Page 67 - 1901-07

Nr. 165—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

Dela biserică, unde a cântat un cor la readucerea la viaţă a despărţământu­ Tinerilor îu Internat li-se va da ur- întâia nu au perseveranţa fisieă reoerută
frumos de elevi, cortegiul funebru porni lui ... mătorea provisiuue: 1) a) Locuinţă comodă peutru o ast-fel de problemă, apoi pe strade
44
spre oimiter; înainte mergeau şcolile primare şi sănătosă provădută cu tote cele de lipsă; bat mai mult la oohl, decât bărbaţii. Fi-
şi secundare cu drapelele lor. Cele patru Oficiile poştale. Ministrul ung. de b) încâlcit, spălat şi luminat în timpul re- resce, oă ele nu pot fi întrebuinţate nici
deooraţiunl ale decedatului erau purtate pe comerciu a făcut un proiect privitor la re­ oerut; c) vipt întreg regulat, şi în speoial acolo, unde probabil trebue să se întrebuin­
periul de eătră elevi ai săi. In faţa liceu­ forma oficiilor de postă. In acel proiect de dejun lapte, de prânej 3 specii, Dumi- ţeze în oele din urmă forţa.
lui a rostit direotorul Mironeseu un frumos neoa şi în sărbători 4 şi de cină 2 specii. Tâte prăvăliile mari şi magazinele de
14
discurs. Incimiteriul „Eternitatea , lagropă, între altele se cjice, că în fie-care comună 2) Medio şi medicină pentru morboşl mărfuri plătesc câte 2—3 detectivi feme-
a vorbit d-1 profesor Aug. Paul, luândn-şl unde se află cel puţin 300 suflete, se va şi scaldă de 2 ori la lună. niul. Problema lor este, de a priveghia ca
rămas bun dela iubitul răposat. Acest dis­ înfiinţa un oficiu postai. Astfel numărul to­ Ce privesce uniforma pentru taxa de să nu se fure. Lucrul aoesta îl pot presta
curs avântat, oare a mişcat pe ascultători, tal al poştelor se va urca la 28,000. 33 fi. amintită mai sus, fiesce-care elev va mai bine, decât bărbaţii, fiind că pârtă haine
îl vom publica în numărul următor de Du­ căpăta: 2 rânduri de vestminte de postav, de stradă şi se plimbă prin prăvăliă în sus
minecă. Indrăsneţii făptuitori ai jafului unul de iârnă, altul de vâră şi un cabat de şi în jos, ca şi nisoe muşterii.
din Brail, despre care am raportat pe lung iârnă (menoikofif) pe doi ani. Cât de folositori sunt aceşti detectivi
Emigrările. Statistioa oficială pe luna
la timpul său, au fost prinşi. Confruntaţi cu Părinţii sunt avisaţl, că pentru even­ femenini, s’a dovedit nu de mult într’uu
Iunie arată, că s’au dat 7124 pasapârte
Georghe, copilul d-lui Miron Tătoiu, el a tuale sticăciuni făcute de fiii lor în mobile, magazin dintr’un suburbiu al oraşului New­
pentru locuitorii din Ungaria (dimpreună
recunoscut pe patru dintre ei, pe doi fraţi ori alte obiecte de ale institutului date lor york. O damă elegant îmbrăoată se uita la
ou Fiume). Ministrul de interne a dat7058, spre folos, sunt răspunzători şi vor avâ să tarabă la nisoe dantele scumpe; pălăria ei
Popoiu, Bidu şi N. Croitoru. Instrucţia se
ministrul â latere 56 şi guvernorul din Fi­ le rebonifioe. era după moda cea mai nouă de Paris.
continuă.
ume şi al litoralului ungaro-croat a dat 10 Elevii se <■ vor presenta îu 2, ori 3 Era o di ploiosă şi dama purta o umbrelă
paşapdrte. Cei 7124 de inşi au fost înso­ Sept. st. n. înaintea! superiorităţii institutu­ de mătasă, al căruia mâner era de argint
Defraudatorul Falkai e aşteptat. lui însoţiţi de părinţii sâu îngrijitorii lor, veritabil, împodobit cu reliefuri artistice.
