Page 69 - 1901-07

REDACŢ1UNEA, „qazeta* iese în flâcare dl.
Âiministraţiunea şi Tirografla Abonamente neutri Anstro-Uazaria:
Pe un an 24 oor., pe şĂselunî
Braşov, piaţa mare nr. 30. 12 oor., pe trei luni 6 cor.
SoriaorI nefranoate nu se pri­ N-rii de Dumineci S fl. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franot, pe şiso
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
io prlmeso la Admlnlstraţlune în N-rii de Dumineci 8 franol.
Braşov şi la următorele Se prenumoră la tdte ofi-
BIROUB.Î de ANUNŢURI: oiele poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dulces Naclif., afară şi la d-nii eoleetorî.
Nux. Augenfeld & Eraoric Les- ADonamentnl pentru Braşov
ner, Heinrich Serialele. A. Op-
pelik Nachf. Anton Oppelik. Ădmmistraiiunea, Piaţa ir ai o.
In Budapesta: la A. Y. Gold- Târgul Inului Nr. 30, otaeiu
berger. Ekstein Bomat, Iuliu I.: Pe un ari 20 oor., pe şese
Loopold (VII Erzsebet-korut). luni 10 oor.,:pe trei luni 5 oor.
PREŢUL INSERŢIUNIL0R: A N U L L X I V . Cu duau-1 în casă: Pe un an
o seria garmond pe o colonii 24 oor., pe 8 lunîl2 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni '6 coj-âno— Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 4 10 bani. -- Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cat şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
MuawawMwo w—ina—ninnwwm iii»«iib»iiih un —«b»»bmb ■—ewnMawwn—iwu—tnwir îmi BMama
Nr. Braşov, Vineri 27 Iulie (0 August). 1901.

Procesul lui Sarafoff. nea să-l facă pe Sarafoff preşedinte s’a produs o nouă grupare a state­ Austria ea însăşi n’avea nici un mo­
de onăre al numitului comitet. lor slave sub egida Rusiei şi că în­ ment de a face, ca un stat din Balcani să iese
Lunea viit6re se va întruni în Mult a contribuit la răspândirea trevederea dela Abbazia a Regilor din situaţia sa neutră. Căci dâoă Rusia
Sofia Curtea cu juraţi, ca se judece acestei păreri împrejurarea, că ţinerea României şi al Greciei, a fost un răs­ n’are a se teme, fie în ce privesoe paoea,
în afacerea lui Boris Sarafoff şi a congresului macedonean, pentru care puns la acestă grupare. fie în ce privesoe răsboiul, de o orientaţi-
une ore oare a statelor balcanice, nu este
complicilor sei. Mult s’a trăgănat s’au ales în majoritate precumpăni- Pe România o pune în lumina, tot astfel cu Austria, întrâga frontieră de
acest proces. Este sciut, cu câtă tore delegaţi tot dintre amicii şi că ar urmări o politică agresivă, ră- sud-est fiind espusă atât din punct de ve­
greutate guvernul bulgar s’a decis aderenţii lui Sarafoff, s’a fixat toc­ zimându-se do tripla alianţă, pe când dere militar, cât şi cel naţional.
în fine de a trage la răspundere pe mai pe Duminecă, pe cţiua întruni- de fapt atitudinea ei nu e şi n’a fost Singurul contact al Rusiei cu statele
balcanice se efectua în lungul Prutului cu
membrii comitetului macedonean im­ rei Curţii cu juraţi. E mai mult ca decât defensivă, ţintind la susţinerea România; dâr Românii din regat apiâp6
plicaţi în omorul lui Fitowski şî Mi- sigur, că acest congres va demon­ păcii. De altă parte articulul 4i aru_ nu mai au rel&ţiunî cu acei din Basarabia
hăileanu şi condamnaţi în absenţă stra în favorul lui Sarafoff, făcând lui frances recunâsce pe deplin ro­ şi par incapabili de a favorisa acolo cea
de curtea cu juraţi română de Ilfov. ast-fel presiune asupra juraţilor din lul important al României, şi cons­ mai mică mişcare naţională.
