Page 63 - 1901-07

Nr. 164—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

Mari tnrbnrâri în Chsin. rend ajutor dela bărbatul său, care se afla nistrul de esterne al Greciei, Romanos, a cert împreunat cu daus. Preţul de intrare
în serviciu. Căpitanul Deak plecă c’o com­ dat clilele acestea în grădiua-restauraut de persdnă: looul I. 2 cor., locul II. 1 cor.
Cronica de sensaţiă a faimosului pania de soldaţi acasă, unde soldaţii au Kifissia, un prând, îu onorea prinţului Ni- 40 bani, locul III. 1 cor., loo de stat 60
Cluşiă s’a mai îmulţit o’un incident., ce tras cordon. colae. Ministrul invitase la acest prâo(j> bani. Venitul curat e destinat fondului reu-
merită să-l relevăm, fiind-oâ a avut ca ur­ persdnele cele inai notabile cu soţiile lor. niunei învăţătorilor. In considerarea sco­
mare turburările de Duminecă. Dăm amă­ Când toţi se puseră la masă, sosi beat îu pului, suprasolvirile se vor primi cu mul-
nuntele după foile maghiare. SOIRILE DILEI. parc prinţul Muruzi, oare servise pănă cu ţămită şi se vor chita în public. NB. După
Miercurea trecută noptea s’a întâm­ — 24 Iulie v. oâte-va momente înainte îu armata greoâseă şedinţă se va ţină prâncj. comun.
plat, că doi poliţişti beţi şî-au făcut de pri­ în calitate de ofieer decavaleriă, se repezi
Ministru sovinist. Astâ-âruă se îu- P r o g r a m : 1. „ Acjl", ouart. de Neub-
cină ou sergentul dehonvedl Codri Sandor. asupra adjutantului prinţului Nioolae, loco­ ner. 2. „Istorisirea lui moşTrochin" de Ne-
templaseră în teatrul din Sibiiu mari detnon-
Diu cârtă s’a făcut bătaie sângerosă şi tenentul de artileriă Pallis, şi-l apuca de gruzzi deci. de N. Doiohiţă pedagog. 3.
straţiunl în cursul representaţiunilor ma­
bietul Godri fu snopit aşa de crud, încât gâtlej ea să-l sugrume. Nimeni dintre cei „Der n’a fost vis“, cuart. de Oorionean.
ghiare ale Uraniei din Budapesta. Publicul 4. „Un dasoăl cu diploma vechie" de Gân­
muri Joi dimineţa. Poliţiştii au mai vulne­ oe se aflau de faţă nu avu presenţa de
german cerea, ca esplicările să se deie în dea, deci. de I. Funariu 5. „Dor de mare"
rat grav pe un măcelar, care grăbise în spirit, ca să înlăture pe prinţul Muruzi.
limba germană, ceea-oa nesat'sfăoându-li-se, de I. Mureşiauu, oântată solo de înv. A.
ajutorul lui Godri, ba în vitejia lor mer- Numai prinţul Nioolae se ridică şi luând Lipovan, acoinp. de musica lui T. Lipitor.
au zădărnicit în două seri representaţiimile.
seră aşa de departe, încât deţinuţi fiind şi bastonul, dete prinţului Muruzi d o u e lovi­ 6. „F6ie verde d9 mohor" cuart. de T.
Firesce, riiarele maghiare cereau proces de
apoi duşi la poliţiâ, au tras un sdravăn turi în cap cu aşa tărie, încât bastonul se Popovicî. 7. „Qn Solomon", de T. Spe­
agitaţiâ şi procuratura supremă din Cluşitt ranţă, deci. de I. Cornutu stud. 8. „Trai
frecuş şi respectivului comisar de poliţia. rupse. Muruzi căcju jos, apoi se ridica şi
s’a şi grăbit să faoă pe voia patrioţilor; a vânătoresc" ouart. de T. oav. de Floudor.
