Page 61 - 1901-07
P. 61
REDACŢIUNEA, .gazeta* iese în flîcire di.
Mministraţinnea şi Tipograna Abonamente îentrn Austro-Ungaiia:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şdse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisorî nofrauoate nu so pri N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu ae
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franoî, pe ş6se
te primesc la Admlnlstraţluns în luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braţov şi la următorele
Se prenumeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Naclif., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augonfeld & Emeric Les-
ner, Heinricli Schalek, A. Op- Abonamentul neutru Braşov
pelilc Naclif. Anton Oppelik. Âdmmistrafiunea, Piaţa noaie.
In Budapesta: la A. Y. Qold- TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şise
Leopold (YEI Erzsebet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIU NILOR: A N U L L X I V . Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colonii 24 oor., pe 6 luni 12 o., po trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corone. — Un oeomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 164. Braşov, Miercuri 25 Iulie (7 August). 1901.
Anarchiă în Cluşiu. fiece ani de atunci. Nimeni din par In introducerea scrisârei sale d-1 Dr. causa unei poporaţiunl e încorporată şi in-
tea celor ce ar fi trebuit atunci s’o Al. Vaida spune, că din partea numitului dividualisată în fiii ei cei mai buni, adeoă
De alaltăerî încoce Cluşiul nu înfrâneze nu i-a dat nici măcar o fiiar i-s’a adresat, oa unuia din represeu- în cei mai buni de caracter şi independenţi,
şi că şi în poporul nostru aceia sunt ade
mai are poliţia şi consiliul comunal simplă dojană. Cu atât mai mult t&uţii tinerei generaţiunî române, întreba- văraţii purtători ai ideii naţionale şi repre-
s’a vecjnt constrîn.s — pentru apăra faptele ei condamnabile au fost prea .uea: ce atitudine crede, că vor lua Românii sentanţl ai „cestiunei române", pe cari şo
rea vieţii şi a averii locuitorilor—se mărite ca fapte mari „patriotice“. faţă ou viitârele alegeri pentru dieta un vinismul maghiar şi mai ales jidovesc umblă
proclame starea de asediu. Miliţia şi Care este resultatul unei astfel gară? Mulţumind pentru interesul dovedit să-i compromită oa „ultraiştl". ..
gendarmeria ocupă piaţa şi stradele de menajări a patimilor plebei, carî de organul german din cestiune şi de ce „...Oorupţiunea, atotputernicia jidovi
şi păzesce localul primăriei şi lo de atunci s’au repeţit adese-orî la titorii săi pentru cestiunea română, d-1 lor imigraţi, cărora binele Ungariei le este
cuinţele funcţionarilor poliţienesc], diferite ocasiunî, o vedem afii'. Ro Vaida dă în scrisârea sa în esenţă urmă fârte indiferent, puterea capitalului estern
şi nu în ultima liniă concurenţa economică
cart în noptea de Duminecă spre mânii când erau insultaţi, când li-se torul răspuns: cu străinătatea, vor fi deşteptat în fiă-care
Luni şi în decursul cjilei de ieri, au spărgeau ferestrile locuinţelor şi când Autorul scrisorei spune, că, cum e politician serios maghiar ideia, că Ungaria
fost bombardate cu pietri şi înparte nu mai erau siguri nici de viaţa lor, obiceiul în ajunul alegerilor dietale, foile vrând să se susţină şi să progreseze, nu
cu totul devastate de cătră massele au trebuit să esperieze, că nu se bu maghiare vorbesc ârăşî mult de agitările mai pâte renunţa la conlucrarea Nema
înfuriate, cari au reuşit a sparge şi cură de scutul, ce-1 pote reclama fiă- „panslaviste" între Slovaci şi „pangermane" ghiarilor". . .
