Page 58 - 1901-07
P. 58

Pagina 2                                                           GAZETA TRANSILVANIEI.                                                               Nr. 163. —1901.


          de  salutare  sosite  din  incidentul  Adunării  bine  dis  a  ajuns  Societatea  deja  în  situaţi-   Ou  acestea  şedinţa  II  şi  adunarea  se
                                                                                                                                                   car!  se  pot  face  numai  pe  spesele
          generale ţinută în Şimleu.                    unea  materială,  de  a  pută  realisa  înfiinţa­  încheie.                                şi  în  contul  statului.  Lucrările  ma­
                4)  Se  ceteso  referadele  oomisiunilor  rea teatrului român său nu.                      Oa  completare  ţin  să  mai  amintesc  şi   nuale  de  săpare,  drăgare,  lărgire  a
          esmise  pentru  censurarea  rapârtelor  şi         In  urma  unei  îndelungate  discusiunl  de  astă-dată  zelul  desvoltat  de  totă  inteli­  albiei  ar  veni  parte  în  sarcina  jude­
                                                                                                                                        u
          propunerilor  presentate  de  Comitet  în  or­  s’a  primit  cu  unanimitate  propunerea  de  genţa  locală  (directorul  „Silvauiei ,  Andrei   ţelor,  comunelor  şi  proprietarilor  te­
          dinea următâre :                              mai sus.                                      Oosma,  vicarul  Al.  Barbulovicî,  d-nii  Trifu,   ritorial!,  şi  numai  lucrările  mar!  de
                a)  Comisiunea  pentru  censurarea  ra­       Din  esposeul  d-lui  referent,  mai  re-  Lazar,  Dr.  M.  Pop,  Acifi  etc.)  pentru  pri
                                                                                                                                                   artă  se  fiă  resolvate  în  sarcina  sta­
          portului  cassei,  constituită  sub  presidiul  sultă,  oă  comitetul  a  prooes  cu  o  deosebită  mirea  cât  mai  ospitală  a  âspeţilor  şi  pen­  tului.  Navigaţiunea  însaşî  s’ar  putâ
          d-lui  Demetriu  Popp,  constată  prin  referen­  precauţiune  în  acâstă  importantă  cestiune,  tru  succesul  cât  mai  desâvîrşit  al  festivi­  da  în  antreprisa  unei  societăţi  par­
          tul  său  Vasile  Osvadă,  că  cassa  a  fost  aflată  la  oare  orl-oe  mică  erore  p6te  avâ  grave  tăţilor.  Deşi  inteligenţa  locală  e  înoă  fârte   ticulare  pe  acţii,  de  cari  s’ar  găsi
          în  d e p l i n ă   ordine  şi  propune,  ca  raportul  urmări  pentru  viitorul  Sooietăţii.  De  aoeea  mică  —  sunt  numai  oâte-va  familii,  pe  cari
                                                                                                                                                   îndată  mai  multe,  decă  statul  le  ar
          oassarului să fiă primit întru t6te.          a  aflat  cu  oale,  să  adreseze  deja  de  mai  le  poţi  număra  pe  degete  —  succesul  ser­
                                                                                                                                                   garanta  o  dobândă  de  5°/   a  capi­
                                                                                                                                                                                   0
                Raportul  se  primesce  fără  discuţia  şi  înainte  un  circular  tuturor  bărbaţilor  noştri  bărilor,  considerând  situaţiunea  generală  a   talului  învestit.  In  schimb  însă  sta­
          cassarului  N.  Peba-Petrescu  i-se  dă  abso­  de  frunte,  cari  să  fiă  întrebaţi  de  părerea  a  Şimleului  şi  în  genere  a  Sălagiului,  a  fost   tul  ar  beneficia  de  taxele  ,de  cheia-
          lutoriu.                                      lor.  Dintre  răspunsurile  sosite  la  acest  cir­  peste aşteptare frumos.               giu  şi  tonagiu  dela  vasele  şi  plutele
                b)  Comisiunea  esmisă  pentru  censura­  cular  se  oetesoe  răspunsul  Escelenţei  Sale                              Acilius.    ce  circulă  pe  rîurî,  ar  participa  şi  la
          rea  raportului  comitetului  preaentat  de  se­  mitropolitului  Dr.  Victor  Mihalyi  dela  Blaşift                                    beneficiul  societăţilor  de  navigaţiune
          cretarul  V.  Goldiş  şi  constituită  sub  presi­  şi  răspunsul  advocatului  Em.  Uugureanu   Canalisarea Oltului.                    ce  trece  peste  6°/ .  Şi  apoi  se  scie,
                                                                                                                                                                         0
          diul  d  lui  dr.  Teodor  Popp,  îşi  presentă  ob­  din  Timişâră.  Ambii  sunt  de  părere,  că
