor teritorial! pe la moşi Opera pacificării n’o va putâ începe
de-ocamdată oa fiind prematură, 6r comite ţinerea adunării generale a societăţii, advo ile lor. Cele înguste în formă de guvernul, decât atunci, când întreprinderile
tul să fiă însărcinat a aduna tot materialul catul Vasilie Popp, care, spre onâre fie-i cfis> a sfor! şi curele. Guvernului îi incumbă industriale vor fi ârăşl, pănă la âre-care
neoesar referitor la importanta întrebare, fost unul din cei mai zeloşi membri ai co numai datoria de facerea planurilor măsură, puse îu luorare. O parte a inimi
că ore în adevăr a sosit deja timpul, seu mai mitetului aranjator al festivităţilor. de regulare şi devisul cheltuelilor, cului nu se va împăca, dâr o mare parte