D-1 Vaida arată, în fine, că şi şovi-
porţile închisorii orăşănesci şi a li care cetăţean într’un stat de drept. între Saşii din Ardeal şi Şvabii din Bănat.
bera pe cei arestaţi acolo. Pentru Români nu esistau stări De astă-dată însă nu fiie nici un cuvânt ’ niştii cei mai încarnaţi au început să cu-
Rescola acăsta, despre care ra de drept, — âră astăfiî înşi-şî şovi- de „irredenta" română. De ce însă nu se ; noseă, că nisuinţele lor de maghiarisare
portăm mai jos amănunţit, îşi are niştii maghiari dela foia partidei es- folosesc foile maghiare şi de ciuha „irre- sunt zadarnice. Pătura jidană va uisui,oe-i
sorgintea în ura masselor contra po treme din Cluşiu se plâng cu amar, dentei" ca apucătură pentru a aţîţa opiniu- drept, îutotdâuna de-a ţinâ desbinaţl pe
liţiei cluşene, care ură a fost nutrită că massele, pe carî atâta timp le-au nea publioă maghiară contra Românilor Maghiari de Nemaghiari şi aoâsta pâte
prin nisce conflicte sângerose, întâm linguşit şi le-au aţîţat contra naţiuni „trădători de patriă" ? „Fiind-că sunt prea dura încă ani şi fiecî de ani, „dâr Românii
plate unul cu câte-va (file mai îna lor conlocuitore, afii despreţuesc or siguri, că Românii nu vor conturba alege pot aştepta şi vor sci să lupte pănă ce
inte şi altul Duminecă săra între dinea legală şi nu vor să scie de rile dietale viitâre; ci vor persevera şi odată, îutărindu-se pe tâte terenele, vor
un honved şi alt individ, pe car! stări de drept. mai departe în probata pasivitate". dobândi, ce li-se cuvine după drept". Ro
poliţiştii i-au ciocârtit cu săbiile, aşa E rândul nostru acum a fiice Presupunând, că cei din străinătate, mânii au dat dovefiî, că în momentele pe-
că honvedul a şi murit îndată. stăpânitorilor unguri: ale văstre din oarl nu cunosc raporturile în Ungaria, vor rioulului ei sciu să fiă solidari, sciu să uite
Anarchia deplină domnesce în tru ale vostre; cum v’aţi crescut ple declara de greşită tactica politică aRâmâ- tote desbinările şi urile personale şi să se
1 unâscă contra inimicului oomun.
Cluşiu ! — este refrenul raportelor, bea aşa o aveţi! Aţi dat frâu pati nilor, d-1 Vaida se vede îndemnat a es-
ce le aduc însăşi foile maghiare milor ei într’o direcţiune, de ce vă pune scurt situaţiunea.
despre aceste turburărî. miraţi der, dăcă acum aceste patimi Arată cum prin ordonanţele lui Hie- Escadra rusă la Constanta.
„Ceea-ce s’a întâmplat erînâpte se întorc chiar contra locuitorilor ronymi a fost oprită funcţionarea partidu
Escadra rusă a Mării-negre, care tre
în Cluşiu — scrie „Ellenzâk" —este „oraşului de model" maghiar din lui naţional român; cum s’au provocat la în buia să sosâscă in fiiua de 19 Iulie cu
introducerea nepermisibilă a stărilor Ardeal. săşi legea de naţionalitate meuită a scuti rent la Constanţa, din cause neprevăfiute
înafară de lege, este curata resvră- Starea de asediu actuală din drepturile Nemaghiarilor, pentru a răpi Ro n’a putut sosi, decât Duminecă, 22 Iulie v.
tire în contra ordinei legale, şi e Cluşiu acusă mai elocuent decât ori mânilor dreptul cel mai elementar cetăţe Escadra a apărut în faţa oraşului
culpabilă acea mulţime, care s’a dat şi ce sistemul de guvernare maghiar, nesc de a avâ o partidă propria ; arată că Constanţa pe la ârele 5’/ diminâţa. Tim
2
orbei patime şi a sfărîmat tot ce poreclit liberal. de fapt partida naţională română nu e di- pul era nefavorabil. Nâptea plouase în abon-
i-a ajuns în mâni... Massele au cer solvată şi nici nu va putâ fi disolvată prin denţă, un vânt cam rece sufla din spre
cat să-şî ia ele înse-le satisfacţiă cu nici un ucaz ministerial, pe câtă vreme se Nord ; cerul era acoperit cu nori negri şi
groşi, âr marea cam agitată.
