Page 70 - 1901-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 166.—1901.

rată, care lâgă valea Marento şi reţeaua Materiile prime, ce ascund mun­ mai multe toaste pentru prosperitatea ce­ D-l ministru Brătianu a plecat cu un
bosniacă de punctul Oataro. ţii lor în sinul pământului de multe lor două marine, rusă şi română. tren special Miercuri, la firele 5 sâra.
Serbia s’a arătat mai supusă. Demo­ milibne corone valbre, şî-ar găsi uti- * Ministrul a dat înainte de plecarea sa
craţia sa ţărănâscă, împrăştiată pe ooline un dejun intim pe vaporul „Regele Carol .
u
umbrite de copaci, nu posede instincte toc­ lisare şi drumul lor firesc spre Du­ După amiacjl, vasele esoadrei au fost
mai sălbatice şi din acâstă causâ regele năre şi mare. Ardâlul de jumătate visitate de o mare mulţime de fimenî. Ofi-
Milan a putut să întrebuinţeze atâta timp — „Hinterland*-ul bogat în materii oerii ruşi le-au făcut cea mai frumfisă pri­
docilitatea sa în folosul intereselor aus­ fine—ar eşi din isolarea lui actuală, mire. S O I R I L E D I L E I .
triaco. Dâr nimic nu pută să fiă în acelaşi şi ar deschide comorile sale şi le-ar Oficerii şi echipagiile s’au scoborît de
timp atât de grav şi decisiv, ca schimbarea asemenea la uscat. In tot oraşul domnesce — 26 Iulie v.
bruscă de anul trecut, care a condus Ser­ pune în valore, alimentând comerciul o vie animaţiă. Pretutindeni, oficerii şi
bia spre Rusia şi cele lalte state slave din şi industria creândă a Ardâlului şi marinarii ruşi fură întîmpinaţl cu cordiali­ Coloman Szell la Ischl. Se tele-
Peninsulă. Ţerei Românesc!. S’ar produce şi la tate. grafâză din Ischl, că ministru-preşedinte
Frontiera sârbo austriacă nu mai pro­ noi în scurtă vreme acea correla- S’au schimbat visite între oficerii ro­ Szell a sosit acolo Luni sâra. Trecând prin
mite aceeaşi siguranţă ca odimfiră şi Ro­ ţiune reciprocă între România şi mâni şi ruşi. Viena el a oonfeiit cu ministru-preşedinte
mânia perde un eventual aliat în contra Transilvania, ce esistă actualmente * Koerber, âr Marţi la amiadî a fost primit
Bulgariei. De unde o mare gaură îu tot între Boemia şi Germania — că Oficerii esoadrei ruse, cari au fost pri­ de Majestatea Sa monarchul în Ischl. După
planul de concentrare a armatei auatro- miţi de M. S. Regele la Sinaia, s’au reîn­ amiadî s’a dat un prând la curte, partici­
ungare. materiile prime şi semifabricatele tors Marţi diminâţa la Ounstanţa. Au fost
Pe de altă parte, acâstă reîutfiroere Transilvaniei ar trebui se trâcă prin primiţi în gara Constanţa de prefectul ju­ pând şi ministru-preşedinte Szell.
a Serbiei cătră statele slave, trebuia să dea fabricile României, pentru a obţine deţului. Serbări slovăcescî. Iu Turoţ-St-Măr-
o nouă vigfire mişoărei sârbesci şi Serbia acolo utilisare şi ultima fasonare şi Dela gară oficerii esoadrei ruse s’au tin s’au deschis alaltăerl obicinuitele ser­
devenea, prin forţa lucrurilor, punctul de combinare, înainte de a ajunge în dus direot la biserica catedrală, unde s’a
atracţiune pentru Serbii din Bosnia şi Her- oficiat un servioiu divin. In urmă au visi- bări anuale slovăcescî din inoideutul adu­
44
ţegovina; apoi, interveni ideia de a asi­ valea Dunărei şi în traficul interna­ tat lucrările portului Constanţa, sub con­ nărilor societăţii „Musealna Slovenska şi
gura Serbiei independenţa sa economioă ţional, fir productele agriculturei ro­ ducerea d-lui inginer Zahariad. „Jivena .