Sunt cunoscute asemenea fasele, prin Sofia, car! vor ave să dâ verdictul. tată, ce preţios ar fi pentru Aiistro- In cas de răsboiîi se admite, că con­
cari a trecut acestă afacere în Sofia, T6te acestea, pe lângă disposi- Ungaria un eventual concurs al ei, venţia militară austro-română ar obliga Ro­
mânia să dirigeze o parte din armata sa
pănă ce în urma presiunii făcute din ţia predominantă în Bulgaria pentru 4icând, că ea ar fi „ancora salvă­ spre Bucovina; pentru a forma aoolo estre-
partea marilor puteri şi în deosebi reluarea acţiunei comitetului mace­ rii politicei austriace şi a germanis­ mitatea aripei drepte a armatei austriace,
şi din partea Rusiei, Sarafoff şi com­ donean, justifică temerea de mai mului în Balcani" ; adauge însă cu celelalte părţi urmând să rămâe în ţâră
plicii sei din comitet au fost ares­ sus. ore care maliţiă, că concursul Ro­ spre a apăra linia Şiretului, precum şi la­
taţi, şi pănă ce tribunalul din Sofia în cas, când acâstă temere s’ar mâniei „asigură" Austro-Ungariei pe gărul restrîns al Bucurescilor. In acest cas
a decis darea lor în judecată. împlini, s’ar preface în fum satisfac- lângă o armată fârte apreciabilă de e permis Ruşilor de a considera armata ro­
mână ca o cantitate neglijabilă aprope.
Faptul acesta a fost considerat ţiunea, ce urma să o primâscă Ro­ 200,000 de âmenî „şi asuprirea ro­
Ruşii se găsesc, deci, la largul lor,
pretutindeni ca o întorcere spre bine, mânia în afacerea din cestiune. Dâr mânismului în Transilvania". ori-care ar fi atitudinea adoptată de sta­
ca semn, că guvernul bulgar o ho­ mai mult, tâte speranţele într’o în­ Estragem din acest articul, a tele baloanice, şi n’au nici un motiv să
tă rît nu numai aşi împlini o datoriă torcere spre mai bine a stărilor din căruia tendinţă reiese de sine, păr­ se îngrijâscă de-o eventuală ostilitate a
de drept internaţional, ce-i incumbă, Bulgaria vor fi dintr’o dată zădăr­ ţile mai remarcabile. României.
dbr a pune capet şi uneltirilor ne­ nicite, şi acesta va cădâ cu atât mai După-ce arată, că ârăşî au re­ Nu este tot ast-fel în ce privesoe Aus­
sfârşite din ce în ce mai îndrăsneţe mult în cumpănă, cu cât judecării înviat Gestiunile balcanice şi că mo- tria. Cestiunile balcanice, tfi cea principele
Bismarck, sunt pentru dânsa cestiuni in­
ale revoluţionarilor, cari ameninţau procesului contra lui Sarafoff şi com­ narchia nâstră e neliniştită pentru terne şi dela atitudinea acestor state de­
ordinea legală în stat şi ţinteau chiar plici, i-a premers visita marelui duce întorsătura ce a luat’o, „Journal des pinde siguranţa imenselor sale frontiere,
a
a pune în flăcări peninsula bal­ Mihailovicî, despre care scriau 4' ‘ Dâbats" scrie : dela CarpaţI spre Adriatica, precum şi în­
canică. rele rusesc!, că este un memento pen­ Cine-va n’ar putâ să-şi dea sâma, de tregul ei viitor în Orient.
Era lucru firesc, ca acestă în­ tru Bulgari, pentru a se conforma do altfel, de evoluţia actuală, a afacerilor bal- De sigur, oă actuala atitudine a Ro­
torcere se fiă privită, mai mult său jenelor, ce li-s’au dat dela Peters- cauioe, dâoă ar negligia de a observa trans­ mâniei garantâză Ungurilor liniştea Româ­
formările pe care timpul şi oircumstauţele nilor din Transilvania; dâr în cas de răs-
mai puţin, şi ca o apariţiune favo­ burg cu privire la uneltirile revolu­
le-au adus puţin câte puţin în orientaţia mi­ boifi, armata română ar fi fără îndoiâlă
rabilă în interesul susţinerei în vii ţionare. , celor state ale Peninsulei. forte împedecată de a-şi îndeplini datoriile,
tor a liniştei şi a păcii în Bulgaria, In cas de achitare, guvernul bul­ Dela tratatul din Berlin, massele na­ având în de-ajuns de furcă cu armata bul­
c
n
vatra principală a agitaţiunilor pe- gar va căuta a se mântui, 4i © d, ţionale în formaţiune, între cei doi poli ai gară, care s’ar agita la spatele ei.