ţiţi încă de alţi 2100. După comitate mai
Procuratura din Budapeşta a primit dela unde aceştia vor plăti taxele de lipsă, Intr’o mână avea o măuuşă, cealaltă era
multe paşapdrte s’au dat în comit. Braşov ministeriul de interne soirea oficială, ce i-s’a fără de a căror solvire elevii nu-şl vor putâ liberă; se vedea pielea mâle, gingaşă şi în
565, Sibiiu 481, Zemplin 478, Maramurăş388 degete străluceau inelele de diamant. Acâsta
trimis de eătră consulatul austro-uugar din ocupa locul în internat.
Ciuo 388, Târnava mare 357, Şaroş 344, Rectoratul damă distins îmbrăcată şi c’un esterior
Newyork, că faimosul defraudator Falkai
Trei scaune 338, Abauj-Torna 280, Solnoc- Internatului „Pavelean de gentil, lua dantele în mână şi se uita la
41
va fi transportat în Ungaria. Falkai e aş­ ele cu atenţiune. Din când în când avea
Dobâca 211, Făgăraş 205, Alba-inferi6ră băeţî gr. cat.
teptat să sosâscă la începutul săptămânei oâte 3—4 bucăţi în mână. Umbrela ei era
204, Caraş-Severin 199, Ung 197, Scepuş
viit6re. sus puţin desfăcută şi o ţinea în mâna
195, Baol-Bodrog 173, Torontal 155, Hu- NECROLOG. In Rona-de-jos a înce­ stângă lipită de marginea tarabei.
niădâra 142; mai departe oraşul Budapeşta Un deposit de fân, oereale şi lemne tat din viaţă preotul gr. cat. Aurel Lupan De-odată atenţiunea vânejâtârei fu
a estradat 268 şi Panciova 73 paşapdrte. de foo şi-a desohis d-1 Alexe Moldoveanu, în 4 August st. n. în anul 54-lea al vieţei abătută printr’un alt muşteriu. In acel mo­
Cele mai multe paşapdrte au fost date pentru unul din tinerii noştri ardeleni, cari treoând şi 28-lea al căsătoriei. înmormântarea i-s’a ment o damă îmbrăcată simplu în negru
Europa (3443), Amerioa (1920) şi România în România, au îmbrăţişat comercial. Noul făcut erl în oimeteriul gr. cat. din Rona c’un văi pe faţă, se apropia de dama eu
(1689). Paşapdrtele estradate în Croaţia şi deposit sub firma „Alexe Moldoveanu se de jos. Pe răposatul îl deplânge o familiă dantelele, o atinge uşor pe umăr şi dice :
44
„Pardonaţl domnă, poftiţi cu mine în bi­
Slavonia au fost 1844, oele mai multe pen­ află în BuourescI, şosâua Pantelimon Nr. numărâsă. roul oonducătorului prăvăliei? Dama LI
41
tru Amerioa (749), pentru Bosnia şi Herţe- 2 bis (Bariera Moşilor) Cunoscinţele spe- ridicâ capul şi se înroşi. „Ce voiţi? întrebă
44
govina (488) şi pentru Europa (333). oialeale d-lui A. Moldoveanu în aoâstă ra­ 8C1R1 ULTIME. ea. „Veniţi, ve rog, cu mine în birou si
mură a comerciului şi capitalul suficient evitaţi o soenă! 44
împăratul Wilhelm şi mortea lui Dama elegantă era o hoţă de prâvă-
de care dispune, îl îndreptăţesc a spera, oă Cluşiu, 6 August. Agitaţia ere­
Szilagyi. Foile unguresc! înregistrâză cu liă şi dama ou vălul un detectiv de pră­
va fi onorat cu încredere — Dorim succes ! lor din urmă s’a mai potolit. Oraşul
mare alaiă şi buouriă soirea, că împăratul vălia.
e ceva mai liniştit, deşi pe tdte stra­
Germaniei a dat „o nouă dovadă de sim­ Tinerimea română din Zernestî va dele circulă patrule militare. Piaţa Fără a mai dio© o vorbă, dama, care
14
patia, ce o are faţă de Maghiari . Din in- arangia o producţiune teatrală şi musicală a fost prinsă în flagrant, merse în birou.
principală e ocupată încă de mili­ Conducătorul prăvăliei era deja însoiinţat
oidentul morţii lui Desideriu Szilagyi & Duminecă în 29 Iulie v. (11 August n.)
