Page 65 - 1901-07
P. 65
REDACTIUNEA, „GAZETA* iese în flăcaure fii.
Aiministraţiiinea şi Tipografia Abonamente neutru Austro-Uugaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ştiae luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancato nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România si străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franoî, pe ştiae
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ie primoso la Admlnlstra{lune în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la următdrele
Se prenumeră la t<5to ofi-
BIKOUKÎ de ANUNŢUBI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena • la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
nor, Heinrich Schalek, A. Op- 8 Abonamentul neutru Braşov
polik Naohf. Anton Oppelik. Administraţiunca, Piaţa in are.
In Budapesta: la A. V. Gold- T6rgul Inului Nr. 80, otapiu
berger. Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor.. po ştiae
Leopold (TU Erzstibet-korut). luni 10 oor., pe trei luni 5 oor.
PREŢUL [NSERŢIU NILOR: Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 0 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cortine____Un eaemplar
Publicări mai dese după tari 10 banî. — Atftt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cftt şi inserţiunile sunt a se
pagina B-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 165. Braşov, Joi 26 Iulie (8 August).
Imperatu! Wiihelm şi Ungurii. în lumea mare şi în raporturile ei „Intre altele „Agramer Tageblatt“ cjice, că peritatea frumdsei sale dote, beau în sănătatea
cu marile puterî, ajunge domol a comanda militară a Dalmaţiei va fi unită cu M. Sale Împăratului şi a M. Sale împărăte
Intre numerâsele condolenţe, ce desfăşura cam aceleaşi plângerî, că comanda Bosniei şi Herţegovinei şi se va sei Alexandra Feodorowna .
u
le-a primit ministru-preşedinte ungar rora le-a dat espresiune în dietă institui apoi pentru Dalmaţia un adlatus Musica a intonat imnul rusesc.
din incidentul morţii lui Desideriu Ugron. civil deosebit. Planul acesta e mai vechili, Vice-amiralul Hildebrandt a răspuns
Szilagyi, este de remarcat telegrama Găsesce, că Rusia nu păte să dăr cu mortea candidatului Dr. Bulat la bend în sănătatea Regelui şi a Reginei.
de condolenţă, ce ia adresat’o împă fiă nicî-odată cu bunăvoinţă faţă de acest post s’a zădărnicit. AcesU ar fi fost Musica a intonat imnul român.
ratul german prin ambasadorul seu Unguri; că Francia are 6re-carîsim primul pas pentru unirea Dalmaţiei şi Bos Cafăua a fost servită în sala mau-
dela Viena. Wiihelm II îşî esprimă patii platonice pentru aceştia, dăr e niei. Planul însă a fost amânat din causa răsoă.
simpatia sa faţă cu „marealovitură, aliata Rusiei şi nu o lăgă nici un cestiunei albanese, care devine din ce în ce După-ce au părăsit Castelul Peleş,
ce a îudurat’o Ungaria în urma pier interes de independenţa Ungariei; tot mai aotualâ şi în care cestiune guver ofiţerii ruşi au visitat reşedinţa princiară,
41
derii acestui bărbat de stat. că Anglia vrea susţinerea monar- natorul militar al Dalmaţiei e chemat a castelul Foişor.
Erăşî se simte liuguşit orgo chiei năstre, dăr pentru ea e mai juca un mare rol. „Dăcă semnele nu ne La 5 jum. ăre p. m., amiralul cu suita
u
liul maghiar şi cu o vădită bucuriă importantă independenţa monarchiei, înşală — 4ioe „Agr. Tgbltt — diua aces sa au părăsit Sinaia.
foile maghiare publică şi comentâză decât aceea a Ungariei; în fine, că tor evenimente este mult mai apropiată, Ministrul Brătianu a plecat şi el la
u
acea manifestaţiune graţiăsă a pu Italia are multe miserii interne, decum se crede în general .
Constanţa.
ternicului împărat, privindu-o ca do caută o apropiere de direcţiunea
vadă, că suveranul german nu şî-a rusofrancesă şi decî nu păte fi ra-
schimbat sentimentele sale de ami- zimul Ungariei, de care nicî nu o Torpilor0 rusescî la Galaţi. Co Canalisarea Oltului.
respondentul din Galaţi al Ziarului „Rou-
ciţiă faţă cu Maghiarii, cărora le-a lăgă vre-un interes intern.
manie" comunioă următorele amănunte des VI.
