Page 59 - 1901-07

Nr. 163—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

a locuitorilor din ambele state aşteptă oca- sufleţire. Cai mai mulţi dintre călători erau tersbnrg, ci şi călătoriilor la Constantinopole îu eimiterul gr. cat. din loc, Duminecă la
siunea pentru pecîniea resolvare a cestiu- din România şi de-acolo mai ales ofiţeri în şi Sofia. 4 August st. n. a. o. la 10 ore a. m.
nei. Este o gugumăniă a-se vorbi despre ne­ atrăgătârele lor costume. Intr’adevăr Joi şi Fie-i ţărîna uşorâ şi memoria bine­
Jules Verne. Renumitul romanţier
gocieri de pace, oând Burii sub arme nu pri­ Vineri bâjbăia Sibiiul de ofiţeri şi de os- cuvântată !
mesc nici una din condiţiile, ce li-le pro­ peţl din România, între cari şi un număr franoes Jules Verne, a fost lovit greu de
sdrte. Se scrie, că el de mai mult timp Nâsăud, la 1 August 1901.
pune Anglia. Inimicul dice, că răsboiul tre- însemnat de elevi ai şcâlei de silvicultură
suferia la ochi, âr acum a orbit ou totul.
bue să fiă o luptă decisivă. Şi părerea.gu­ din BrăneştI. Cu totul altfel a fost dincolo,
vernului engles este acesta. Guvernul en- în România. Acolo un şir nesfîrsit de va­ Distinsul învăţat, care în scrierile sale fă- 8CIR1 ULTIME.
gles face aouma deosebire între burgherii, gine a făcut drumul dela staţiunea Jiblea oea să grăiâscă muţii şi să învie morţii,
cari luptă şi între rebelii din Caplaud. In pănă la Turnu-roşu. Cupeele erau pline, în­ acum nu mai pote privi cu ochii lui visă­ Cluşiii, 4 August. Acjî au isbuc-
Capland s’a schimbat starea lucrurilor, desate de pasageri. Când trenul a întrat în tori lumea frumâsă, ale cărei miuunt ni-le-a nit aici turburărî în urma conflitu-
fiind-oă s’a finit cu giugiulirea, pe oare staţia Cânenî dela graniţă, din mii de piep­ arătat el. Soirea a produs pretutindeni în lui dintre poliţia şi poporaţiune. Un
rebelii n’au vrut s’o înţelâgă. Condiţiile de turi răsuna puternicul „Să trăâscă" şi „Ura lumea literară adâncă impresiune. sergent a atacat cu sabia pe un om
pace propuse Burilor au fost retrase, ce e România!" Asta se esplică aşa, că dinoolo Esposiţia universală în Petersburg. beat; în urma acesta mulţimea a
drept, de guvern, dâr răsboiul va fi înohe- în România se dase de soire publicului, că Se anunţă, că în ultimul consiliu ministe­ aruncat cu pietri în poliţişti. A tre­
iat, ţâra va sprijini guvernul, dâcă va pro­ fiă-care are dreptul să călătorâsoă gratis pe rial ţinut la Petersburg, s’a decis, ca la buit se se recvire miliţia şi au fost
pune condiţiunl marinimâse. Opiniunea pu­ treuul inaugural. Partea cea mai mare a 1903 să se aranjeze aoolo o esposiţiă uni­ mai mulţi arestaţi. Mulţimea a ata­
blică europeană, care a fost de altă părere pasagerilor rămase la Cânenî. Pănă la versală. Tot atunoî se va serba şi aniver­ cat închisdrea primăriei şi a liberat
şi n’a simpatisat cu Anglia, a declarat, că Turnu-roşu veniră numai vre-o 500 de inşi. sarea a 200 dela înfiinţarea oraşului Peters­ pe cei închişi, după aceea a bom­
condiţiile puse au fost marinimâse. Iniţia- Aid deteră faţă cu gendarmii şi finanţii burg de oătră Petru oel mare. Guvernul bardat şi a distrus locuinţa căpitai
rea încheierii păcii s’ar espliea drept slăbi­ unguresc!. Trenul româu însoţit de şeful de va contribui cu 20 miliâne, âr oraşul cu nului de poliţiă. Cu mare greu mi­
. ,,U 1 ’
ciune şi guvernul bine face prooedând comunioaţiă al C, F. R. din Craiova, An- 10 milioae de ruble la cheltuelile e3po- liţiei i-a succes în fine a restabil-
energic faţă de Burii sub arme, ca să pună tonesou, şi de mai mulţi ingineri şi func­ siţiei. ordiuea.
