Page 62 - 1901-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 164. —3 903.

Tulcea, însoţit de vice-consulul Pampu- După dejun, Suveranul s’a între­ Concertanţii au fost domnişore şi La „Romană" am numărat 54 părechl.
loff, din Constanţa, s’a dus pe vasul a- ţinut mai mult timp cu fiâ-oare dintre ofi­ domni. Că tinerilor, înţeleg pe domni, li-s’au cam
miral, unde au salutat şi oonferit ou ami­ cerii ruşi. D-şora Adela Trifu, acompaniată la
ralul. Oficerii escadrei ruse au părăsit Si­ aprins călcâiele, a putut’o constata orl-ce
pian de d-şbra Cornelia Maniu, a oântat cu privitor nepreocupat — între aceşti privitori
D-] căpitan Demetriade, comandantul naia ieri după arniadl, la drele 5. In
canonierei Griviţa, s’a dos de asemenea pe acelaşi tren a luat loc şi d. Ion I. C. Bră- multă siguranţă şi cu o gingaşă dulceţă a trebuit să se numere şi modesta mea per-
1
tt
vasul amiral, uude a salutat de bună ve­ tianu, ministrul lucrărilor publice şi ad- piesele „Stradella şi „Nocturna *. D-ş6ra sbnă — din focul, ou care-şl purtau drăgă­
nire pe amiral, în numele comandorului interim la răsboiă. Virginia Gali e deja cunoscută publioului laşele dansatbre. Că şi i n i m a li-s’a fi aprins
Koslinski, comandantul marinei regale * român ca o cântărâtă, care a trecut de la mulţi, S9 prea pote; — constat, că aici
române.
Luni diminâţa, la Constanţa, d. Re- mult preste pragul diletantismului. „Non nici ca raportor n’am mai putut străbate.
Imediat, un oficer din statul-major zobrazoff, contra-amiralul escadrei ruse, a torno", romanţă de T. Matei, recitative şi
al escadrei a venit pe bordul încrucişâtoru- Dalbele zori luminau cărarea oelor,
lni Elisabeta, spre a saluta, în numele ami­ visitat pe d. comandor Koslinski, pe bor­ arii din „Trovatore", Doina, sunt piesele oărora nbptea li-s’a părut prea scurtă.
ralului, pe comandorul Koslinski. dul încrucişătorului Elisabeta, şi în urmă a favorite ale D-şorei V. Gali esecutate şi Pe a doua cji 86 proieotaserâ şi nisoe
făcut o visită d-lui prefect Quintescu.
In absenţa d-lui comandant al mari­ de astă-dată cu măestriă. La pian a acom­ esoursiuDÎ. Cei ce-au participat, trebue oă
nei, oficerul rus a fost primit la bord de D-nii comandor Koslinski şi prefect paniat cu multă precisiune tot d-şora C. şi-au petrecut mulţumiţi. Eu nu le-am mai
d-1 loeot.-comandor Bălescu, comandantul Quintescu au întors imediat visita contra­ Maniu. apucat, căci diminâţa a trebuit să pleo.
încrucişătorului „Elisabeta . amiralului rus pe bordul vasului amiral. D-şora Rea Silvia Langa a predat cu
u
A(jl, Marţi, se va oferi un dejun co­ Am plecat într’o plăoută societate,
Conform ceremonialului maritim, es
cadra rusă a salutat uscatul cu 21 salve, mandanţilor vaselor, cari compun escadra multă pricepere şi siguranţă monologul noul meu amic Dr. I. Raţiu dela Blaşih şi
la cari bateria de marină, aşedată pentru rusă. Dejunul va avă loc pe bordul încru- „Prima roche lungă" de Iosif Vulcan. vechiul meu prietin şi coleg de şoolă V.
