Page 66 - 1901-07

Pagina 2 ;gazeta transilvaniei. Nr. 165. —1901.

jur pe la Arad, Segbedin şi Titel Dâcă Rusia a putut încheia acordul acesta Foia guvernamentală vrâ să mai ia Cartea funduarâ, în oe privesce pe bieţii Ro-
ca se ajungă la Dunăre şi Marea- cu Austro-Ungaria, de ce să nu l încheie şi din importanţa caşului întâmplat la CJIuşiQ; mânaşl, în vre-o eâţl-va ani a reformat’o
negră, vor găsi şi deschide singure cu Turcia, căci nu pote fi îndoială, că din- uu-i succede însă a acoperi printr’asta în­ cu totul. Proprietatea românâscă mai ales
altă cale mai practică directă,—pe tr’un ast fel de acord mai mult s'ar câştiga, grijirea cea mai mare, ce au produs’o în în Arad a trecut în mâni străine, âr prin
valea Secaşului unit cu rîul Şebişu- decât din acela înoheiat ou Austro-Ungaria. guvern turburările din Cluşiă ca simptom satele din jur s’a creat un proletariat, care
lui şi Oibinul la Olt spre BucurescT al disposiţiei spiritelor faţă de autorităţi numai cu sufletul în âse a mai rămas.
Alegeri în Serbia. In întrâga Serbiă
la Fetesc!. în genere. Cu altă ocasiune voifl aduce îu acest
s’au făcut alaltă-erl alegerile pentru cameră.
In Transilvania ar fi Românii, preţuit cjiar caşuri concrete despre cămă­
Resultatul este, oâ radicalii au eşit ou de-
Saşii şi Secuii de-opotrivă interesaţi Cronică din Arad. tăria soandalâsă a Iui Tâth, care atâta vreme
săvîrşire biruitori. Progresiştii şi-au salvat
la regularea şi canalisarea Oltului şi şî-a putut, urma meseria-i detestabilă, fără
mandatele în urma fusiunei ou radicalii, la învăţăcelul lui Krivâny. — Săcuence depravate.
gata la t6te sacrificiile posibile, nu­ oa cei chemaţi să-l aducă la reson şi să
oare au fost coustrînşl, căci alt-fel abia — Scandalul Szelle.
mai se iesă din înfundătura, în care lumineze pe ţăranul român, oa să nu cadă
dâcă ar fi ajuns vr’unul din ei în cor­ — 3 August 1901.
se găsesc ei astăcţî cu toţii şi se în cursele lui.
pul legislativ. In noua Sonpştină vor întră
respundă şi ei la Dunăre şi mare. Oraşul Aradului are parte chiar şi în El.
250 deputaţi aleşi şi 40 numiţi de rege.
Precum tracţiunea liniei ferate orien­ lunile de vară de sensaţii. In săptămâna
Au fost aleşi pănă aoum 83 guvernamen­
tale ungare, care avea se îneunjure aoâsta s’a mai descoperit o hoţiă a func­
tali (între cari 71 radicali), 3 independenţi
România pentru a ajunge la Odesa, ţionarului dela oficiul de dare al oraşului, S O I R I L E D I L E 1 .
şi 6 liberali. In 4 cercuri s’a declarat ba-
a trebuit se fiă radical modificată, Mâhelka Karoly. Oa să scape de belea, îşi
lotagiu. — 25 Iulie v.
şi Secuii înşi-şî au cerut raccordărî învinuesce colegii dela oficiul de dare şi
directe cu Galaţii, tot aşa va fi şi îu special pe un Sârb cu numele Vlaico- Nuntă (le aur. Membrul Academiei
cu Oltul şi cu Mureşul, — căci in Tulburările din Cluşiu. vicl. Apucătura reuegatului Mâhelka, im­ Române, d-1 Vicenţiu Babeş, va serba la
ceştii economice şi de comunica- portat şi căpătuit la Arad ca şi Bâcs, finele luuei acesteia nunta sa de aur. Cu
ţiune ieftină nu decid nici jicnesc In 5 August n. turburările s’au re- Kriyâny & C-uia, însă n’a prins, căci fiind ooasiunea aoâsta, spun foile de dinoolo,
dificultăţile nici de limbă şi nici de îuoit cu mare forţă. Massele iritate s’au asoultat la poliţia d’aicl, n’a putut da nioî Academia Română va trimite valorosului
adunat dinaintea oasei oraşului, unde con­ o desluşire despre cărţile de oomptabilitate, veteran şi luptător al causei române, o
maghiarisare. Şi a c | î scobbră din
munţi numai pe rîul Şebişului pe fereau în sală membrii comisiunei orăşe- pe care le-a făcut pierdute. Suma şterpe­ adresă de felicitare. Fiiul său, d-1 Dr. Vic­
an la 200,000 de groşi de molid, şi nescl. Demoustranţii au bătut ou pietrii fe- lită, despre care se scie pănă acum, e nu­ tor Babeş, va merge la Budapesta pentru a
restrile edificiului. Intr’aceea sosi miliţia şi mai de 300 cor. iucassate în urma execvării asista la acâstă frumâsă serbare familiară,
la un debuşeu regulat se pote urca
a închis drumul spre oasa oraşului. unui locuitor sârb. când jubilând va fi încuujurat de fiii şi de
numerul lor pănă la o jumătate de
Poporul s’a dus de aici la arestul po­ * nepoţii săi.