ţia. Pe acţî se aştâptă sosirea a despre cas. Când întrară femeile, el întrebă
trimis prin ambasadorul Eulenburg o tele­ 1901 îu sala „Marelui Hotel Zârneştî . în­ 180 husari din Gherla. Dintre poli­ pe dama voalată: „Ai trimis după carul
44
gramă lui Colomau Szell, în care îşi es ceputul la 7V bre sâra preois. Preţul in­ ţiştii ceruţi dela ministeriul de in­ poliţiei? „Da , răspunse ea, „el va sosi
44
44
2
44
primă sincere condolenţe, asigurând, oă simte trării la bunăvoinţa P. T. public. Venitul în câte-va minute .
r terne, au sosit deja 40, păşind ime­
u
mărimea loviturei , ce a îndurat Ungaria curat este destinat pentru biblioteca şcâlei Hâţa de prăvăliă îngălbini, prinse o
diat în acţiune. O trupă întregitdre fârfecă lungă, ce era pe masă şi înoercâ
prin mortea lui Szilagyi. — Intr’aoeea con­ române din Ioc. Suprasolvirile marinimâse
de gendarmî va sosi mâne. Poliţiştii în mod nedibaciu a se vulnera la gâtlegiu,
sulatul german din Budapesta a depus alal- se primeso ou mulţămită şi se vor chita
călări încă vor sosi mâne, probabil dâr detectivul femenin îi smulse fârfeoile
tăerl o cunună pe mormântul lui Szilagyi. pe oale publică. din mână: apoi deschise umbrela damei şi
din Seghedin. Turburătorii au făcut
— Principele Ferdinand al Bulgariei încă Program: 1) Marşul cântăreţilor, de şi âstăcţi sgomot pe strade, gendar- o jumătate de duzină de dantele oădură
a trimis o telegramă de oondolenţă adre­ O. G. Pornmbescu. 2) Caii ţiganului, anec­ din ea.
meria înse i-a împrăştiat.
41
sată Iui Szell. dotă de T. Speranţă. 3) Corona oufundată, „Nu voiri putâ suporta aoâsta ruşine ,
Bucurescf 6 August. Ofiţerii ruşi esclamă desperată hâţa de dantele. „Ce va
14
44
llespuns la „o constatare . In nr. de Friihling. 4) Teatru: „Idil la ţâră , co- plecând din Sinaia, vor merge mai dice soţul meu? 44
mediă ÎDtr’un act, localisată de d-na M.
155 dela 13 (26) Iulie am publicat în re- întâiu la Cernavoda, apoi la Con­ In acel momeut întră un băiat în bi­
sumat „o constatai’e a preoţilor gr. or. I. Baiulescu. După producţiune urmâză dans. stanţa. rou şi strigă: „Trăsura poliţiei a sosit!
44
44
Pascu din Geaca şi G. Simedrea din Că­ Dama era pe aci să leşine. Conducătorul
Londra, 6 August. Coresponden­ se
leau, în cestiunea reîufiinţării despărţămân­ tul din Capstadt al lui „Daily MaiP prăvăliei îi 4' «tunoî prietinos, dâr hotâ-
rit: „Dâmnă, nu voim să lăsăm să vă ares­
u
tului Mooiu al „Asociaţionei . D-1 preot Internatul „Pavelean de copii din spune, că numărul farmerilor rescu- teze, dâcă ne promiteţl. oă niol odată nu
44
gr. or. Simeon Ciuca din Mooifi, la adresa Beiuş-
laţî este de 8000. Sunt în colonia veţi mai face o asemenea incercare, şi dâcă
căruia s’a făcut numita constatare, ne tri­ veţi subsorie o mărturisire .