ocasiă pe bulevard, a răspuns salutând so­ cişâtorului „Elisabeta". Pe lângă aplausele publicului, alese Osvadă ou amabila-i domnă. Sunt semne,
sirea escadrei cu 21 lovituri de tun. Apoi In afară de d. ministru Brătianu, vor buchete de fllorl au fost răsplata drăgăla­ că drumul spre Braşov va fi mai suporta­
încruoişătorul Elisabeta a tras 17 salve în participa la acest dejun prefectul judeţului, şelor concertante. bil, decât cum a fost d e l a Braşov.
onorea amiralului rus, la care a răspuns primarul oraşului, comandantul divisiei ac­ Dintre domni, tinerii teologi Victor
cuirasatul Suin op. tive şi comandanţii din marina regală ro­ Acilius.
mână. Mârcuşiu şi Simeon Barbulovid au cântat
La ârele 10 diminâţa, comandorul Kos­ 11
linski a făcut visită admiratului pe bordul Marţi sera se va da un mare prâncj într’un potrivit duet „Rugăciunea . Ambii Pressa maghiară şi adunarea din
cuirasatului Szinop. Comandantul marinei ro­ de gală, de 80 de tacâmuri, pe bordul va­ s’au distins de altmintrelea şi ou ocasiuuea
mâne a fost primit cu onorurile obicinuite, porului Regele Carol, îu onorea amiralului responsorielor la liturghia cântată în bise­ Şimleu.
âr musica bordului a intonat i m n u l ro­ escadrei ruse. rică de corul teologilor din Gherla.
mân. N’a putut să trâcă nici adunarea dela
In fine d-1 Virgil Pop, acompaniat la
In acel moment un Te-deurn se oficia pian de d-1 Sigismund Pop, a dovedit în Şimleul-Silvauiei, ca pressa maghiară şovi-
în capela cuirasatului cu ocasiuuea aniver­ Adunarea dela Şimleu. 11 nistă să nu-şl arate oolţii ei veninoşi. Tot
sării împerătesei-văduve Maria Feodorowna. „Fantasia de concert de Faust, că scie cu ce-i românesc şi naţional nemaghiar ea con­
D. comandor Koslinski a asistat la servi­ Şimleu, 3 Aug. n. destulă siguranţă să mânueze arcuşul: o damnă şi osîndesee cu patimă şi răutate in­
ciul divin şi apoi a trecut în salonul ami­ obrdă ruptă nu l’a scos din concepţie, a
ralului, unde a avut loc presentarea ofiţe­ (Raport special al j,Gaz. Transri) doua violină şi şl-a continuat cântarea. fernală. Cum s’ar fi putut dâr să se reţină
rilor. Concertul si representaţiunea şi de astă-dată dela ounosoutele ei erup-
Tot în acest interval, a avut loc ri­ teatrală. Piesa representatâ a fost „Idil la ţâră", ţiunl nervose ?
dicarea de odată, pe vasele ruse şi române, cunoscuta comediă localisată de d-na M. Piarul cel mai apropiat de d-1 Szell,
a drapelelor de pavoazare în bubuitul a 33 (1 A u g u s t n.) Baiulescu. „Budapesti Naplă scrie, că Societatea pen­
u
salve. Succesul representaţiunei a'dovedit, că tru fond de teatru a decis să organiseze o
Un concert românesc şi representaţiune
La drele 12 s'a dat pe bordul cuira­ teatrala romândscă nu sunt petrecerile sâu d-nii diletanţi şi d-şorele diletante şî-au „trupă ambulantă de actori din România" (!),
satului un dejun de gală, la care au luat studiat cu pricepere rolurile. D-1 Al. Aciu care cu sprijinul Societăţii „să percurgă
parte d. comandor Koslinski şi vice-amirat spectacolele cele mai obicinuite îu Şimleul-
em
şi contra-amiralul, precum şi comandanţii Silvaniei şi, să 4i° în genere, în părţile a jucat cu mult spirit rolul lui Zamfir pământul maghiar, pe unde se aude vorbă