milion, âr cheresteua, ce scobbră pe
liţiei, din care au fost liberaţi nâptea tre­ Tot în săptămâna acâsta s’a mai des-
Mureş, representă anual valori de Arcliiducele Carol Francisc Iosif
cută toţi deţinuţii. Fiind-că cei pe cari îi ooperit un fapt, oare caracterisâză demora-
mai multe milione florini. Traficul la Sinaia, piarele buourescene ne spun,
liberaseră turburătorii, au fost arestaţi ârâşl, lisarea între Săcuii veniţi p’aicl. Pe urma
cel mare şi principal de lemnăriă al că tinărul arokiduoe Carol Francisc Iosif,
massele au pretins sgomotos estradarea lor, agitaţiilor pressei evreo-maghiare, societa­
Transilvaniei s’ar face pe Olt la designat a urma la tron după moştenitorul
Dunăre. au atacat apoi închisdrea, dâr ataoul n’a tea maghiară atât cea din Arad, Seghedin, Franciso Ferdinand, va sosi astă-sâră la Si­
reuşit, fiind-că miliţia i-a alungat. cât şi din alte oraşe de pe şesul Ungariei,
Se vedem acum efectele unei naia, venind din Bucovina. Archiducele va
In şediuţa de alaltăerl representanţii s’a hotărît să nu mai primâsoă servitâre
atarî regulărî şi resultatele practice fi âspele Regelui şi a Reginei timp de pa­
oraşului au cerut — după cum am amintit române ori şvăbâioe. Au adus deci Să-
ale acestei navigaţiunî a Oltului, pe tru cjile.
erl — 100 poliţişti, fiind-că poliţia e inca­ cuience, ca acestea să numai trâoă în Ro­
terenul economiei şi producţiunei
pabilă a-şi împlini serviciul. In raportul tri­ mânia. Atelierele meseriaşilor de-asemenl Mortea împărătesei Frideric. Două
naţionale.
mis ministrului de interne, stările din Cluşiu s’au umplut cu învăţăcei săcui. Puii Sâcui- mari case domnitâre ale Europei, cea
sunt declarate de insuportabile. S’a telegrafat lor, neplăcându-le lucrul, au fugit, care ’n germană şi cea englesă, sunt în mare doliu
Din streinătate. şi ministeriului de honvecjî cerendu-se 100 cătrău şi fârte puţini şi-au urmat meseria. pe urma morţii împărătesei Victoria, văduvă
husari. Servitârele săouience însă au dat şi mai după decedatul împerat german Friderio,
llusia, Italia şi statele slave. La
La casa oraşului staţionâză miliţiă şi urît de gol „acţiune pentru fericirea Să- şi fiica oea mai în vârstă a fostei regine
soirea, oă două vase de răsboitt austro-un-
patrule de infanteria, cavaleria şi gendarml cuilor . Medicii militari din Arad, văcjând Victoria a Angliei. Mortea văduvei împă­
u
gare au fost trimise în apele albanese, ou
păzesc ordinea în oraş. ruinarea sănătăţii soldaţilor din garnisâna rătesc n’a urmat pe neaşteptate. Deja ou
pretinsul soop de a ţină în evidenţi mişcă-
Alaltăerl au apărut două publicaţiunî, Aradului, au sciricit căuşele şi au aflat, că săptămâni înainte sosiseră scirl din castelul
1
rile flotei italiene, „Novoie Vremia' din Pe-
una a primarului substitut, în oare se spune, Săouienoele din Arad nu-s mai pe jos de­ dela Friedrichshof despre grava bâlă a îm­
tersburg scrie următorele :
oă representanţa orăşenâscă a enunţat, oă cât Săouienoele, pe cari, după oum spune părătesei. De câţl-va ani ea suferia de-o bâlă
„Pentru Italia nu pote fi de loo luoru
poliţia trebue reorganisată, organele poli- pressa evreo-maghiară, precupeţii sufletelor incurabilă, care i-a atacat şi organismul in­
indiferent, oare va fi sârtea mării Adriatioe,
ţieuesoî incapabile să fiă înlăturate; tot­ (lâlek kufârâk) din Orient le amăgesc cu tern. La patul de suferinţe al împărătesei se
îndată-ce vor obveni raporturile complicate,
odată guvernul să fiă rugat a organisa po­ bani, ca să-şi părăsâsoă patria! Vre-o 17 aflau în momentele catastrofei împăratul
carî negreşit vor aduce pe tapet cestiunea
liţia de stat. Mai departe oonstată, că viaţa fete săcuienoe, în urma stăruinţelor medi­ Wilhelm şi împărătâsa şi toţi membrii fa­
moştenirei austro-imgare. Nu p6te fi de loo
şi averea cetăţenilor e ameninţată, din care cilor militari, au fost transportate la spi­ miliei imperiale aflători acolo. împărătâsa