                                                                                                                                                   că  pe  un  canal  şi  rîu  navigabil,  tra­
          servările  şi  propunerile  sale  prin  referentul  timpul  n’a  sosit  încă  pentru  întruparea  în            V.                       ficul  cel  mare  nu  se  face  numai  pe
           său Dr. Elie Dăian.                          faptă a înfiinţării teatrului român.                                                       vaporele,  cari  trag  după  ele  şlepuri
                                                                                                           Despre  conducerea  mai  departe
                Referentul  vorbind  de  activitatea  co­     Referentul  mai  atrage  atenţiunea  adu­                                            încărcate,  ci  mai  mult  pe  vase  mar!
                                                                                                      a  imposântului  rîu  din  jos  de  Bucu-
           mitetului  în  ultimii  ani,  accentuâză  îu  deo­  nării  şi  asupra  îngrijirilor  manifestate  de                                    şi  mic!  de  tot  felul,  duse  de  curen­
                                                                                                      rescî,  ce  s’ar  forma  prin  împreunarea
           sebi  ca  o  salutară  inovaţiune  instituţiuuea  cjiaristica  nostră  din  incidentul  acesta,  şi                                     tul  apei,  în  sus  trase  de  6men!  şi
                                                                                                      celor  mai  mar!  rîurî  din  ţâra,  re-
           bărbaţilor  de  încredere,  despre  care  con­  ca  îuoheiere  recomandă  adunării  propune­                                            vite  —  halagiu  —  ori  cu  pânze  şi
                                                                                                      mâne  de  studiat,  dâcă  este  de  a-1
           stată,  că  în  ultimul  au  a  fcst  abandonată  rea înaintată de oomisiune.                                                           mai  puţin  cu  vapărele  propriu  cjise.
                                                                                                      conduce  pe  actuala  albia  a  Dembo-
           din  partea  'comitetului  în  vederea  modifi­    Propunerea  oomisiunei  se  pune  la  dis-                                           Pentru  tâte  aceste  vehicule  şi  tran­
                                                                                                      viţei  pentru  a-1  versa  în  Dunăre  la
           cării  statutelor.  Referentul  insistă  asupra  ouţiă.  După  încheierea  discusiunei,  la  oare                                       sporturi  se  plătesc  taxe,  âr  întreţi­
                                                                                                      Olteniţa,  or!  de  a-1  trece  pe  un  alt
           importanţei  acestei  instituţiunl  şi  cere,  ca  iau  parte  d-nii  [E.  Dăian,  profesorul  Pre-                                     nerea  canalelor  nu-1  costă  pe  stat,
                                                                                                      canal  la  Ialomiţa  şi  a-1  conduce  pe
           comitetul  să  reia  din  nou  legăturile  cu  cup  dela  BlaşiQ,  secretarul  V.  Goldiş  şi                                           decât  fârte  puţin,  faţă  de  şosele  şi
                                                                                                      actuala  matcă  a  Ialomiţei  la  Piua-
           bărbaţii  săi  de  încredere,  a  căror  chemare  preotul  I.  Mihalca,  se  primssce  propunerea                                       căile  ferate  Comunele  şi  proprietarii
                                                                                                      Petri,  pentru  a-1  versa  în  Borcea.
           este  să  susţină  interesul  faţă  de  Societatea  oomisiunei  în  forma  presentată  de  refe­                                        particular!    s’ar   desdăuna     în   alte
                                                                                                      Probabil  înse,  că  va  fi  mai  nimerit
           fondului  teatrului  româu  prin  câştigarea  rent.                                                                                     privinţe  prin  înlesnirile  de  tot  felul,
                                                                                                      din  tâte  punctele  de  vedere,  de  a-1
           de  noi  membrii  în  tote  părţile  locuite  de   Oa  parte  a  discusiunei  merită  menţi­                                            ce le obţin.