11
vaselor rusesc!. Sălagiului şi chiar ale Bihorului. Şi dâcă cu Berbec, marele proprietar, care când ou- românâscă . „B. N.“ crede însă, că „guver­
u
La plecare, d. comandor Koslinski tote acestea concertul şi representaţiunea getă că şi-a aflat în fine un moment de nul unguresc va spune alt-ceva , el „nu va per­
a fost recondus pănă la seară de amiral teatrală aranjate în Şimleu ca o parte in­ tihnă în liniştea idilică a vieţei dela ţâră, mite nici teatru român stabil, nici trupă ro-
şi de corpul ofiţeresc; trupa a dat onoru­ tegrantă a festivităţilor, au avut suoces mai atunci se descarcă pe eapu-i o nouă pacoste, mâniscă ambulantă , căci „şi aşa de abia
w
rile militare şi musica a intonat imnul
mult, decât satisfăcător, faptul acesta nu când drăguţa-i de soţioră Smaranda, când vegetâză adl teatrul unguresc, concurenţa
român. Tunurile de pe cuirasat au tras 7
salve. dovedesce, decât că diletanţii şi-au dat si­ aventurieri îndrăgostiţi, Vasilache Ooteţiu germană îl sugrumă; atât ar mai trebui,
La orele 3, amiralul, însoţit de d. con­ linţele, ca prestaţiunile lor să se ridice şi etc. D-şora Rea Silvia Langa a interpretat oa să aibă a-se lupta şi cu comedianţii ro­
sul general KartauischefF, a întors visita să rămână la înălţimea generală a festivi­ cu destulă pricepere psiehologioă pe Xan- mâni" (!) Mai spune Evreul dela numita
comandorului Kosiinski, pe bordul încruci­ tăţilor. tippa.... gelosă (Smaranda). D-şora Lenuţa foie, că trupele ambulante române răspân­
şătorului Elisabeta. Atât la sosire, cât şi la Ecndea a jucat cu multă graţiă pe Ţinea desc în drumul lor mai multă politioă, de­
plecare, s’au făcut amiralului onorurile cu­ Eu unul mărturisesc sincer, că n’am
venite, âr tunurile încrucişătorului au tras avut cine soie ce ilusii despre viaţa româ- soţia lui Vasilache Goteţiu. Nu mai puţin cât artă, şi „arta ar fi numai un acopere-
17 salve. nâscă a Şimleului aşa, preouin se pote ma­ drăgălaş s’a achitat de rolul său d-şora mânt pentru agitaţia politică". La urmă
Ludovica Farcaşiu. Ceilalţi diletanţi (d-nii dice, oă „ratifioarea hotărîrilor adunării
In urmă au avut loo visitele între nifesta şi pe terenul distracţiunilor sociale
comandanţii şi oficerii vaselor ruse şi ro­ şi chiar artistice, şi poteca şi mine au avut A. Sabo, Al. Mircea, A. Simonca, I. Mol- dela Şimleu.... o lasă în grija guvernului
mâne. dovan) încă şi-au studiat bine rolurile. maghiar".
şi alţii părerea acâsta preconcepută, — der
Plecând de pe înerucişător, amiralul, Vreţi mai mult dela nisce diletanţi r ,EgyeUrtâs' , conform obiceiului său,
1
însoţit tot de consulul general, a făcut vi­ fraţii SălăgenI pot fi mândri, că n’au con­ — în Şimleu — cari pote n’au mai călcat bate toba cea mare şi strigă ârâşî, că „pa­
sită d-lui prefect al judeţului în localul firmat aceste neîndreptăţite presupuneri. Im- pănă acum scena teatrului?
prefeoturei, d-lui primar, la palatul munici­ presinnea generală peste aşteptare de bună, tria" ar fi îu pnmejdiă. Apoi o dă înainte
cu învinuirile: că sărbările au fost esolusiv
pal, şi d-lui general Năsturel, la reşedinţa ou care trebue că s’a ales fie-care din os- B a l u l .