La îmormentarea lui Godri, ce s’a făcut strigă: — „Cine m’a lovit?" Intorcându-se
provocat pe procurorul Cmnslcy din S i b i i u 9. „Nerodul şi neguţătorul" de A. Pan pred.
Sâmbătă, poporul adunat a păstrat atitu­ cătră ;prinţ, adaugâ: — „D-ta eşti acela, de A. Raica abiturient. 10. „Tu fetiţă din
să ridice acusă ooutra câtor-va tineri şi
dine liniştită. A fost însă numai liniştea care ai dat în m i n e ? " In momentul urmă­ oel sat" ouart. de Decker. 11. „Vlădnţul
contra unei dame, pe motivul agitării în
pravestitore a fortunei. tor, dânsul voi să se repedă asupra prinţu­ mâinii" de Alecsandri, pred. de I. Toeouiţă
contra naţionalităţii (maghiare). D-l Cizinsky pedagog. 12. „Marşul cântăreţilor" ouart.
Duminecă înainte de amiadl s’au ţi­ lui Nioolae. Acesta îi mai dădu o lovitură
a fost însă mai cuminte decât superiorul de Porumbesou.
nut două adunări în afacerea amintită. In- cu oapătul de baston, ce ayâ în mână. In
său, şi a refulat. Fentru acest refus procu­
tr’nna din adunări membrii representanţei acelaşi timp se repecjiră cei presenţl şi ţi­ — Tinerimea română din Reghin şi jur
ratura supremă din Oluşiii a dat d-lui Ci­
comunale an discutat asupra chipului îu nură în loc pe prinţul Muruzi, oare era araujâzâ o petrecere de vară Sâmbătă la
zinsky aspră dojană. In urma recursului
care s’ar putâ pune capăt stărilor poliţie­ plin de sânge. In urmă, prinţul Muruzi fi­ 10 August st. n. a. c. în pavilionul de vară
causa a ajuns în ministeriul de justiţiă şi
nesc! soandalâse, pentru cari populaţia ri­ ind transportat la casa uneia din rudele din promeuada oraşului. Venitul curat e
ministrul Pldsz — a lăudat procedarea pro-
dică continue plângeri. • sale, a trimis doi martori, ca să provbce destinat spre scop filantropio. începutul la
cur&turei din Cluşiâ şi a aprobat dojenirea
Oratorii — spun f o i l e unguresol—.au pe locotenentul Pallis. Aceşti martori au 8 ore sâra. Preţul intrării: de personă 2
procurorului din S i b i i u . Etă — observă
discutat incidentul amintit o’o iritaţiune es- fost arestaţi, după care prinţul Muruzi a oor., de familiă pănă la 3 membrii 4 cor.
u
„T. R. — uu procuror dojenit de însu-şî
tremă şi au pretins pedepsirea culpabililor. numit alţii. Prinţul Muruzi declară, oă vrâ Suprasolvirî se primesc cu mulţâmită.
ministrul de justiţia, fiind-eă nu se ia or-
La finea şedinţei br. Feilissch Artnr a pro­ mai întâii! satisfacţia dela locotenentul Pal-
’oiş după gogoriţele şovinismului !
pus o adresă oătră guvern, în oare să se lis şi apoi se va pune el însuşi la disposi- . L i t e r a t u r â .
câră statifioarea poliţiei clnşiene afară din Dela adunarea meseriaşilor români ţiuuea justiţiei
1
u
ordine. Tot atunci s’a ţinut un meetiu'g în din Sebeş. Meseriaşii români ţinură, pre­ Au apărut: r) Poesii , de Maria Cun-
ţan, un v o l u m mio d e 76 pagine, tipărit
curtea institutului de gimnastică. Oratorii, cum s’a raportat în t^iarul nostru de Du­
Scoleie române din Beius. la „Minerva" Institut Tipografic, Orăştiă,
cei mai mulţi industriaşi, au protestat ve­ minecă, o frnmdsă adunare în Sebeşul să­ 9 » 1901.