44
Avis scolastic. Cap comande bure formate esclusiv
mite un lung răspuns, pe oare-1 jreasumăm 5 Tâte aoestea se făcură în oâte-va
în următorele, spaţiul nepermiţându-ne a-i Părinţii, cari ar dori ca prunoii lor în din Africanderî răsculaţi. Parmerii, momente. Mărturisirea fu subscrisă şi aoâsta
anul şcol. 1901/902 să fie aşezaţi în inter­ cari înainte c’un an erau pacînicî,
da loc în tdtă estinderea. D-1 Ciuoa — scuti prăvălia de a mai cere despăgubire
natul „Pavelean de băeţî gr. oat. de lângă luptă acum în rîndurile inimicului. prin tribunal. Dama alerga cât se pote de
44
după-ce face istoricul reînfiinţării despăr­ gimnasiul superior gr. cat din Beiuş, sunt Rari sunt farmerii loiali.
ţământului, constatând în aoelaşl timp stă­ avisaţl, oa pănă la 20 August a. c. să-şi tri­ iute acasă. Ea nu era hoţă de meseriă, ci
aparţinea clasei de mijloc avute şi avea
rile desolate din Câmpiă şi lipsa de acţi­ mită suplieele la reotoratul acelui internat. Bruxella, 6 August. După raporte patima cleptomaniei. Dorinţa ueînfrânată
une şi de mişcare a Românilor — c}ice: Coudiţiunile primirii sunt următorele: sosite la agenţia transvaaliană, în de a căpăta de giaba obiecte de preţ, se-
„...Sciind, oă despărţământul numai cu şi 1) Pentru un tînăr vor fi de a-se plăti colonia Capului rescola e generală. In în­ duoe pe aceşti cleptomani la crimă.
pe un au 153 fi. Din suma acâsta se vine treg ţinutul Kimberley Burii lui Krui-
prin membrii se p6te aduce la viaţă, a tre­ In urma acestor hoţi de prăvălii, de-
120 fi. pentru întreţinere şi 33 fi. pentru tzinger stăpânesc situaţiunea.
buit să mă pun în contact cu preoţii ro­ teotivii femenini au devenit o necesitate.
uuiformă. Plătirea are să se întâmple cu Dintre mărfurile furate 50°/ sunt furate
0
mâni din jur, cari afară de preoţii cu „con­ tâtă punctualitatea în două rate antioipative. de hoţi ocasionall de prăvălii, 4O°/ se fură
0
44
statarea , toţi sunt gr. cat. Adun pre­ 2) Pentru remunerarea corepetitorilor euse. de eătră hoţii de meseriă şi 10°/ de eătră
0
oţii din jur la mine, caut şi aflu aprâpe au de a solvi 5 fi. la an. Detectivi femenini. In Newyork impiegaţii prăvăliei.
20 din ei, toţi doritori de muncă, şi invitaţi 3) Fiesce-oare tînăr la înoeputul anu­ sunt aprâpe 600 detectivi femenini însăr­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
din parte-mî a pune la cale despărţămân­ lui are să aducă cu sine: a) 6 sâu cel cinaţi ou descoperirea a tot felini de crime
puţin 4 părechl de schimburi de pânză sâu Redactor responsabil: Traian JET. Pop.
tul, promit conlucrarea. Martori îmi sunt din tâte olasele societăţii. Intr’o sâră pot
giolgiu, b) 6 năfrăml de buzunar şi 2 la
preoţii din Gădăliu, Berchieş, Şermaş, Balda grumazi, c) 2 părechi de călţunl şi 4 pă- petrece în baracele cele mai ordinare, âr ooooooooooooooo®oooooooooocoooo
eto. Ca conducător în jurul căruia să ne reohî de ciorapi sâu obiele. în sera următâre, eventual într’o sală de
bal elegantă. Mijlâcele succeselor lor sunt Dr. Sterie U. Ciurcu
grupăm, se designâză P. O. D. Ioan Mol- 4) Vestminte de pat: a) 1) saltea (sac multilateralitatea şi capaoitatea lor de a-se
dovan, protopop în Cătina, oare de cele de paie), b) 4 oiarşafurl (linţiolnrl, lepedee) aoomoda tuturor împrejurărilor vieţii. X. Pelilkangasse. — Nr. IO. Viena.