44
faţă de Austria şi la proiectul de racordare mâne şi materiile prime ale ei ar
Comandantul escadrei ruse, amiralul
cătră Salonio a reţelelor bosniaoe şi tur- găsi un mai mare debuşeu în Tran­ Rezobrazow, a arătat d-lui prefeot Quin- Statistica nobililor maghiari. Re­
cescl, între Sarajevo şi Mitrowitza, s’a opus silvania, şi preţuri mai bune prin teseu viile sale mulţumiri pentru splendida vista „Magyar Gazdak Szemlâje dă lista
11
planul unui drum ferat, care să lege Ser­ ieftinirea transportului. Prin acfista primire făcută Ia Sinaia. acelor perafiue, cari dela dualism încficeau
bia, Muntenegru şi Albania pentru a fur- primit titlul nobilitar. Sub oontele An-
nisa tuturor statelor sârbesol debuşeurl oă- ieftinire a transportului cresce pu­ *
tră Adriatica. terea de esport şi bogăţia ţărilor D-l Ifin I. C. Brătianu, ministrul lu­ drassy s’au dat la 47, sub Lonyai 8, sub
Spre mai multă uenorooire, Italia se acestora în traficul internaţional. crărilor publice şi ad interim la răsboifl, a Szlavy 15, sub Bitto 3, sub br. Wenck-
simţi în acelaşi timp împinsă de “ambiţiuni In prima liniă însă ar câştiga sosit în Constanţa Marţi la amiacjl şi a heim 2, sub Coloman Tisza 290, sub Sza-
44
albaneze, deputaţii aducând mereu Gestiu­ enorm capitala Bucurescî, care ar descins pe înorucişătorul „Elisabeta , care pary 55, sub Wekerle 40, sub Banffy 152,
nea în parlamentul dela Borna; agenţii ita­ atrage la sine direct produsele a a salutat sosirea sa cu repeţitesalve. După sub Szell deja 56, la olaltă 658.
lieni întreţin lupte contra influenţei aus­ dejun ministrul Brătianu a schimbat visi-
triece, susţinând autonomia Albaniei, astfel două ţerî — devenind un oraş in­ tele obicinuite cu comandantul escadrei •Ţ Anastasie Stolojan, fost ministru,
încât Serbia vede răsărind un aliat neaş­ dustrial, de primul rang, şi princi­ ruse. a răposat Marţi în Bucurescî. S’a născut
teptat şi deunădl, celebrând jubileul mili­ palul emporiu comercial pentru în­ *
tar al Voivodului Pamenaţ, ministrul de treg sud-ostul Europei, ceea-ce este Marţi s’a oferit un ceaifl de amiralul în (jiua de 5 August 1836, în oraşul Cra-
răsboifl al principatului, prinţul moştenitor acjî bună-6ră Odessa pentru Rusia rus, pe bordul vaporului Synope. iova. După-oe şl-a luatj licenţa la Paris,
al Muntenegrului presinta Italia ca protec- Amiralul a ridioat un toast pentru s’a întors în oraşul său natal, unde a ocu­
t6ra aspiraţiunilor naţionale pe oosta orieu- de sud, şi în special pentru comer­ pat posturile de procuror la tribunal şi la
Regele şi Regina României şi familia re­
tală a Adriaticei... ciul şi industria de lemnăria. Rolul gală, mulţumind pentru frumosa primire Curte. La 1868 fu ales primar al oraşului
...Odiuifiră Austria esercita un control ce-1 are acjî Brăila în comerciul cu
făcută escadrei şi delicata atenţiune a mi­ Oraiova şi deputat la 1869. De atunci
asupra celor două ramuri etnioe, român şi cereale, l’ar ave Bucurescii pentru nistrului, care a venit întru întâmpina
sârb, oare ameninţau câmpiile Ungariei, tot felul de lemnăriă lucrată şi ne­ rea ei. Anastasie Stolojan a făcut parte diu mai
dânsa câştigă astfel siguranţa frontariei şi tfite legislaturile. In cabinetul Brătianu la
la oas de nevoie, o protecţiune în contra lucrată — cum în măsură mai mică A răspuns d. I. I. Brătianu, închi­ 1875 a fost pentru prima firă ministru de
Bulgariei şi Muntenegrului. o are acjî Galaţii — pentru 69portul nând pentru Suveranii ruşi şi familia impe­ justiţiă. Mai târcjiu tot sub guvernul Bră-
De acum Austria nu mai are decât ei la Batum şi Constantinopole. Oăcî rială. tiauu, Stolojan a deţinut multă vreme por­
concursul României, care îi asigură supu­ la Bucurescî ar sosi lemnăria aprăpe Amiralul a toastat apoi pentru d.