capăt inimiciţiilor. ţionari, — fu salutat la Turnu-roşu de Ca- Menelik bolnav. Din Paris se a-
Situaţia în Capland nu e liniştitore, rol Mark, conducător de afaceri al C. F.U. III ¥ Ii ii g Ii.
fiind-că bande crude eutreeră ţinuturile, din Arad. Din partea celor 2 guverne nu nunţă, oă negusul Menelik, Regele Abesi-
niei, deja de mai m
u l t timp sufere de sto­
Zestre şi amor. Iu Miinohen s’a în­
curn a cfis Milner. (Contraziceri la Irlăn- era nimenea de faţă, dovadă, că nici unul mac. M e d i c i i cred, oă el are cancer, dâr tâmplat următorul episod interesant: Unei
desî.) Este o mare oruclime oând Kruitzin-
{ din aceste guverne nu este prea înoântat sigur nu se pote soi, fiind-oă Menelik nu fete bogate i-a venit un 'peţitor. Mama
ger (oomandant bur în Capland) ameninţă de noua liniă... voesce să primescă nici un ajutor medioal. fetei — ceea-ce adese-orî se întâmplă —
cu aceea, oă va împuşca pe toţi Cafferii s’a opus căsătoriei, fiind-oă peţitorul, deşi
-înarmaţi său nearmaţi. Guvernul nu pote O însemnată invenţimie română, 0 petrecere de vară se va ţin A Joi, frumos şi voinic, era însă sărac. Ou t6te
fi reţinut de a folosi trupe indigene în răs- ţh&rele de dincolo aduc soirea, că un Ro­ 26 Iulie (8 August) a. o. în sala şcolei cen­ tânguirile şi protestele fetei, mama ei a
mân a făcut o invenţiune de-o estra-odi- silit’o să se mărite după un neguţător, pen-
boih, presupunând, firesce, că ele luptă con­ trale din Bran. începutul la 7*/ ore sâra.
nară importanţă pentru navigaţiunea lumei. 2 tru-eă făcea o „pârtie" mai bună. In scurt
form usanţelorrăsboiului civilisat şi stau aub Preţul de întrare la bunăvoinţa P. T. timp s’au învoit şi eu zestrea: mama fetei
Pe cât suntem informaţi, din sorginte par­
inspecţiunea ofiţerilor englesî. public. , avea să dea mobila şi 35,000 mărol înainte
ticulară, autorul iveuţiunei ar fi originar
00
In fine Chamberlain cp » de mult de cununia cu 6 săptămâni. Târgul făcut
din Ardeal şi ar fi studiat la liceul nostru Minunea unui crutremur. Pe ţărmul s’a şi ţinut. Giuerile înainte cu 6 săptămâni
situaţia u’a fost atât de plină de speranţe
din Braşov. Invenţiunea ar consista în afla­ sudic al Californiei s’a simţit de curând un a primit 35,000 mărci îu aeţiuul de ale
ca atjl.