fost dat espresiune în cunoscutul său Rămâne decî numai Germania,
pre trecerea celor cinci torpilore ruse pe
toast, ţinut în palatul dela Buda a căreia interese politice o fac „în In cât pentru lipsa de capitaluri
dinaintea portului aoestui oraş, care trecere
înainte cu câţî-va am. timpul de faţă" amica Ungariei. In şi braţe şi crisa economică, ce ne
neaşteptată şi neanunţată a făcut maresvon
e
Diutre tbte foile aceea a fostu statul austriac Germanii se luptă bântuie, vom 4i° numai atât, că
în ţără şi a dat prilegiu la diferite oom-
lui ministru-preşedinte Banffy a scris pe viaţă, pe morte cu slavismul. binaţiunî. Etă ce scrie amintitul corespon Ungaria a început regularea şi ca
pănă acum mai pe larg despre în „Germanii din imperiu văd în Un dent: nalisarea Tisei şi a altor rîurî ale
semnătatea „rarei eondolenţe“ îm guri amicii Germanilor austriacî. sale pe o serăciâ şi mai mare ca a
Vineri între, ărele 12 şi 1 din d'i
părătesei. Şi ceea-ce scrie organul Acăsta a înţeles’o şi împăratul ger nâstră de astă4î; şi în ce stare de
cinci torpilore rusescî, cu numerile 11, 12,
lui Banffy despre ea, este de âre- man şi acesta e imboldul amiciţiei 124, 125 şi 126, au trecut pe dinaintea prosperitate nu se află a4î acea re
care interes, căci br. Banffy era mi sale politice faţă cu Ungurii". portului Galaţi şi s’au îndreptat spre Ţi- giune, cu moşiile ei limitrofe cu
nistru-preşedinte, pe când împăratul Oare păte fi dăr, întrăbă amin glina. Tisa şi Dunărea? Intregă acea re
german şî-a făcut visita la Pesta şi tita făiă, amiciţia dintre naţiunea Comandantul portului afirmă, că mai giune, odiniâră pustiă şi necultivată
a ţinut toastul seusaţional, care a maghiară şi germană? Amiciţia po multe torpilăre ruse se aflau la Ismail şi cu pustele ei, a devenit ca o grădină
că cele 5 torpilăre, după-ce au părăsit por
fost însufleţit pe Maghiari pănă la litică, răspunde ea — e sigur numai tul Ismail, au apucat priu canalul Chilia şi măiestră cu tot atâtea şi atâtea fer
paroxism. vremelnică. Ungaria, dăcă pune po- au venit pănă. la Galaţi — pentru a-şî da me înfloritore, cari a4î iau concu
Atenţiunea împăratului german liticesce mare pond pe amiciţia ger sămă de afunejimea apelor. Se asigură, renţa cu esploataţiunile de model şi
o găsesce organul banffist fără pă- mană, nu păte să se lase a fi scur că trei mari torpilăre se aflau asemenea la fermele celebre din ţerile apusului.
reche în împrejurările date şi-i atri- tată în alte privinţe. Ismail. Comandantul portului român a in Şi ce ar fi ele tote .fâră de naviga-
format oficial pe ministru de răsboiii des
bue importanţa unui eveniment po In privinţa culturală, 4i° ) Cu pre trecerea acestor torpilăre, cari nu nu ţiunea pe Tisa şi Dunăre din apro
e
litic. Are reson, când accentueză, că manii ne sunt cei mai marî contrarî mai că nu s’au anunţat comandamentului piere şi fără de căile ferate?!! De
împăratul german n’a fost dator a-şî şi ca dovadă se provăcă la aşa 4i- român, dăr n’au făcut nici măcar salutul sigur, că acelaşi reveriment şi aceeaşi
esprima în acest mod condolenţă sa, sele agitaţiuni ale germanismului în de rigăre. metamorfosă s’ar produce şi la noi
şi dăcă acăsta ar fi lipsit cu totul, Ungaria. Acăsta nu păte aduce In cercurile bine informate se afirmă, într’un timp nu prea îndepărtat.
nimeni n’ar fi putut cjice, că a co jertfe culturale, orî cât de mult ar că acestui inoident este a se atribui depăr Inse este posibil, forte probabil
tarea d lui I. Brătianu, ministru de răsboiii
mis o întrelăsare. Szilagyi nu mai preţui amiciţia politică cu Germanii, ca impulsiunea dată de stat şi
ad interim, dela Constanţa înainte de-a
era nici ministru, nici preşedinte al dăr nu păte aduce nicî jertfe eco sosi escadra rusă, care-şl amânase sosirea primul pas făcut în direcţiunea acăsta
camerei şi nimeni n’ar fi putut pre nomice — şi aicî amintesce cestiu- în ultimul moment ou două dile. se găsâscă imitatori şi sprijin la
tinde, ca împăratul german să con- nea tarifului vamal german cu peri proprietarii particulari de păduri şi
doleze la mârtea lui ; n’a fost der culele ei pentru esportul ungar. în altă parte, şi se atragă după sine
numai curtoasiă, ci a fost o atenţi încheie decî cu dorinţa, ca bună Ofiţerii rnşî Ia Sinaia. — drumul principal odată fiind des
une dată naţiunii maghiare, care a voinţa împăratului german să se stră- La dejunul de gală dat în onărea chis — alte regulărî de cursurî de
pierdut un fiiu distins; împăratul plânte şi asupra guvernului şi a na- amiralului şi a ofiţerilor escadrei ruse din apă în România şi dincoce de munţi.