nerea românismului din Transilvania şi spri­ din Transilvania întrâgă, de pe Olt Dimitrie Sturdza şidfimua. Dfimna Sturdza tofoliul domeniilor. La revenirea liberalilor
jinul eventual al unei armate bine aprecia­ ca şi de pe rîul Sebeşului, Sadului, în numele d-lui prim ministru şi ministru în 1895, ia portofoliul internelor sub gu­
bile de 200,000 de fimenî. Dâr a văcjut, de răsboifl, a răspuns mulţumind şi a vernul d-lui Sturdza. Dela interne a trecut
din contră, dirijându-se cătră o influenţă Oibin, Mureş — apoi din România spus, oă va comunica soţului ei obiectul aten- apoi ârăşl la domenii, portofoliu 'pe care
rivală Bulgaria, care pfite pune pe picior cea de pe Lotru, de pe Olt, Argeş, ţiunei, ce au fost. mai îu urmă l’a părăsit. Natură sooiabilâ,
de răsboifl 175 mii 6meuî, Serbia, care dis­ Rîul Dfimnei, Demboviţa şi Ialomiţa, D. ministru Brătianu a visitat apoi
pune de 125,000 fimenî, fără a mai vorbi âr cea din colţul nord-ostic al Tran­ ouirasatul. om simpatic şi înzestrat cu mari oalităţl
de Muntenegru cu escelenta sa miliţiă de silvaniei şi cea din Bucovina ar veni * sufletesc!, Stolojan lasă multe şi vii regrete
40.000 de munteni. în tfite cercurile.
Ceva mai mult, de acum bulgărismul pe Bistriţa şi Şiret la Galaţi. Sâra s’a dat un mare prâncj pe vapo­
u
şi sârbismul e angajat în Balcaoî îu con­ Lemnăria de tot felul şi ieftină, rul „Regele Carol , care era splendid ilumi­ Decoraţi. M. S. Regele Carol a bine­
tra politicei austriaco şi delicata cestiune aprfipe cu preţul cu care se vinde nat; masa era frumos împodobită cu flori. voit a ^oonferi d-lui Hildebrandt, vioe-ami-
sârbă reia, din aoâstă causă, o alură mai acjî la munte pe ioc, cum şi mate- La acest prâncj au luat parte d-nii: ralul escadrei ruse, marele cordon al „Ste­
clară fărte desavantagifisă intereselor aus­ rialurile de construcţiă de tot felul ministru Brătianu, amiralii Hildebrandt şi 14
triaca. Rezobrazow, 49 de ofiţeri din marina ru- lei României . Decoraţi au fost de-aseme-
In sfîrşit, dâcă într’o bună cji, Itomâ ce-o să vină în cantităţi considera­ sâscă, consulul şi vice-cousulul din Con­ nea şi ceilalţi ofiţeri ruşi primiţi in audienţă
nia reia libertatea sa de acţiune, obosită bile pe apa, vor permite şi ţăranu­ stanţa, comandantul vasului de răsboifl en- la castelul Peleş.
de a fi fără nici un beneficiu pentru dânsa, lui român dela câmp şi din Bără­ gles „Cockatrioe, generalul Yasiliu Năsturel,
44
ancora de salvare a politicei austriaco şi gan să-ş! construâscă şie-şî o locuinţă comandantul divisiei, colonelii Coandă, Ofiţerii ruşi, în călătoria lor dela
a germanismului în Balcani, ar resulta, că solidă şi igienică, cum şi tote ecare- Culcer, Constantinescu, Budişteanu. Eusta- Sinaia la Constanţa, s’au oprit la Ploescl,
transformările presente ale statelor balca- ţiu, Demetresou, sub-directorul C. F. R. in­
tele necesar! economiei sale, să în- unde au visitat monumentul vânătorilor, âr
nioe ar fi suficiente pentru a reînvia în timp giner Danielesou, prefectul Quintescu, roa-
de pace cestiunile naţionale pe întrâga călcjfisoă casa şi el cu lemne şi căr­ ghistratul Deladeoima, Scarlat Virnav, fost la Cernavoda au visitat podul de peste — * ■

-
frontiera de sud-ost a mooarchiei austro- buni de păment, în loc de paie şi director al Regiei, veterinarul Persu, ingi­ Dunăre.
ungare şi de a mobilisa în timp de răsboifl tizic, fir paiele să le dea la vite şi nerul Zaharide, majorul Perieţeauu, căpi­
o poporaţiune respectabilă a corpurilor de cu gunoiul produs să-şî îngraşe ogă- tanii Mărgăritescu, Murguleţ, lorgulescu, Luptă între Turc! şi Bulgari. Dis-
armată austriaco... comandanţii vaselor din marina română, ordinele se repetă dilnic la graniţa turoo-
rele sale sleite şi părăginite. La
căpitanul Giuchi. bulgară. Acum sosesc soiri despre o cioc­
oraşe ieftinindu-se combustibilul şi
Canalisarea Oltului. materialele de construcţiă, se vor Primul toast l’a ridicat d-l ministru nire serifisă, care a avut numărfise jertfe.