* rea unui nou motor pentru vapâre, care ar outremur, care a avut o urmare euriosă băncii de Lipsea. Conform negoţului, gine­
Drept un răspuns la ameninţările vio­ accelera mersul lor de astătjî cu-o împă­ asupra apei Oceanului paoific. Apa mărei rele a dat şi o chitanţă despre suma pri­
mită. piua cununiei a sosit. înainte de
lente ale lui Chamberlain pote fi conside­ trită iuţâlă. Cu modul acesta enormele adecă după cutremur la Sos Angeles Oounty arniadl pe la 9 ore a fost căsătoria civilă
e
a
rat ceea-ce a declarat Kriiger unui cores­ cheltuelî, ce se fac acjî ou întrebuinţarea pe o întindere de 65 mile a devenit roşiă şi tot în acea c]i P l amiacjî era să se
pondent al diacului parisiau „Figaro" Krii- oombnstibilului, s’ar reduce în mod simţi­ ca cărămida. Pescilor nu le place de loc ţină şi cununia religiâsâ. In t i m p u l acesta
s
ger a cj.' ) °ă n'a făcut nici un pis in inte­ tor. Se asigură, că primele esperienţe fă­ acea apă şi toţi au părăsit apa roşia, înno- însă ginerile află, oă banca de Lipsea a
falimentat, âr acţiunile lui nu-s vrednice
resul unei intervenirl. O astfel de intervenţii cute îu presenţa mai multor bărbaţi de tâud îu cea vertjie. Este interesant, oă apa o câpă degerată, cu alte cuvinte el n’a că­
trebue să urmeze de sine. Buni nu vor sciinţă din ţâră, au dat resultate uimitâre. acâsta roşie pe timpul nopţii dă o lumină pătat zestre. Numai decât a cerut dela so-
depune armele, decât atunci, când li-se va ga­ fosforieă, afară de aceea apa sărată a mă­ oră-sa să-i răscumpere acţiunile îu bani sâu
Tempestate. Din Vidraseu ni-se scrie : rei s’a îndulcit. Se oreds, că în urma cu­
ranta independenţa. Ei nu voesc protectorat în alte hârtii de valâre. S6ora n’a avut
„Vineri, în 2 August, Jiua sf. Ilie, la 4 ore tremurului f u n d u l mării s’a crepat, de unde uioî bauî, nici alte hârtii, la ce ginerele i-a
şi sunt gata a aduce tote jertfele. Ei nu-şl
după amiacjî a venit de eătră apus o tsm- apoi a eşit apă dulce şi nisoe materii roşii. răspuns flegmatic: „iţi spun sinoer, că eu
vor vinde independenţa.
pestate cu grindină şi c’un vânt teribil şi a numai de dragai zestrei am voit să-ţi iau
* fata de nevastă. Der fiind-că d-ta nu te-ai
nimicit t.6te cucuruzele şi ovesele nesece­
In cercurile bure din Bruxella vorbi­ rate. In comună a descoperit Iote casele şi ţinut de coudiţiuuî, nici eu nu mă voiu
ţinâ. Rămâneţi ou bine!" Ginerile cu aceste
rea lui Chamberlain, în care acesta a ase- edificiile economice acoperite ou paie, precum
vorbe a eşit pe uşă. Dela prima gară el a
măuat pe Buri cu tâlharii, a produs mare şi stogurile de grâu, de le-a umplut apa. In telegrafat, oă plâcă acasă şi mai mult să
amărăciune, fiind-oă se crede, că acum curtea fundaţiunei Şuluţane un grajd de vite nu-1 aştepte. Mama şi fata au plecat după
Ebna Pop n. Maniu, oa soţiă; Livia,
are să se încăpă răsboiul de stirpire. Comite­ şi tote coşurile de ououruz le a răsturnat, Ionel, Mateiii şi Olariţa, ca fii şi f i i o e ; el, dâr înzadar. Ginerile nu le-au lăsat niol
tul eseoutiv bur, va provoca pe Buri, ca un grajd l’a strimbat, încât nu sa mai pote Irina Mafbeiu Pop, văduvă oa mamă ; Ale- să-i între în casă. Supărate rău se înapoiară
să trateze şi ei la fel ou Englesii, să îm- folosi. La deal în tablă două grajduri de sandru Pop şef silvic in România cu soţia acasă la Miincheu, unde deja primul peţi­
tor, care a fost mai naioto corfat, le aş­
pusce adecă pe prisonierii englesî. vite, în cari erau 40 boi, le-a răsturnat; no­ Olelia şi copiii: Leonida, Sabina, Alesandru, tepta. Acesta oeru ârăşî mâna fetei. I’au
Letiţia, Ion, Cassiu, şi lacob Pop preot-
roc, că mai ’nainte boii an fost lăsaţi afară. profesor gimnasial cu soţia Cornelia şi fii­ promis’o, dâr mai întâi fi. au trebuit să in­
La femeia unui servitor, care a întrat în cele Leontina şi Silvia, ca fraţi; Iulia tenteze proces de divorţ soţului neoredin-
SOIRILE DILEI. grajd să-şî scotă un porc, căcjend grajdul Buzdug nepâtă de soră, Clara Maniu n. Oo- oios, pontru-că a pârăsit’o. Păuă aici se
0 6
pe ea, i-a rupt mânile şi pioiorele. La sub­ roianu, oa sooră, Zaharie Ureche proprietar, pare că-i lucru de t6te cpl * » der de aiol
— ‘23 Iulie v. oa unchiu, Dr. Cassiu Maniu, advocat, Dr. încolo urmâză partea interesantă a povestii.