riculbse, pe cari le-a semnalat mi­ că n’a putut impune juraţilor ver­ Vienei şi Oonstantinopolului, au sfârşit prin Şi ar mai rămânâ Serbia, Muntenegru
nistrul de esterne Goluchowski în dictul. Nimic mai uşor, ca o astfel a constitui state relativ solide, provătjute şi tot ansamblul sârbismului.
delegaţiuni. de scusă. cu armate apreciabile şi naţionalităţi mai Intre Sava şi Adriatioa, într’un masiv
După un an dela asasinarea Ce a făcut însă guvernul din bine definite şi susceptibile de a daîntr’un muntos forte compact, se află o populaţiune
moment dificil uu sprijin modest, dâr fo­
profesorului Mihăileanu vine dăr se Sofia pentru a clarifica opiniunea pu- lositor. sârbo-oroată, care debordâză Ungaria me­
ridională şi Bănatul şi se prelungesce chiar
fiă judecată de Bulgari o afacere, bligă bulgară şi pentru a feri pe ju­ De altă parte atracţiunea spre Con- prin grupul slovao pănă’n inima monar-
care a produs atâta sânge reu şi era raţii, cari vor avă să se pronunţe stantinopol, ofitră care gravitaseră odinidră, ohiei. Diferiţi prin cultură şi credinţă, de­
pe aci se nască un conflict de arme asupra faptului lui Sarafoff şi com­ a slăbit graduar, prin micşorarea succesivă şi făcând parte din aoeeaşi rassft, aceste
între România şi Bulgaria. Procesul plici, de terorismul revoluţionarilor? a puterei turcesc! în Peninsulă şi a insta- naţiuni sunt muncite de aspiraţiunî vagi
contra lui Sarafoff şi complici im­ Ce mijlâce seriose şi energice a în­ laţiunei pe Bosfor a hegemoniei germane. şi agitate de nesiguranţa presantului; ele
se răspândesc între focarele de cultură dela
plică tot-odată un proces făcut par­ trebuinţat în interesul susţinerii or- Necesitatea intereselor lor naţionale, Agram, Neoplanta, Belgrad şi Ragaz. Pe
tidei revoluţionare macedo-bulgare dinei de drept şi a liniştei publice ? pe lângă desvoltarea şi pătrunderea cres­ de altă parte, oele două state sârbesoi deja
cândă eoonomică şi financiară a Occiden­
şi pentru motivul acesta, putem In tot caşul justiţia bulgară are tului, au condus aceste state spre un nou formate, Serbia şi Muntenegru, constituie
4ice, a câştigat o importanţă inter­ în momentul de faţă o mare răs­ pol, şi oare pare astăcji, că împărtăşesce prin forţa luorurilor centre de atracţiune
naţională. pundere, de care nu va scăpa cu tendinţele lor între doue sisteme europene pentru oele-lalte părţi ale sârbismului, le­
gate, fiă de Oisleitania, fiă de Ungaria, dâr
Urmarea logică este dăr, că lu­ una cu două. In mijlocul fierberei, representate prin două puteri, a căror iu- mai ou sâmă în Bosnia-Herţegovina, în
mea cea mare de pretutindeni e în ce se arată pretutindenea în statele fluinţă e disout.ată deja de mult în Penin­ Sandjac şi în vechia Serbiă se face mai
sulă.
drept a-se aştepta, ca justiţia bul­ balcanice şi a jocului, ce l’a reîn­ România este aceea, care cea dintâiu puternica atraoţiune spre un stat sâu celă­
gară se-şî facă datoria pe deplin şi ceput diplomaţia în cestiuneaOrien­ a dat esemplul unei astfel de evoluţiuni lalt, din causa circumstanţelor mereu tul­
se condamne pe cei vinovaţi precum tului european, procesul, ce să va şi de mulţi ani ea e satelitul triplei alianţe. burate.