                                                                                                      conduce  pe  un  nou  canal  prin  mij­
           Români.                                      une,  amandnmentul  propus  de  Dr.  E.  Dă-                                                     Canalele  din  cestiune  ar  atinge
                                                                                                      locul  Bărăganului  paralel  cu  linia
                Referentul  propune,  îu  numele  comi-  ian,  că  adecă  comitetul  să  fiă  însuşi  însăr­                                       şi  alimenta  tocmai  regiunea  cea  mai
                                                                                                      ferată  la  Fetescî-Cernavodă,  âr  un
           siunei,  ca  raportul  general  al  comitetului  cinat  ou  pregătirea  proiectului  de  modifi-                                        bogată  în  materii  prime,  şi  ar  ali­
                                                                                                      braţ  al  lui  ar  trece  pe  un  apaduct
           să  se  ia  spre  soiinţă;  adunarea  să-şi  es-  oare  a  statutelor,  care  să-l  publice  apoi  cu                                   menta  pe  cea  lipsită  de  apă  şi  de
                                                                                                      solid  peste  matca  Ialomiţei  în  cea­
           prime  prin  ridicare  pietatea  faţă  de  mem­  o  lună  înainte  de  adunarea  generală.  Acest                                       tote  cele  necesare  culturei  sistema­
                                                                                                      laltă  parte  a  Bărăganului,  pănă  în
           brii  repausaţl  ai  Sooietăţii:  Eugen  de  Mo-  amandament  a  fost  întregit  de  prof.  Pre-                                        tice.  Moşiile  din  Bărăgan,  cjecimile
                                                                                                      apa  Buzăului,  care  prin  acest  nou
           csonyi  şi  Iosif  Popp  de  Şomcuta-mare;  să  cup  în  sensul  acela,  ca  oomitetul  să  des­                                        lor  de  mii  de  pogone  arabile,  car!
                                                                                                      sucurs  de  apă,  ar  deveni  şi  el  navi­
           se  dea  absolutoriu  comitetului  ;  comitetul  chidă  deja  cu  o  jumătate  de  an  mai  îna­                                        ac[î  nu  au  un  băţ  de  lemn  pe  ele,
                                                                                                      gabil  în  partea  de  jos  a  lui  şi  ar
           să  reia  din  nou  legăturile  cu  bărbaţii  de  inte  discuţiă  publioă,  după  care  să  se  pâtă                                    nu  au  nicî  sate,  nic!  braţe  pe  ele,
                                                                                                      pune  Oltul  dec!  în  legătură  cu  Bu-
           încredere,  nisuindu-se  a-şl  câştiga  cât  mai  apoi  orienta.  Amandamentul  a  fost  însă                                           căci  de  multe  ori  nu  au  decât  vre  un
                                                                                                      zeul  şi  Şiretul,  ajungând  la  Brăila-
           mulţi îu t6te colţurile locuite de Români.   retras  după  clarificările  date  de  secretarul                                          bordeiu  în  pământ  şi  câte-va  familii
                                                                                                      Galaţî.  Am  ave  dec!  o  reţea  îutrâgă
                Propunerile  comitetului  se  primeso.  V. Goldiş.                                                                                 de  târlaşî  pe  ele,  prin  aducerea  de