Brătianu, salutând în numele guvernului Diu Salonic se vestesce, oă o mare câtă de
ieftini considerabil şi cele-lalte m i j -
VII. frumosa escadră rusă ; face apoi urări de Bulgari a trecut lângă Kalinovo graniţa
loce de traiu, fir chiria şi combusti­ prosperitate şi după-ce esprimă regrete
Pe noua cale şi arteră de co- bilul nu va mai consuma jumătate pentru grabnica ei plecare, ridică paharul tureâscă. Opt fimenl s’au separat din câtă
municaţiune, indicată aci de noi, pănă la 2/3 din câştigul funcţiona­ în sănătatea Ţarului şi a Ţarinei. şi s’au ascuns într’o casă bulgărâsoă. O
s’ar pune în legătură directă o mul­ rului şi meseriaşului, şi eftinindu-se Musica intoneză imnul rusesc. mică trupă de soldaţi turci a împresurat
ţime de oraşe, tîrguşdre şi sate mari traiul în consecinţă şi industria va Amiralul Hildebrandt a răspuns în ru- oasa, ca să prindă pe Bulgari. Intr’aoeea
românesc! curate, în legătură di­ lua un avent mai mare. sesce, mulţumind în numele escadrei pen­ trei dintre Bulgari au eşit pe o uşă late­
rectă cu Bucurescii, Dunărea şi Ma­ tru frumfisă primire, ce i-s’a făcut de Rege rală, voind să fugă. Turcii i-au observat şi
rea, cari cu timpul ar deveni tot şi de guvern şi prin representantul său ; au tras focuri de puşoă asupra lor, âr Bul­
închină pentru M. S. Regele, prosperitatea
atâtea centre industriale şi comer­ Escadra rusă la Constanta. garii au răspuns ou foourl de revolvere. Un
> României şi a Constauţei.
ciale : Olteniţa-Budescî, eventual Fe­ glonţ a nimerit pe un ofiţer turo, oare căcju
Luni la amiacjl s’a oferit un dejuu Musica a intonat imnul românesc.
tesc! (Piua-Petri) şi Ianca — apoi mort. Dela amiacjl şi pănă sâra ţinură Turcii
pe bordul înorucişătorului Elisabtta de că­ Toastul acesta a fost tradus în fran-
Titu, Găiescî, Leordeni, Pitesc!, Me- tră o6ceriI români superiori de marină, oon- asediată oasa. In urmă Turcii provooară pe
ţuzesce, imediat după pronunţarea lui, de
rişani, Curtea de Argeş, Remnicu- tra-amiralului Rezobrazow şi celor 10 co­ d-l consul Kartanişef. Bulgari să se predea. Dâr fiind că aceştia
Velcii, Cânenî; în Transilvania peste mandanţi de unităţi ai escadrei ruse. Amiralul a mai ridicat apoi un pahar n’au voit, ofiţerul turo a dat ordin să se
o sută de sate românesc! curate ri­ La acest dejun au mai luat parte pre­ pentru d-l I. I. Brătianu. aduoă o grămadă de paie, a dat foc paie­
fectul judeţului ; geueralul, comandantul lor şi le-au aruncat astfel arcjând asupra
verane, afară numai de vre-o 5—6
divisiei active; primarul oraşului şi con­ Ministrul amintesce cuvintele rostite
cu populaţiune micstă în defileul sulul general rus la Tulcea. de M. S. Regele la Sinaia, relative la sen­ casei. Casa a luat foc. In mijlocul flăoări-
dela Racăş şi în Ţera Bârsei—apoi Din partea marinei române ''comando­ timentele, ce redeştâptă în inimele româ- lor Bulgarii au apărut la ferâstră şi au
indirect satele mar! din jurul Sibiu­ rul Koslinski, comandorul marinei, căpitan nescl uniforma rusâscă : amintirea confra- puşcat asupra Turcilor, rănind pe mai
lui, car! t6te au păduri seculare de comandor Eustaţiu, loootenentul, coman­ ternităţii de arme — şi bea pentru escadră mulţi inşi. Casa deveni întrâgă jertfa fo­
brad şi molid de multe mii de ju- dorii Băles ‘U, romandant, şi Catuneanu se­ şi amiralul ei. cului, şi în flăcări s’au prăpădit toţi Bul­
cund, ai îucrucişătorului Elisabda, d. locot. Prâncjul s’a sfîrşit la firele 11 din garii şi întrâga familiă.
gere, pe car! înse acjî nu le pot es-
comandor Poniol, comandantul bricului „Mir- nfipte.
ploata de loc, nefiind debuşeu pentru oea , si locot.-comandor Rădulescu. Trecere (lela catolicism la protes­
44
Escadra rusâscă a plecat la firele 2
e l e : Boiţa, Porcesc!, Veştem, Reşi- Musica regim. 11 Şiret a cântat în nfiptea prin Varna şi Burgas cătră porturile tantism. Din Graţ se anunţă, că 28 familii
narii, Sadu, Seliştea, Orlatul etc. tot timpul dejunului, ia care s’au ridicat asiatice. catolice au trecut la protestantism. Pănă