hement contra poliţiei. sesc. Cu acesta oeasiune ei, îu număr de Am primit la Redacţiă programa
gimnastului superior gr. cat. şi a şcolelor ele­ — „Geometria elementară", două
Oătră 6reie 8 sera s’a întâmplat, că vre-o sută, s’au întrunit şi în conferenţă
mentare din Beiuş, pe anul şcolastic 1900— volume, pentru clasa II şi III secundară de
dinaintea oiroului de pe piaţa Hunyadi un intimă cu scop de a-se sfătui privitor la ambele sexe, Buourescl, Tipografia Curţii
1901, redactată (în limba română şi ma­
poliţist s’a luat în colţi c’un om, fiind-că îmbunătăţirea sorţii lor. Cu ocasiunea Regale F. G o b l Fii, preţul 1 leu.
acesta se îmbuldia prin mulţime. Oâte-va acesta s’a adresat din sînul conferenţei mai ghiară) de Ioan Butean, direotor şi profe­
-clipe în urmă se adună dinaintea circului o multe telegrame sprijinitorilor causei mese­ sor", precum şi „Programa şcdlei civile gr. NECROLOG. Cu iuima plină de du­
mulţime imensă. Strigări de: „Trebue tocat! riaşilor români. La Braşov au fost îu deo­ cat. de fete diu Beiuş, aparţinătdre „Inter­ rere aducem la cunoscioţa tuturor consân­
u
Trebue spânzurat ! se aucjiră din tote păr­ sebi salutaţi prin telegrame d-l protopres- natului Paveliau de fetiţe" pe an. şool. genilor, amicilor şi cunoscuţilor, că Sâm­
ţile şi massa de popor iritată voi să dea biter Bart. Baiulescu, iniţiator şi vechii! con­ 1900—1901 redactată de Vasiliu Stefanica, bătă în 6 Iulie st. n. la 12 ore din nopte
n ă v a l ă asupra poliţistului. Celui primejduit ducător al meseriaşilor români din Braşov, directorul şcdlei şi prof. ord. la gimnasiu". iubitul nostru fiu Silviu Mitrofan, fost
îi sosiră în ajutor alţi doi poliţişti, cari precum şi fostului conducător a) acestei Din cea dintâiti programă estragem student de clasa VI gimn. în BlaşiQ, a în­
traseră săbiile şi răniră pe un om. Furia AsociaţiunI, d-lui dirigent al filialei „ A l - urmăfcorele date statistice : cetat din viaţă după un morb de aprope
poporului se potenţa, cesa-oe văcjând poli­ bina din loc N. Petra-Petrescn. Telegrama Numărul elevilor însorişi în deoursul 6 luni. Serviciul divin funebru l’au săvirşit
u
ţiştii o rupseră la fugă şi s’au refugiat la adresată d-lui Petrescu şi subsemnată de anului la gimnasiu a fost de 407 ordinari şi M. O. D. preoţi Clemente Papiu, Iosif Şer-
casa primăriei. Mulţimea luâ la g6nă pe preşedintele conferenţei Dem. Haler este 6 privaţi. Diu aceştia au făout esamen la ban şi Ciriac Raţ. Cuvântarea funebrală
poliţişti şi fiind-că n’a putut să pună mâna de următorul cuprins: „Representanţii me­ finea anului 389 ordinari şi 3 privaţi. După a ţinut’o M. O. D. Clemente Papiu, er la
pe ei, au asediat casa oraşului, sdrobindu-i seriaşilor români din opt centre ale Ardâlu- religiune au fost : 181 gr. oat., 24 rom. oat., mormânt Alesandru Raţiu din Teiuş, oon-
cu pietrii tote ferestrele. P6rta cea mare însă lui, întruniţi aici, Vă esprimă recunoscinţă 152 gr. or., 7 ev. ref., 28 israeliţl. După şeolarul defunctului, st. cl. VII gimn. în
n’o putură deschide. 0 parte a turburătorilor , pentru zelul cu care apăraţi interesele lor“. limba maternă: Români 333; Maghiari 59. Blaşiă, a ţinut o vorbire, luându-şl adio în
-
se duse, în mijlocul unui teribil tărăboifi, (Jidanii s’au dat de Maghiari.) numele conşoolarilor săi. Sântimbru, la 1
la locuinţa privată a prim-căpitanului Deah Pelerinagiul la momentul lui Mi- Corpul profesoral la gimnasiu a fost August 1901. George Mitrofan învăţător şi
şi i-au spart tote ferestrile. Atunci, la cere­ llăileaiiu. Duminecă dimineţa s’a făcut oompus din 16 profesori, 3 catecheţl. Pro­ Maria Mitrofan născ. Domşia oa părinţi,
rea poliţiei, două compănii de infanteria au peleriuagiul la mormântul regretatului Şte­ fesori de studii estra-ordiuare 3. Medio 1. Leontina şi Silvia ca surori.