puse la cale nu avea nici o soire. Preotul albe, c) 2 perine, 4 feţe de perină şi un ţol Femeile s’au arătat ou deosebire is­ C o n s u l t a ţ i u n î
sâu plapomă, d) 2 feţe de acoperit patul, e)
din Balda, Simeon Pintea, ca om mai de teţe pentru anumite feluri ale activităţii de cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
4 ştergare şi 4 şervete.
casă e însărcinat a aduce la ounoscinţa detectivi. A încetat acea epooă, când de­ facultatea de medicină din Viena.
5) Are să se provâdă fiesce-care elev tectivul dupâ-oe spionase, striga în mo­ ooooooooooooooo® oooooooooooooo o
d-lui protopop intenţiunea nostră şi a-1
mai departe cu 2 peptenl, 3 perii pentru mentul critic: eu sunt detectivul, arătând
ruga, ca să primescă conducerea. Sfatul călţunl şi 1 pentru vestminte. placa de aramă, ce o purta cu sine pentru OOOOOOOOdIOOOOOOOO
nostru era, că la cas contrar, noi de noi Tâte schimburile şi vestmintele au să a se legitima. Astădl cel-ce în esercitarea Biuroul advocaţilor asociaţi.
să facem cât va fi posibil, — dâr am aflat fie însemnate cu grije de acasă cu numele meseriei de detectiv vrâ sâ se distingă, iiiiiMiimiiiiiiiiiiifiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimimiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiitHir
ou bucuriă, că d-1 protopop primesce con- elevului respectiv, fiind numele cusut ori trebue să se scie preface şi să tăinuiâscă C. Rădulescu,
scris cu cernâlă, ce nu se şterge prin spă­ tot. După părerea directorului de poliţiă
duoerea. Pănă se ajungă lucrurile la atâta, fost procuror şi judecător de tribunal, şi
lare, căci altmintrelea superioritatea insti­ Sower, sunt în anumite caşuri femeile mai
au treout aprope trei ani. Puse lucrurile la tutului nu pote lua nici o răspundere la superiâre bărbaţilor ca detectivi.
Nicolae Andrei Popovicî,
cale şi ocasionalminte fiind eu în Sibiiu, cas, când s’ar perde. „Femeile au mai multă paoienţă şi doctor in drept, fost magistrat,
am mers în persână la primul seoretar al Părinţii sâu tutorii sunt rugaţi, ca în adese-orl o privire mai ageră. Apoi pot să
„Asociaţiunei d-1 Dr. C. Diaeonovich şi decursul anului să nu trimită tinerilor bani, aibă mai uşor întrare în familii ca servi- se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
44
informându-mă despre tote, l’am rugat, oă nici articlii de mâncare, cari adese-orl sunt târe sâu ca âspeţl.) Ele sunt cinstite şi de tanţelor judecătorescl din România, pro­
spre daunarea edueaţiuuei şi progresului în încredere; ounosc mai bine firea omenâscă, cese de ori ce natură, eseoutărl de hotă-
fiind luorul pregătit, să fiă autorisat M. O.
studii, şi pot duce la esoese şi transgre­ sunt mai atente şi în cea mai mare parte
D. protopop cu reactivarea despărţământu­ siuni. Mâucârile, ce părinţii cu tote acestea şi mai diligente, decât bărbaţii . Pentru a rîrl şi creanţe.
44
lui, ceea-ce s’a şi întâmplat în 24 Iunie le-ar trimite fiilor săi, se vor împărţi între „urmări însă persâne, nu pot fi aşa de Bucurescî, strada Smârdan 53.
44
1889. Acâsta este ce am făcut ou privire toţi conşcolarii respectivilor elevi. bine folosite oa colegii lor bărbătesc!: mai ooooooooatoooooooo