                                                                                                      de  canale  şi  rîurî  navigabile  întinse
           Adunarea  îşi  esprimâ  prin  ridicare  pietatea   ă)  Comisiunea  esmisă  pentru  câştiga­
                                                                                                      asupra  unei  mar!  părţi  a  ţerei  cu      apă  curgătore  şi  a  tot  felul  de  ma-
           faţă de membrii rapausaţî.                   rea  de  noi  mambrii  pe  sâma  Societăţii  ra-
                                                                                                      spese relativ nu prâ mar!.                   terialurî  de  construcţiă  ieftine  în
                c)  Raportul  oomisiunei  pentru  censu­  portâză  prin  referentul  său  Oavril  Trifu,  că                                       massă,  aprope  cu  preţul  cu  care  se
           rarea  propunerei  referitore  la  schimbarea  s’au  încassat  1860  oorâne,  la  care  adau-   Cădere  pentru  acâsta  este  de        vând  ele  la  munte,  şi  prin  înlesnirea
                                                                                                      ajuns,  şi  nu  ar  trebui  creată  alta
           statutelor  este  espus  prin  referentul  dr.  gendu-se  suma  de  143  corone  încassată  de                                          considerabilă  a  transportului  produc­
           Valeriu Branisce.                            d-1  advocat  Vasile  Popp,  totalul  îneassări-   artificială.  Oltul  la  eşirea  sa  din   telor,   ar   câştiga   enorm   în   preţ
                După  un  esposeu  mai  lung,  referen­  lor  se  stabilesce  în  suma  de  2003  oorâne.   munţî  la  Râmnicul-Vîlcii  se  află  la   şi  valore,  căcî  şî-ar  putâ  ridica  pre-
           tul  presentă  Adunării  spre  primire  propu­  S’au  înscris  cu  totul  7  membrii  fundatori,   o  înălţime  absolută  de  230  m.  —  la   tutindenea  case  şi  sate  cu  clădiri  şi
           nerea oomisiunei în următârea formă:         2  pe  viaţă,  25  ordinari  şi  mai  mulţi  aju­  Bucurescî  ar  fi  la  82—85  m.,  dec!  o   acareturi  sistematice  şi  regiunea  ne­
                „Onorată  adunare  generală!  Oomisiu-  tători.                                       diferinţă  de  nivel  de  circa  145  m.,    populată  ac}!  ar  putâ  să  se  populeze
           nea  esmisă  de  d-vostre  cu  scop  de  a  deli­  In  acelaşi  timp  la  propunerea  d-lui   pe  un  parcurs  de  230  klm.  La  Fe­
           bera  asupra  conclusului  primit  în  adunarea   Trifu  să  alege  o  oomisiune,  care  să  conti­  tesc!  ar  fi  la  51  de  m.,  âr  în  partea   complect  şi  să  se  ridice  sate  şi  ora­
           generală  dela  Abrud  şi  asupra  proiectului                                             opusă,  gara  dela  Oiora  se  află  la  o   şe  cu  construcţii  masive  de  zida-
           de  resoluţiune  presentat  de  comitetul  cen­  nue cu câştigarea de noi membrii.        înălţime  de  53  m.,  aşa  că  şi  într’un   riă  în  locul  bordeielor  şi  baracelor
           tral  al  Societăţii  nâstre  pe  basa  aoelui  con­  Raportul să ia cu mulţămită la cu-                                                de gard şi paianţă de ac}!.
           clus,  în  cestiunea  înfiinţării  teatrului  român,  noscinţă. După eshauriarea ordinei de   cas  şi  în  altul  ar  fi  o  diferinţă  de
           are  onorea  a  vă  presentă  următârea  pro­  comitetul împlinindu-şl trieniul de gestiune,   nivel  între  Oltul  Bucurescilor  şi  ca­
           punere ou rugarea să binevoiţi a o primi:                                                 nalele  lui  traversătore  prin  mijlocul
                                                        îşi depune mandatul şi se depărtâză.                                                          Chamberlain despre resboiti.