în interesul Italiei, oa flota austro-ungară
causă a ordonat punerea în lucrare a pu­ tal şi de-acolo vor fi trimise acasă. Piarele Frideric s’a năsout la 21 Noemvrie 1840,
să devină odată germană. Acâsta nu este
terii militare şi gendarmerescl, ca liniştea maghiare, carî nu scapă un singur prilej peste oâte-va luni aşa-dâr ar fi împlinit 61
nici în interesul nostru, dâr Dicî în intere­
să fiă restabilită şi escesele împiedecate. pentru a oere guvernului să ajutore săcui- de ani. S’a măritat în Ianuarie 1858 după
sul statelor slave, pe cari Rusia le-a oreat
Noptea din teatrul de vară a sosit mea, diu prinoinl bine-cuvântate aoum prinţul moştenitor german Frideric Wil-
în Balcani. Numai alianţa Italiei latine cu
soirea la poliţiă, că turburătorii au vrut să — tac. helm, mai târdiu împărat al Germaniei.
statele slave p6te fi în stare să salveze * Bismarek s’a opus energic acestei căsătorii,
Italia şi pe aceste state de metamorfosa aus- incendieze teatrul. Săra pe piaţa principală
s’a adunat ârăşl mult popor. Căpitanul de Soţia jidană a renegatului slovac fiind-că nu-i plăceau sentimentele consti­
tro-ungaro-gormană. Dâcă noi sprijinim în Szelle Jâzsef a fost ascultată la judele tuţionale ale prinţesei, şi-şi puse în cum-
acâsta pe Italia, putem să oorigem marea poliţiă substitut- a adresat o vorbire popo­ de instrucţiă din Arad. Rafinata' jidană a pănă tâtă influenţa lui contra „priuţesei
greşalâ, oe a oomis’o diplomaţia nostră, rului, provooându-1 să seîmprăscie, dâr pro­ tăgăduit, că bărbatul său ar fi săvârşit englese, care aduce pericul . Din căsătoria
14
când n’a fost destul de trâză a veghia vocarea n’a avut niăl un resultat. Atunci esorocherii, âr în ce privesoe mituirea acâsta a avut 4 fii şi 4 fiice. Doi dintre fii
asupra comploturilor Germaniei în Turcia, a intervenit miliţia, ca să cureţe piaţa. judelui dela Ouriă Kormos (Koch) Adolf, i-au murit, ceilalţi trăeso. In cresoerea co­
cari comploturi au avut drept urmare în­ Dinainte mergeau ofiţerii. De-odată un om jidanca a posat pe — binefăc-ătârea oea piilor săi a fost mamă de model.
treprinderea oăii ferate Bagdad. Acâsta nu din mulţime strigă : ^Âbzug*. Sub-colonelul milâsă. Prin Arad e generală părerea, că
ameninţă numai posiţia nostră politică, oi Palkovich a însgărdat pe acel om şi l’a pre­ atât jidanca, cât şi Szelle nu vor putâ Despre înmorrnentarea regretatului
şi desvoltarea nâstră economică. Se scie, dat la doi ofiţeri, cari l'au închis. Massele scăpa uşor de pedâpsă. Contra jidancei, pe direotor şi profesor Ioan Popescu din Bâr­
oă planul Germaniei este de a colonisa Me- s’au purtat forte obraznic ou gendarmeria: numele căreia Szelle transcrisese tâtă ave­ lad, săvârşită Vineri săptămâna, numai
u
sopotamia şi de a-o faoe ast-fel un magazin „Tuşeaţi aici! puşcaţl\ strigau toţi din tâte rea, s’a orânduit lioitaţiă. Bietul român, acum suntem în posiţiune a publica unele
de cereale. Prin acesta Germania câştigă părţile. amănunte. Etă oe ni-se oomunică :
* când îi vine licitaţia, numai o vorbă dâcă
mână liberă faţă ou Rusia, contra căreia scaDă din gură, potera de gendarml e şi înmormântarea lui Ioan Popescu a
bine ar fi să luăm contra-măsurI . Turburările din Cluşiă dau oca- dat prilegiu la o caldă manifestaţia de iu­
u
siune foilor guvernamentale de a pleda adusă la faţa locului, âr faţă de Szelle nu bire şi veneraţiune din partea număroşilor
Acord ruso-turc. Nu esistă pănă pentru introducerea cât mai grabnică a po­ se mobilisâză nici barem! nisce poliţai. colegi şi elevi ai săi. Dintre foştii săi elevi
Ş’apoi să nu erecţi ţăranului, când (ţioe, că au asistat şi bărbaţi deja încărunţiţi, cari
u
acum aşa ceva, dâr unul din cele mai ou liţiei de stat. „Administraţiei autonome ,
oine-i domn nu-i plugar?! toţi au păstrat dascălului veteran o adâncă
trecere (fiare rusescl o aduce în discusiune, dice „P. Lloyd , „trebue să-i sosâscă în fine recunosoinţă.