german a voit să arate, că păstrăză ţiunei germane şi „să cruţe intere suita sa la Castelul Peleş în Sinaia, M. Sa Dircolo în ţâră se vor curăţi şi face
neschimbat simpatiă pentru Ungaria sele culturale şi economice ale na Regina avea la drăpta sa pe Principele plutitori afluenţii mai marî ai Ol
şi a fâcut’o acăsta chiar când se ţiunii maghiare aliate." Ferdinand, ăr la stânga sa pe vioe-amiralul tului şi Argeşului, ca se seobore
afla la patul de morte al mamei încât pentru eestiunea econo Hildebrandt. dela munte pe ei plute şi groşi, lem
sale..... mică Ungaria nu este singură ame M. Sa Regele avea la drăpta un ofi năria mare şi merunta de tot felul,
e
Abia a trecut o lună de 4^ ninţată din partea Germaniei şi este ţer rus, ăr la stânga pe d-na Mavrogheni. după modul cum se practică a4î în
de când partea cea mai mare just, ca să stăruie împreună cu sta Au mai luat parte la dejun şi d-1 I. ţâră numai pe Bistriţa şi pe Lotru,
a deputaţilor maghiari şi publicul tele ameninţate pentru a salva in Brătianu, ministru ad interim la răsboiii, dâr se va practica de bună sâmă şi
patriotic al capitalei ungare a aplau teresele ei economice. Dăr a cere, A. Ionesou, prefect de Prahova, Somow, pe Topolog, Vîlsan, Rîul Domnei,
dat cu însufleţire pe Ugron, când ca Germanii din marele imperiu să însărcinat de afaceri al Rusiei, 'Westman, Demboviţa, Ialomiţa etc.
şî-a justificat acţiunea întreprinsă cu consimtă la maghiarisarea popora- seoretar. Transilvania încă este direct şi
Rirnler în interesul unei alianţe ţiunei germane din Ungaria, este ceva M. Sa Regele Carol a pronunţat ur forte interesată la deschiderea aces
franco-ruse-ungare şi când a des prea mult, vină acăsta pretensiune mătorul toast: tei importante artere de comunica-
făşurat periculele, ce ar ameninţa dela Ugron orî dela Banffy. Ma „ Salut cu atât mai mare satisf 'acţiune so ţiune, deore-ce în Transilvania Oltul
Ungaria din partea germanismului. ghiarii pot fi siguri, că pentru îm sirea escadrei rusescî la Constanţa, cu cât pre- are un parcus de 350 klm , din care
Dăr Maghiarii uită iute şi în mo plinirea acestei dorinţe nu vor afla senţa ei în portul nostru redeşteptă suveniH vre-o 200 klm. ar deveni îndată na
mentul când împăratul german le dă concurs nicî la Germanii dinafară, de confraternitate de arme, sigilate pe câmpu vigabili în momentul navigaţiunei lui
dovecjî de nestrămutata sa simpatiă, nicî nu vor afla aliaţî, cari să le rile de bătaie ale Bulgariei. în ţâra românâscă, şi anume ou va-
revin şi ei la primul amor. sprijinăscă acest postulat brutal şi „Mulţumesc M. S. împăratului, augus pâre cu lanţ pănă la Sân-Petru în
Adevărat, că Banffy cu ai săi contrar spiritului de umanitate a vă- tului vostru Suveran, care a permis Eseelenţei apropierea Braşovului, apoi plutitor
nu s’au putut de loc însufleţi pen cului. Vâstre, însoţite de statul său major, de-a veni sooborîud plute şi groşi din Secuime,
tru ideile şi principiile lui Ugron să mî facă visită la Sinaia. Acest amabil de din munţii Ciucului, ai Bârsei, ai
în ce privesce raporturile cu Ger Dalmaţia. Mareşalul David, locţiito mers mă mişcă vin şi văd într'ânsul un nou Făgăraşului şi Sibiiului şi pâte şi
mania. Motivele sunt bine cunoscute. rul Dalmaţiei, a călătorit nu de mult la gagiu al menţinerei şi al consolidării relaţiu- din ai Sebeşului, dâcă nu şi mai de
Totuşi organul de publicitate banf- Yiena şi a avut acolo o audienţă la Maj. nilor amicale atât de fericit stabilite între departe. Plutele de cherestea şi groşii
fist, analisând însemnătatea actului Sa monarchul. Din incidentul acesta s’au Rusia şi România şi pe care pun mare preţ. de brad şi molid, cari scobor a4îdin
graţios al împăratului Wiihelm II, făcut mulţime de combftaţiunî cu privire „Făcând urări fierbinţi pentru feri munţii Gurghiuluî pe Mureş în jos,
şi esaminând situaţiunea „naţiunii" la scopul călătoriei şi audienţei mareşalului. cirea augustului vostru Suveran şi pentru pros cari au se facă ocolul mare de încun-