scrisul în curte vântul a luat coperişul nou Se iut ntâză proces de divorţ soţului pen­
a
Pressa francosil despre monarchul Iuliu Maniu, advocat, Sabina şi Cornelia
de şindde dela un şopron de cară şi l’a tru zestre, acesta voesce să dea înapoi ac­
nostru. „Umps" din Paris scrie următârele Maniu, loan Buzdug, prejt şi Gregoriu ţiunile băncei de Lipsea, nevasta însă nu
aruncat jos. Iu grădină tote pomele le-a Ciuntereiu preot, ca cumnaţi şi cumnate,
despre Majestatea Sa monarchul nostru: vrea să le primâsoă. Ea susţine, că atunci
bătut jos, perl, meri, pruni, acuţi şi altfel I u l i u Coroianu, advocat, şi soţia sa Dorina,
„Dela rnortea reginei Victoria numai un Sabin Coroianu, protopop gr. cat, şi soţia oând soţul a primit acţiunile, aveau valâre,
de arbori de câte 50 de ani i-a orepat şi
domnitor este, Francisc Iosif, oare pârtă sa Emilia, văd. Lucreţia Erdâlyi d. Coro­ astfel ea i-a dat o avere reală, âr el aoutn
rupt. Dauna în comună şi la hotar trece vrea să-i înapoieze nisoe acţii fără valâre.
corona de mai b i n e de 50 ani. In 1848, ianu şi Demetriu Coroianu protopop gr.
peste 200,000 de corone. Acea teribilă tem­ Acâsta e părerea sâerei. E întrebare acum,
anul revoluţiunei, când s’a clătinat pămân­ cat. ca afini şi afine, în numele lor şi al tutu­
pestate a mers pe valea Murăşului şi a ror consângenilor anunţă, cu inima frântă de că ce va hotări tribunalul.
tul în bătrâna Europă sub familiile domni-
Neragiului pănă la munte, făcând daune durere încetarea din viaţă a iubitului şi neuita­
t6re, guverne şi chiar societate, s’a întâm­ u tului soţ, respective tată, fiu, frate unchiu, Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
grozave prin tote comunele. — I. 0. ll.
plat ca tînărul surcel al Habsburgilor să ginere, cumnat şi afin. Redactor responsabil: Traian II. Pop-
ajungă la moştenirea plină ou perioule. Era „Asociaţiunea" pentru şcolele po­
de 19 ani, oând o f t a melancolic: Adio tine- porale. Despărţământul Blaşifi al „Asocia I)r. Ioan Pop,
reţăl Cincl-clecî de ani s’au împlinit dela ţiunei" a votat un premiu de 50 cor. pen­ paroch al NăsSudului, Vicariu foraneu episcopesc ţ) o c t o r u l
suirea lui pe tron şi Franoisc Iosif trăesoe tru un manual de Higiena, ce ar fi să se gr. cat. al Rodnei, preşedinte al fondurilor cen­
trali : şcolastic şi de stipendii din fostul district ALESANDRU de YAIDA-VOEVOD
înoă, în deplinătatea puterii. Pressa ungară introducă în şcâlele poporale. Premiul a
al NăsSudului; preşedinte al consiliului adminis­
şi austriacă nu biruesce a lăuda paşul elas­ fost dat de Revereudissimul canonic Gavril specialist pentru bole interne
trator de fondurile şcolastice confesionale gr. cat.