divisiei. Apoi s’a dus la liotei Oarol, unde peţii străini, s’a revărsat în mod împăciui­ românesc!; că par’ că s’ar fi aranjat pe
a depus cărţi de visită pentru d-na Zoe tor şi asupra micilor neajunsuri, — teoh- (2 A u g u s t n . ) „Dealul Spirei" din BuourescI demonstraţii
D. Sturdza, care însă se afla dusă în es- Petrecerea de vară aranjată de tine­ în contra aspiraţiilor şi culturei maghiare;
cursiune. nioe — ale producţiunei din 1 August. rimea din Şimleu s’a ţinut într’un cort ilu­
* Că programul a fost ceva cam lung, că n’au nici un semn de alipire la „sfân­
minat cu acetilenă şi lampibne, improvisat tul pământ al patriei" şi că, prin urmare,
Sera s’a dat un bal, la casinul comu­ seu pote mai potrivit chs prea trăgănat ese- ad hoc în interiorul veohei cetăţi a Batho-
nal, în onorea oficerilcr escadrei, la care cutat, e probabil numai o impresiune 'su­ nu e de mirat, dâoă „Maghiarul, provocat
rescilor. îu propria lui patriâ, ia lupta în apărarea
au participat amiralul şi toţi oficerii ruşi. biectivă a nostră, a celor din .oentre
T6te vasele din port şi bulevardul de pe de viaţă artistică şi socială românâscă mai Balul e anunţat pe 8 ore sera şi se culturei sale faţă de streinii aroganţi şi ig­
marginea mărei erau splendid iluminate. desvoltată, unde conoertul şi teatrul sunt începe fbrte puuotual şi cu focul unei pe­ noranţi ...
11
După bal a avut loc un supeu, oferit ofi- treceri, care se vede, oă nu s’a gustat de Adecă noi „aroganţi" şi ei „modeşti",
cerilor ruşi, în timpul căruia a domnit o distracţiunl de tote cjheî©- Pentru SălăgenI mult. noi „ignoranţi" şi ei „luminaţi", ei, oarl sa
deosebită animaţiă. însă, cari pentru-ca să pâtă arangia şi vedâ
O frnmbsă şi elegantă cunună de îmbracă pururea în haina aroganţei celei
produoţiunî, arangeate în stil mai mare, tre­
La Sinaia. bue să găzduescă mai întâiu societăţi frun­ dbmne şi d-ş6re împodobesce spaţiosul in­ mai ootezate şi a ignorării tuturor dreptu­
terior al cortului. rilor şi aspiraţiunilor nâstre legitime la
taşe culturale românesc!, cum e şi cea a
N6ptea, după supeu, au pleoat cu un Diutre domne sunt de f a ţ ă : A u r r i i a
tren special la Sinaia amiralul comandor teatrului român — er acesta să întâmplă Vulcan, Victoria Oniţiu, d-na Dr. C. Pop, cultură şi progres ?