fost recuirate, cari curăţiri iute şi de grabă fan Mihăileanu. De dimineţă tâte societă­ Esamenul verbal de maturitate ou
piaţa prinoipală şi au tras cordon în jurul ţile şi un public forte număros s’au adu­ elevii din cl. VlII-a gimn. s’au ţinut în
casei oraşului. nat la biserica S-tu George-Nou, unde s’a 7—11 Iunie, supunându-se esamenului 37 SCSRI ULTIME.
oficiat un parastas pentru odihna sufletului tineri, dintre cari 4 au fost relegaţi pe 3
Turburarea însă nu s’a sfîrşit cu atâta. Cluşiu, 5 August. Turburările au
răposatului. La parastas a asistat şi fami­ luni, âr 3 pe un an. Doi oorigenţl au
Mulţimea se aduna în alt loc şi se pregăti continuat şi ac}î. înainte de amia^î
lia Mihăileanu. După terminarea serviciu­ reuşit.
pentru o demonstraţia în stil şi mai mare, turburătorii au pătruns în încăperile
lui religios, ofioiat de P. S. S. archiereul Tinerii din cl. VII şi VIII au fost în­
încurajată fiind prin faima, că poporaţiunca închisorii şi au liberat pe toţi cei
Calist Botoşeneanu, întrega asistenţă s’a truniţi într’o societate de lectură sub oon-
din suburbii gonesoe pe poliţişti cu furci deţinuţi în nâptea trecută. Anarchia
format într’uu lung cortegiu. In frunte duoerea d-lui profesor Teodor Bulo, care
de fier. Massa de popor înmulţindu-se re- e deplină. Intrâga garnisână a fost
mergea comitetul de orgauisare al peleri- mai în urmă retrăgându-se, oonduoerea so­
pentiD, s’a dus dinaintea arestului poliţiei recuirată, ocupând piaţa şi stradele.
Dagiului, ş’apoi societăţile cu drapelele res­ cietăţii s’a îuoredinţat profesorului Radu
şi l’a asediat. Au spart mai întâiu feres­ Casa vice-căpitannlui Siics încă a
pective, societatea de cultură „Maoedo- Ou pariu.
trile, apoi porţile, poporul întră în curte, fost devastată complet. Fiind-că po­
Română", colonia macedoneană, meseriaşii La şcdla elementară au funcţionat 4
a spart uşile închisorilor şi a liberat pe toţi liţia refusă a păşi în acţiune, cu
etc. Toţi purtau la piept cocarde cu trico­ învăţători şi 4 catecheţl. Numărul elevilor
deţinuţii. Scrisorile aflate acolo le-au pus restabilirea ordinei se ocupă miliţia
lorul naţional. Un mare număr de cordne însorişi 81, s’au depărtat 4, au rămas 77.