forţa şi răspunderea pentru acesta Românii şi alegerile dietale. vor mai afla în poporul român bărbaţi cin La ârele 6 esoadra ajungând în rada
cade şi asupra acelor foi, cari, se stiţi şi cu caracter; arată prigonirea con
Sub titlul „Posiţia Românilor faţâ ou portului, d-1 căpitan Ciuohi, căpitanul por
pote cjice, au apelat direct la pati ducătorilor, cari au conchemat adunări şi tului, s’a dus întru întîmpinarea ei şi con
alegerile pentru dieta ungară" publică „Z)ew-
mile masselor aţîţîndu-le“. oprirea ţiuerei oouferenţei naţionale în 1896 form usurilor, a indicat locul de ancorare
u
tsches Volksblatt d i n Viena în fruntea număru
Ori cât de justă să fi fos.t in- cu ajutorul poliţiei şi a gendarmilor, apoi pentru fiă-care vas.
lui său dela 3 August n. o. o scrisâre adresată
dignaţiunea masselor poporaţiunei fiice: Adânoimea portului veohiii nefiind
Redactorului aoestei foi de cătră d-1 Dr. suficientă, tâte cuirasatele, precum şi o ca-
în urma purtării brutale a unor po „Asupra activităţii sâu pasivităţii nos-
Alexandru Vaida- Voevoă. nonieră şi un transport, au ancorat în lar
liţişti şi a caşurilor mortale şi de tre conferenţa nâstră naţională este singu
In introducerea oe o face aoestei scri gul mării, âr un îucruoişător-torpilor şi un
gravă rănire, ce le-au produs—carî rul faotor, oare e chemat a decide... După-< torpilor, în portul oel nou.
sori „Deutsches Volksblatt" f i i c e : ce factorilor partidei h-s’a făcut imposibil
caşuri însă n’au fost încă anche *
„Cel ce a putut să pătrundă mai adânc de a-se întruni şi de-aşî schimba părerile
tate — trebue să fîă condamnată ralaţiunile politice în Ungaria, trebue să şi a întreprinde o acţiune comună solidară, Escadra se compune din următârele
încercarea plebei şi a aţîţătorilor ei, fiă de părere, că elementul maghiar nu acestă partidă îşi continuă activitatea în vase :
de a-şî răsbuna, chiar şi atunci când este numai oficial cel ce dă tonul, şi că sensul, că fiă-care din noi, pe cât îi stă în Szinop, ouirasat de escadră de clasa
n’ar fi degenerat în turburare făţişă naţionalităţile nemaghiare au ajuns a fi în puteri, susţine organisaţiunea de partid şi I, comandat de căpitanul Ball. Lungimea
t.6te privinţele un factor neînsemnat. Acâsta face tot posibilul, ca să promoveze causa 104 m., lărgimea 21 in., capacitatea 10.181
a ordinei publice şi în periclitarea
însă nu este aşa, deşi majoritatea popora- nâstră naţională. In viaţa municipală, pe tone. Pe acest ouirasat îşi are reşedinţa
şi atacarea vieţii şi averii cetăţe ţiunii ţărei acesteia, naţionalităţile nema- terenul cultural şi mai ales pe cel eoono- vice-amiralul Hildebrandt, oomandantul es
nilor. ghiare, nu sunt aşa fiioend de loo repre- mic, guvernul liberal maghiar pote să pună cadrei.