Sarnavsky, inginerul Vougaze, doctorul sâu s’a întâmplat cel puţin păuâ acum din Contrar aoestor două cjiare şoviniste,
Mor&tschewsky, căpitanii Ball, Ilyne, Ca­ 20 în 20 ani ) — un concert sâu o repre- d-na Cosma, Lud. AciQ, Vaida, Lazar, d-na „Peşti Naplo“ umblă să ne măgulâscă şi să
1
nine şi Bykoff şi locotenentul Gavrijchenko sentaţiuue teatrală, fiă şi mai lungi, nu pot Vasile Pop, Vicaşiă, d-na Miţi Pop, Dra- ne îucaroe de virtuţi. ţ>ice, că „Românilor
din marina rusă, însoţiţi de d. căpitan De­ goinir etc. eto. Mândrul buchet, de domni- nu le plao frasele patriotioe", ei „vorbesc
metriade din marina regală română. fi decât bine venite! şâre îl compun d-şorele: Valerica Branisce, în florini şi în Lei români" ; au „euergiă,
In gara Claitila, oficerii esoadrei ruse Că ventil aţi unea localului teatrului — Elena Sântion, Lenuţa Hendea, Adela Trifu,
au fost întâmpinaţi de d. loooteneut ooman- eu încă am fost unul din martirii caniculei Rea Silvia Langa, Virginia G a l i , d-şorele răbdare, spirit de jertfă... nu este deose­
dor Graţoski, adjutant regal, care s’a ur­ — a cam lăsat de dorit, e un defect al edi­ bire de clasă între ei, şi sunt egali oa Va­
cat în tren şi i-a salutat în numele M. S. ficiului, care comitetul arangiator al festivi­ LucaoiO, Dăraban, VicaşiQ, Tămaşifi, Cor­ lahi" — tot atâtea virtuţi, pe cari Ma­
Regelui. Apoi ou toţii au oontinuat drumul tăţilor, firesoe, nu l’a putut delătura aşa în nelia Filip, Corn. Simon, d-şora Petran, ghiarii nu le prea au. Românii „alârgâ din
spre Sinaia. Orian, Mihaloa, Botei, Lud. Fărcaşift, Deleu, depărtări la un mic orăşel de prOvinciă,ca
pripă.
In gara Sinaia oficerii ruşi au sosit Vict. Maior, Sima, E. Cristea, Măriţi Go- să vorbâscă despre cestiunea teatrului după
la 6rele 11 şi jumătate. Ei au fost primiţi Abstragând însă dela aceste mici nea­ zar, M. Iernea, d-ş6ra Maior, Paulina Huza...
pe peronul gârei de cătră d-nii general junsuri teohnice, publicul asistent — sala cum îi iertă punga; nouă însă (Maghiari­
"Wartiade, şeful casei militare a M. S. Re­ teatrului a fost literalmiute plină — un Amabilele d-ş6re, pe oarl le-am soăpat even­ lor) ne pare rău să facem o escursiune de
gelui, maior Aurel Demetrescu, adjutant public elegant, şl-a petrecut câte-va bre de tual din vedere, mă vor scuza, căci bună­ trei 6re, ca din apropiatul Pojun se scotem
regal, şi Al. G. Ionescu, prefectul judeţului plăcuta distracţiuue artistică. voinţa de a aminti după putinţă cât mai arta vienesă". După-ce ne laudă şi ne mă-
Prahova. Legaţiunea rusă din BucurescI multe, am avut’o. gulesce, rogu-vă, nu întârejie „P. N.“ a ne
era representatâ prin d-nii de Somow şi Evenimentul sării: încărunţitul nostru pre­ da şi un ghiold, dicând, că escursiunile
Westman. ’) In primul nostru raport (Dela Braşov la
Şimleu), vorbindu-se de progresul făcut în ulti­ şedinte, Iosif Vulcan, cărunt numai la păr, dâr „Valahilor" sunt „rebeliuni nepatriotioe",
După-ce s’au făcut preseutârile, ofi­ mele 2 decenii, de Românii din Şimleu, în fuga tînăr la inimă, s’a prins... nu în horă, mc!
cerii rusî au plecat în trăsurile Curţei la condeiului s’a dis din erdre, că acum 22 de ani s’a pe când ale Maghiarilor „o datoriă pa­
Castelul Peleş, unde au fost presentaţl M. mai ţinut în Şimleu o adunare a Societăţii de în vals — ar fi prea mult — dâr la jocu­ triotică".
S. Regelui. rile de colbnă. Mişcări elegante, îmbrăcate Scurt: pressa maghiară şl-a dat şi
teatru român. Adevărul este, că acea adunare a
La ora 1, a a v u t loc la oastelul Peleş fost a „Asociaţiunei şi nu a fondului de teatru îu demnitatea cărunteţii îl caracterisâză la de rândul acesta arama pe faţa.
11
un dejun de gală. român. dans ca şi în oelelalte.