                „Adunarea  generală  a  Socieţăţii  pen­     Adunarea  proclamă  de  preşedinte  ad   Bărăganului  de  25—30  m.,  ceea-ce
           tru  oroarea  unui  fond  de  teatru  naţional                                             este  mai  mult  ca  suficient  pentru             In  şedinţa  dela  3  August  a  camerei
           român,  ţinută  în  cailele  1  şi  2  August  st.   hoc  pe  venerabilul  vicar  al  Sălagiului
           n.  la  Şimleul-Silvauiei,  îndrumă  comitetul  Alimpiu  Barbulovicî,  şi  procedeudu-se  la   a-le  asigura  o  curgere  şi  navigare  comunelor Cambell-Banermann a adresat gu­
           acestei  Societăţi,  ca  la  timp  şi  loc  potrivit  alegerea  noului  oomitet,  se  proclamă  ca   liniştită.  Apoi  se  scie,  că  valea  şi  vernului  mai  multe  întrebări  cu  privire  la
           să  oonvâoe  pentru  auul  1902  o  adunare   preşedinte  veohiul  şi  bine  meritatul  preşe­  lunca  Ialomiţei  actualmente  este  cu  situaţia  din  Africa  sudică.  El  a  condam­
           generală,  care  în  sensul  §-lui  21  din  statu­  dinte  al  Sooietăţii  Iosif  Vulcan,  ca  vice­  25—30  m.  mai  jâsă,  decât  podişul  nat  sistemul  de  a-se  pustii  ţâra  şi  de  a  ri­
           tele  Societăţii  să  chibzuăscă  asupra  schim­                                           Bărăganului,  aşa  încât  nicî  acest  dica  eastre  pentru  refugiaţi,  ceea-ce  e  con­
           bării  acestor  statute  cu  scopul  de  a  face   preşedinte  Virgil  Oniţiu,  ca  secretar  Vasilie
           paşii  necesari  pentru  pregătirea  înfiinţării  Goldiş,  oa  membrii  în  comitet  d-nii  George   apăduct  şi  încrucişare  a  apelor  Olt-  damnabil din punot de vedere politie, f i i n d ­
           teatrului  român  ooutemplat  îu  §  1  al  So­  Dima,  N.  Petrh-Petrescu,  Emanuil  Ungurean   Argeş-Ialomiţa  trecute  peste  Cricov  că  deştâptă  ură  neîmpăoată  în  sînul  Bu­
           cietăţii  nâstre.  La  acea  adunare  generală   şi Dr. Iosif Blaga.                       Prahova  rămase  pe  albia  Ialomiţei  rilor.
           oomitetul  să  presinte  propuneri  amănunţite     Realesul  preşedinte  d-1  Iosif  Vulcan,   vechî  nu  ar  întâmpina  greutăţi  teeh-
           şi motivate în causă.                                                                     nice  pră  mar!  şi  de  neînvins.  Co-            Lui  Campbell-Banermaun  i-a  răspuns
                                                        mulţnmesce  pentru  încrederea  pusă  în  noii                                             ministrul  coloniilor  Chamberlain.  ţ)ise,  oă
                Şimleul-Silvaniei, în 2 August 1901.                                                  merciul  internaţional  de  pe  Dunăre
                                                        representanţi  ai  oomitetului,  mai  toţi  rea-                                           înfiinţarea  oastrelor  pentru'  refugiaţi  este
             G Popp.                   Dr. V. Branisce.  leaşl,  şi  promite  aceeaşi  muncă  neobosită   cere  deja  săparea  unui  nou  canal    un  lucru  uman,  âr  în  ce  privesoe  pustiirea
                Acesta  a  fost  fără  îndoâlă  momentul  întru  realisarea  scopurilor  Societăţii,  ca  şi   Cernavoda  -  Constanţa  de  701  m.   ţării,  e  firesc,  după  el,  joa  Englesii  să  nu
           cel  mai  însemnat  la  adunarea  din  Şimleu.  până acum.                                lungime,  pentru  a  evita  un  incunjur      lase  îndărătul  lor  provisiunî,  oarl  pot  să