Intr’atâta. a crescut furia mas sentate în corpul legiuitor şi deşi se trece piedecl progresului nostru, dâr nu-1 pote Georgi Pobjădonossetz (Glieorghe în
selor, încât a trebuit să fîă mobili- simplu la ordinea fiilei peste drepturile a zădărnici şi nimici. vingătorul) ouirasat, comandant de că
fiece miliâne de omeni, numai fiind-că ele
sată totă oştirea din oraş. Autori . . . „ O partidă nu pâte să ia parte la pitanul Pisarefsky. Lungimea 97.5 m.,
mentul dela putere alârgă după idolul unui
tatea comunală strîmtorată din tăte alegeri, decât numai pe basa unui couclus 21,8 m. lărgime şi de-o capacitate de
stat unitar maghiar. al partidei. Partida nâstră naţională e oprită 10.280 tone.
părţile, s’a văcfut constrînsă a cere
„In scurt timp se vor face în Ungaria prin forţa poliţienâscă de-a ţine adunări.
Divjănadzas Apostoloff (12 apostoli),
dela ministeriul de interne 100 de ârăşî alegeri dietale. Ca şi până aoum, în Noi, pe câtă vreme o conferenţă naţională ouirasat de clasa II, comandat de căpitanul
poliţişti din Peşta ca ajutor, fiind-că lupta, ce se va încinge pentru mandatele română nu se va pronunţa pentru activi Vischnetzky. Lungimea 98.7 m., lărgimea
poliţiştii din Cluşiu nu mai cutăză de deputat, Maghiarii vor rămâne şi de tate, vom persevera deci în pasivitate. Decă 18.3 m., capacitatea 8076 toue.
a-şî face serviciul. astă-dată aprâpe numai ei între ei, fiind-că în viitor o altă partidă ar câştiga încrede Donetz, cationieră, comandată de că
stările actuale fao imposibil naţionalităţilor rea poporului român, sâu dâcă în Ungaria
Resvretirea acesta în sensul ade pitanul Susulevitch. Pe acest vas îşi are
de a lua în mod real parte la alegerile s’ar ivi un nou spirit al timpului, atunci
vărat al cuvântului este fârte carac pentru dietă. am sta faţă de o nouă situaţiune. Astăfil reşedinţa contra-amiralul Bezobrazoff.
teristică pentru stările actuale ungu „Şi în parlamentul ungar nou ales, însă orî-oe Român, care voesce în adevăr Căpitan Ssalceti, încrucişător-torpilor,
resc! şi nu mai puţin semnificativă nu se va pută deci validita vocea marei să înainteze interesul poporului său şi are comandat de oăpitanul de fregată Rei-
mers.
este cruţarea, am pută fiice aprope es- masse a poporaţiunei nemaghiare. E deci mintea şi inima la loc, va sta pe punctul Dunai, transport, comandat de căpita
cesivă, faţă cu plebea din oraşul „cul- de mare interes de a cunâsce părerile, ce de vedere arătat"... nul de fregată Zoborowski.
domnesc afil în cercurile nemaghiarilor,
turei maghiare", care nu vre să scie Vorbesce apoi de aşa numiţii „ştre-
cari prin legea electorală ungară şi prin Casarslti, încrucişător, comandat de
nici de rânduială, nici de-lege, nici procederea teroristă a stăpânitorilor ma beri", cari ar voi bucuros să pescuâscă în căpitanul Charygine.
de poliţiă, nici de primăriă, nici de ghiari, sunt constrînşi la pasivitate poli turbure. Divisiunea de torpilâre, care face
ministeriul maghiar. tică". „...D-1 Szell", fiice, „şi cu el alţi mulţi parte din escadră, nu o însoţesoe în acestă
politici maghiari serioşi, îşi vor sci da însă
Ne aducem aminte de isprăvile După acestea^publică scrisârea, ce vine, călătoria.
sâma, că un popor atât de tenace ca Ro
acestei plebe, pe când ataca şi bat- fiice, „din cercurile inteligenţei române şi mânii — teuace în voinţă şi tenace în ❖
jocuria pe Români, ameninţându-le dă desluşiri interesante, răspunfiând la perseveranţă — nu pâte fi dus de nas de Iudată-ce escadra a ancorat, d-1 Kar-
viaţa şi avere. Sunt vre-o şese-spre- aoâstă oestiune". câţl-va „ştreberl" ; îşi vor sci da sâma, că ! taaisoheff, consul general al Rusiei la