tic al aoestui moşneag, ţînuta tiuerâscă a Pop, âr manuscrisul a fost al medicului din NăsSud, preşedinte al Reuniunei învăţătorescl GARLSBAD,
corpului său, spiritul său viu. Şi câte du­ Dr. Erdelyi din Orăştiă. Manualul acesta gr. cat. „Mariana", preşedinte al despărţământului A l t e W i e s e , „Drei StaffelnA
reri l’au lovit în viaţa publică, câte ore de 63 pag. se vinde cu bagatelul preţ de Nasăud al „Asociaţiunei pentru literatura română yyvyyyyyyyyyyvyyyyyyyyyyyyyyyyy
şi cultura poporului român" etc. etc.
tragice a trebuit se petrâoă. Şi totuşi plin 30 bani şi a fost recomandat de Prea Ven.
încă de veseliă spirituală, de bunătate pa- Consistor archidiecesan tuturor organelor carele născut în Sant-Iosef la 15 Sep­ ooooooooooooooeoo
temvrie 1859, în urma unui morb îndelun­
triarohală, încunjurat de lealitatea supuşilor şcolastice subalterne prin circulara de dto Biuroul advocaţilor asociaţi.
gat, suportat ou adevărată resignaţiune oreş-
săi, faoe vânătâre, se plimbă, oonduce ma­ 13 Iulie. Atragem luarea aminte a învăţă­
tinâsoă, după o muncă laboriâsă, prestată
nevre, domuesoe, ca şi oând cel mult 20 torilor noştri asupra acestei broşuri, la tot ou un z-d neobosit,—apropo fără păreche,— C. Rădulescu,
de ani i-ar apăsa umerii". oaşul de un însemnat folos elevilor şcolelor ou rară abnegaţiune şi ou multă ardore fost procuror şi judecător de tribunal, şi
poporale. pentru înflorirea sântei biserici, a şcolei şi Nicolae Andrei Popovicî,
Deschiderea liniei ferate Tnrnu- a naţiunei — provădut cu sântele sacra­
l’OŞU—Jiblea. Joi, 1 August, a sosit la Călătoriile regelui Alexandru. mente ale muribunclilor, şl-a dat blândul, doctor in drept, fost magistrat,
Sibiiu — sorie „Tribuna" — primul tren, „Sviet“ din Petersbnrg scrie, oă regele nobilul şi generosul său suflet în mânile se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
Atotputernicului Dumnecjeu în 1 August
care a împreunat Ardealul cu România pe Ales&ndru al Serbiei va merge totuşi la tanţelor judecătorescl din România, pro­
l
st. nou 1901 la 4 şi / ore p. m. în al
la Turnu-roşu. Dâcă ar fi să judeoăm după Petersburg. La reîntârcere el va faoe o 2 cese da ori ce natură, esecutărl de hotă-
15-lea an al preoţiei şi al fericitei sale că­
numărul persânelor, ce erau în acest tren, visită Sultanului în Coustantinopole, de sătorii. rîrî şi creauţe.
ar trebui să credem, oă desohiderea acestei unde va pleca la Sofia. Fâia rusâsoă dă Rămăşiţele pământesc! ale scumpului Bucurescl, strada Smârdan 53.
.
i n i i la noi n’a fost salutată ou destulă în­ mare importanţă nu numai călătoriei la Pe­ decedat sa vor astruca după ritul bisericei 000-000«><>ffi00<»<»00c>0