           Drept  aceea  referentul  Dr.  V.  Brauisoe  şl-a   Se  aleg  în  fine  trei  membrii  verfică-   de  400  klm.  Cernavoda-Sulina-Cons-   cadă  în  mâuile  Burilor.  Răsboinl  a  păşit  în
           şi  ţinut  de  datorinţă  a  clarifica  adunărei  torl  ai  protocolului  în  persâna  d-lor  :  Alim­  tanţa.                          al  treilea  stadiu  —  continuă  ministrul  —
           în  tâte  detaiurile  acâstă  importantă  ces­  piu Barbulovicî, vicar, Andreii! Cosma, direc­  Am  arătat  partea  technică,  să  în stadiul brigandagiului şi al pedepsirii (Con­
           tiune.                                       tor  de  bancă,  şi  Gavril  Trifu,  profesor  trecem  acum  la  partea  financiară.  traziceri  la  IrlandesI).  Acâstă  schimbare  a
                Comisiunea,  înainte  de  a-se  pută  în­  pensionat.                                 Aceste  regulărî  de  cursuri  de  apă  purtării  răsboiului  din  partea  Burilor  a  ne­
           ţelege  unanim  asupra  propunerei  de  mai       Preşedintele  Iosif  Vulcan  luând  înoă  şi  săpări  de  canalurî,  tot  în  lut  nu  cesitat,  ca  şi  Anglia  să-şi  schimbe  operaţi­
          sus,  a  supus  cestiunea  modifioării  statute­  odată  cuYentul,  mulţumesce  bravilor  Sălă-  în  pâtră,  are  să  se  facă  cu  concur­  unile  de  răsboitt  faţă  ou  Burii,  oarl  mai
          lor  Sooietăţii  unei  seriâse  şi  minuţiâse  dis-  genl,  în  frunte  cu  comitetul  de  primire  şi  sul  statului,  judeţelor,  comunelor  ur­  stau  sub  arme.  Ou  îuoheierea  operaţiunilor
           ouţiunl.                                     aranjator,  pentru  câldurosa  şi  ospitala  pri­  bane  şi  rurale  direct  interesate,  al  de  iâruS,  sâu  la  finea  lui  Septemvrie,  o
                In  oomisiune  au  fost  representate  două  mire,  de  care  a  fost  împărtăşit  comitetul  societăţilor  de  speculaţiune  şi  al  pro­  parte  mare  a  trupelor  pot  fi  retrimise  aoasă.
           păreri,  şi  anume  părerea  maiorităţii  în  sen­  şi âspeţii veniţi la adunare.          prietarilor  teritorial!,  peste  a  căror  Kitchener  se  va  reîntârce  numai  atunci,
          sul,  oa  drept  basă  a  discuţiunei  să  se  ia   In  numele  oomitetului  aranjator  şi  de  moşii  trec.  Săpatul  canalelor  s’ar  dâcă  şi  el  şi  guvernul  vor  fi  convinşi,  că
          propunerea  comitetului  şi  părerea  minori­  primire  răspunde  în  oalde  cuvinte  de  mul­  pută  trece  de  multe  ori  în  sarcina  reîntorcerea lui nu va fi păgubitore.
          tăţii  îu  sensul,  ca  propunerea  să  se  amâne  ţămită  pentru  onorea  fâoută  Şimleulni  prin  proprietarilor  teritorial!  pe  la  moşi­  Opera  pacificării  n’o  va  putâ  începe
          de-ocamdată  oa  fiind  prematură,  6r  comite­  ţinerea  adunării  generale  a  societăţii,  advo­  ile  lor.  Cele  înguste  în  formă  de  guvernul,  decât  atunci,  când  întreprinderile
          tul  să  fiă  însărcinat  a  aduna  tot  materialul  catul Vasilie Popp, care, spre onâre fie-i cfis> a  sfor!  şi  curele.  Guvernului  îi  incumbă  industriale  vor  fi  ârăşl,  pănă  la  âre-care
          neoesar  referitor  la  importanta  întrebare,  fost  unul  din  cei  mai  zeloşi  membri  ai  co­  numai  datoria  de  facerea  planurilor  măsură,  puse  îu  luorare.  O  parte  a  inimi­
          că  ore  în  adevăr  a sosit  deja  timpul,  seu mai  mitetului aranjator al festivităţilor.  de  regulare  şi  devisul  cheltuelilor,   cului nu se va împăca, dâr o mare parte
   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63