w
ba o propune ohiar. Acest (fier, „Novoie ultimul ceas.... Dâr poliţia nu se pote preface * Bârladul a cinsit pe oetăţâuul său me­
Vremia“, care — după-oum am vătjut — în poliţiă de stat pe calea ordonanţelor. Tot în cjilele aceste a mai eşit la ritat şi iubit, făcându-i tâte onorurile po­
sibile în ultimul său drum. înmormântarea
se împulpă pentru o alianţă între Latini Pentru scopul acesta e de lipsă o lege şi ivâlă încă un scandal mare. Consilierul oră­
lui Popescu s’a făcut pe oheltuiala statului;
şi Slavi, recomandă, ca Rusia să încheie o chiar de ar fi întrunită dieta, un asemenea şenesc Tot.k Iozef e un cămătar şi de ani
ministeriul instrueţiunei publice a votat
convenţia specială cu Turcia. Rusia, (fice, proiect nu i-s’ar putâ presenta, fiind-că o de cjile „operâză“. Aoest lacom după bani pentru ea o miie lei. Din judeţ veniseră
s’a oouvins pănă acum, că „concertul eu- reformă parţială sâu estra-ordinară pentru n’a făcut ca Szelle, oi a prins îu mrejile sale mulţi elevi ai reposatului, acjl învăţători.
u
ropean nu i-a făcut decât greutăţi şi nu-i acâsta trecere a poliţiei la stat nu pote fi numai proprietari mici şi mai numai Ro­ Soţii de luptă, colegii, amicii şt elevii
aduce niol un folos. Mai bine îi merge la loc, dâr e sigur, că forte curând trebue mâni. Carnetele, ce le lua, se urcau la răposatului au depus mulţime de corâne
pe sicriu, care a fost condus până la carul
Rusiei, dâcă pretutindeni operezâ singură. să se întâmple ceva, spre a pune capăt 100—200 la an. Dispunând de o avere con­
funebra de oătră profesori.
Asta s’a dovedit şi în China, unde a um­ anarchiei din Oluşifi. picem : anarchiei, căci siderabilă, Toth a tras în traficul său de
Ajungând la biserica Sf. Ilie a făcut
blat de capul ei şi a dobândit bune resul- după raporturile sosite acjl, pare a fi acolo bani aprâpe toţi locuitorii suburbiilor Gaiu
prohodul părintele protoereu AntouovicI,
tate. Tot aşa, Rusia trebue să aibă politică cea mai mare confusiune şi singura auto­ şi Sega din Arad. Sute de âmenî au rămas încunjurat de preoţii bârlădenl. In biserică
de sine stătătâre în Balcani. Presupunerea, ritate este acjl numai miliţia, dâr şi acâsta fără case, fără moşiâră. Cheltuielile de pro­ d-1 senator Belloesou a ţinut un discurs
că tratatul din Berlin nu permite nici un nu fără a da de oposiţiă. Dâcă n’ar fi aşa ces după un împrumut de p. de 200 cor. plin de elocinţă şi mişcător, în care a
desfăşurat activitatea roditâre a decedatului
fel de acorduri şi convenţii unilaterale, este de trist, ar fi o întorsătură ironică de rîs, oă s’au urcat şi la 1200 cor. Satele Cicir,
profesor şi soţ de luptă al său. A mai vor­
greşită, — oeea-ce de altmintrelea apare şi în Cluşiii, după cum se anunţă prin tele­ Mândruloo, Soboţel de-asemenl au fost
bit în numele tinerimei d-1 O. Carp, apoi
din acordul încheiat între Austro-Ungaria graf, poliţia se pote arăta numai sub es­ clienţii lui Toth. E de nedesoris pustiirea, în numele vechilor elevi ai răposatului d-1
şi Rusia în cestiunea Peninsulei balcanioe. cortă milit8ră .... ce a fâcut’o acest om în averea românâscă looot.-colonel Parteni.
u