merită. Numai când se va dovedi, desfăşura Luni înaintea Curţii cu ju­ In 1896 împăratul FrancisoIosif s’a dus la In Bosnia Slavii caută să apere auto­
că înscenarea acestui proces a fost raţi din Sofia, va avă o importanţă BucurescI şi lumea e de acord a recundsce, nomia diverselor oomunităţî religiâse; în
Sandjao şi vechia Serbiă, naţionalitatea
seriosă, er nu o mistificaţiune pen­ simptomatică. că la acea dată e origina înţelegerei mili­ sârbă se agită pentru a-se apăra contra
tare dintre România şi Austria. Recenta
tru ochii lumii, procederea guvernu­ visită la Sinaia a baronului de Beck, şeful agresiunelor Albanesilor. Sforţarea naturală
lui şi a justiţiei bulgare va pută fi In Balcani. statului maior general al armatei austro- a sârbismului tinde spre unire, acea a Aus­
privită ca o garanţă în interesul or- ungaie, pare a fi o nouă manifestare a le- triei la dilerenţiare, care îi lasă calea des­
găiurei militare dintre cele două state. chisă spre Arhipelag.
dinei, liniştei şi a stabilităţii în prin­ De curând a apărut în „Journal
cipat. des Debats , 4i de frunte parisian Se înţelege dela sine, că Austriaca au Nimic mai plăcut pentru politica aus­
11
ar
fâout totul pentru a favorisa o atare atitu­ triacă, decât multiplicitatea regimelor, în
Este semnificativ însă, că opi- mult cetit în cercurile diplomatice,
dine a României şi sub presiunea diplo­ oare se găsesc nenorooiţii Sârbi.
niunea publică nu numai în Româ­ un articul sub titlul de mai sus, în maţiei germane acest stat mic a avut im­ Printre cele două state sîrbesci, Mun­
nia, ci şi în străinătate presimte, ba formă de scrisâre din Viena datată prudenţa de a căuta garanţia esistenţei tenegru s’a arătat tot-dâuna ireductibil;
prevede chiar, că procesul intentat dela 25 Iulie n. sale naţionale, nu în sistemul general al retraşi în munţii lor, Muntenegrenii n’au
criminalilor din sinul comitetului Acâstă scrisâre e semnificativă Europei, întreţinând cu tote puterile rapor­ încetat să fiă în Balcani agenţii militanţi
turi identice, dâr legâudu-se în mod puter­ cu Slavismul şi agitaţia este permanentă în
macedonean va ave un resultat con­ şi interesantă, căci ne arată, ce ve­
nic de un sistem determinat. Herţegovina, unde influenţa lor se simte
trar justelor aşteptări, ce era îndrep' deri au despre situaţiune cei ce pre- în mod constant.,
Uniunea militară, tot mai evidentă
tăţită a-le nutri. Deja s’a lăţit păre­ conisâză politica balcanică a Rusiei; între România şi Austria, dominaţiunea fi­ Pentru a supraveghea acestă periou-
rea, că Boris Sarafoff şi complicii ne mai arată cum cugetă ei asupra nanciară şi economică a Germaniei cres­ 16să miliţiă de 40,000 de munteui, Austria
săi vor fi achitaţi de juraţii bulgari politicei esterne a României. când pe cji ce merge, trebue să aibă ca o se vede nevoită a inobilisa, în cas de răs-
consecinţă inevitabilă de a readuce puţin boifi, îutregul corp al XV-lea de armată,
şi că în urmă Sarafoff va fi reales Autorul se încârcă a dovedi, că
câte puţin cele două state vecine la polul care ocupă actualmente Bosnia şi de a in­
preşedinte al comitetului suprem înţelegerea austro-rusâscă cu privire
opus. Un astfel de resultat nu era favora­ stala o reţea complectă de drum de fier,
macedo-bulgar ; ba unele scirî spun la echilibrarea influenţei în Balcani, bil României, încunjurată de Slavi, prin care să înlănţuiâscă întreg Muntenegrul. In
chiar, că Bulgaria ar avă intenţiu-' nu mai esistă de fapt, că în Balcani posiţia sa geografică. scopul acesta s’a terminat acum linia re-