grămadă şi li-au dat foc. După-ee poporul şi gendarmeria. Din Gherla s’a cerut
u
erau purtate, spre a fi depuse pe mormân­ In „Internatul Pavelian au fost pri­
îşi stîmpără astfel răsbunarea, s’a dus de o companiă de husari. Municipalita­
tul aoeluia, care a căcţut victima caldului miţi 133 alumul, dintre oarl 85 au fost bene­
aici. O parte a plecat la institutul de gim­ tea şi corpul oficerilor au avut o
şi entusiastului său patriotism. La oimitir ficiaţi, parte cu întreg, parte ou jumătate
nastică, unde tocmai se ţinea o petrecere. conferenţă comună la care a parti­
s’au pronunţat discursuri, în care s’a arătat stipendiul. Rectorul internatului d-l prof.
Aici au dat peste doi poliţişti, i-au atacat cipat şi consiliul orăşenesc. Oraşul a
meritele patriotice ale lui Ştefan Mihăileanu, Teodor Bulo.
şi poliţiştii numai soldaţilor veniţi dela cerut dela ministru de interne 80
activitatea lui pe terenul culturei naţionale Din programa şcdlei civ. de fete apar-
casa oraşului le pot mulţumi, că au scăpat. poliţişti pedeştri şi 20 poliţişti că­
şi odioşia acelora, cari cred să înăbuşâsoă ţinătore „Internatului Paveliau de fetiţe"
Turburătorii au cutrierat apoi de-arân- lări. Prim-căpitanului Deak i-s’a dat
consciinţa de nâm prin terdre şi asasinat. însemnăm următorele: Au fost însorise
dul tote stradele, der n’au găsit poliţişti, concediu mai lung, pe el îl supli-
la începutul anului 87 eleve, cu 16 mai
fiind-că poliţia a denegat serviciul, de frica Mine de cărbuni îu România. D-l nesce membrul consiliului orăşenesc
m u l t decât anul trecut. Corpul didactic al
furiei poporului. Turburătorii voiră să în­ Radu Pascu, inginer de mine, a fost dele­ Polczer. Când se ţină conferenţă
şoolei a constat din un direotor şi profesor,
tre în centrul oraşului şi să mergă şi la gară, gat de ministerul de domenii să studieze amintită mulţimea turbulentă a bă­
o directoră a internatului, 5 profesore, 2
dâr miliţia i-a reţinut. Autoritatea a mai nouăle m i n e de cărbuni, descoperite de cu­ tut din nou casa oraşului cu pietrii.
profesori ordinari.
cerut două compănii de soldaţi. Tumultul rând în judeţele Argeş şi Dîmboviţa. Pietrile sburau prin sală ca ghiu­
nu se potoli, dimpotrivă cătră miedul nopţii lelele.
Episcopul serbesc din Timişora, Producţiunl şi petreceri.
îşi ajunse culmea. Poporul s’a dus erăşl Cronberg, 5 August. Imperătesa
Nicauor Popovicî, a încetat repentiu din
la locuinţa căpitanului Deak, ale cărei te­ Comuna bisericescă rom. gr. or. din Sân- Frideric, mama împăratului german,
viaţă alaltă-erl la drele 4 dim. în vîrstă de
reştrii le sparseră c’o 6râ mai înainte. Tur­ Miclăuşul-mare (Nagyszentmiklos) araugâză a reposat acjî la Q / ore sâra în cas­
x
70 de ani. 2
burătorii au dat jos pdrta, au spart uşile şi din incidentul adunării generale a învăţă­ telul Friedrichshof.
au devastat tot ce aflară în odăi. Nevasta oă- Bătaie între prinţi la Atena. 0 te­ torilor rom. gr. or. diu despărţământul B.-
pitauului fugi înspăimântată în vecini. De legramă din Atena, povestesce următorul Comloşului la 29 Iulie (11 August) a. c. Proprietar: JDr. Aurel Mureşianu.
acolo a trimis soire la oasa oraşului, oe- scandal, petrecut în capitala Greciei: Mi­ îu grădina „Casinei civile" din loc un con­ Redactor responsabil: Traian S. Pop,