Page 71 - 1901-07

Nr. 1G6—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina ?.

acum 1000 catolici din Graţ au trecut la Iii prăvălia G. I. Eremie, strada C o n v o c a r e . b) dâoă o elevă voesce sâ ia ârele sin­
religia protestantă. Hirseher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai gură, se oomputâ la 2 âre pe săptămână taxa
bun caşoaval de munte cu preţul cel mai Adunarea generală a despărţământu­ de 12 cor.*) pe lună; dâcă se întruneso 2 eleve
Judi duelanţl. Din Timişdra sesorie, eftin en gros şi en detail; cj^uio sosesoe lui Brâu al „Asooiaţiunei pentru literatura în aceeaşi âră, taxa se compută la 2 âre pe
transport de stugurl, pepeni vertjl, galbeni,'
că un duel sângeros cu sabia s’a întâmplat română şi cultura poporului român“, se săptămână 6 cor,*) pe lună de elevă.
Tuerchestan, Cantalupi, şi în general tot
între judele de oero Palffy şi între sub- Instrucţiunea din limba francesă, câte
felul de articulî de delicateţe. convâoă pe Dumineoă în 29 Iulie v. (11 2 âre pa săptămână se compută pe lună cu
judele Guggenberg din Pozovicl. Nu se ou- Aug.) a. c. la 11 6re a. m. în biserioa din
nâsee causa duelului. comuna Fundata. 2 ccr. de elevă.
Tâte taxele se plătesc direcţiunei
Mortea împărătesei Frideric. şcolare.
Ciuma. Legaţiunea română în Oon- La acâstă adunare sunt rugaţi a par­
Edificiul internatului este situat în
stautinopole a înounosoiinţat servioiul sani­ Asupra ultimelor ore ale împărătesei ticipa toţi membrii despărţământului, pre­ mijlooul unei grădini frumâse în nemijlo­
tar român, că se confirmă scirea oonsta- Friderio se dau următârele amănunte : cum şi toţi sprijinitorii, cari cunosc scopul cită apropiere de parcul oraşului şi e pro-
tării oficiale a 3 caşuri nouă de ciumă măreţ al acestei instituţinnl culturale ro­ văcjut ou apaduct, baie proprie, lumină elec­
Faţa bolnavei a fost neschimbată în
anunţate deja pe cale partioulară. Două mâne. In special e rugată Onorata preo­ trică, etc. înoât ofere cele mai bune condi-
tot cursul clilei. Momentele lucide se alter­
caşuri au fost în Stambul şi un cas pe ţime înpreună cu d-nii învăţători a îndemna ţiunl higienioe.
nau ou momentele de necunosciuţă. Scăderea
bordul ce venia din portul Mudauija pe poporul de a participa la sus numita Elevele din internat, afară de şcâlă,
forţelor bolnavei nu s’a arătat în alt mod.
marea Marmara spre Constantinopole. Va­ adunare. au în fie-care cji anumite âre de eonversa-
Membrii familiei imperiale au stat cu­ ţiune în limba francesă, maghiară şi ger­
porul a fost oprit de-a întră în portul Con­
prinşi de grijă, eprăpe mereu lângă patul B r a n , în 4 August 1901. mană după trebuinţă. Pe lângă aceea ele
stantinopole. Direcţiunea serviciului sanitar se prepară şi învaţă lecţiunile sub condu­
bolnavei. In cursul cjMei părechia imperială
român a dat ordin, ca toţi hamalii din La însăroinarea presidiului: cerea şi ou ajutorul directârei, al profesâ-
credând, că nu se va întâmpla o agravare
porturi să fiă sever observaţi, deâre-ce s’a N. Buncean, relor şi guvernantelor.
în starea bolnavei, avea de gând să plece
•constatat, că ei sunt adesea propagatorii secret, desp. Elevele, cari voesc să fie primite în
săra târejiu la Homburg şi să petrâcă nop-
epidemiilor. In acelaşi timp direcţiunea internat, mai au să aducă ou sine: o sal­
tea acolo. Se trimise chiar şi bagajele la
a mai intervenit la direcţiunea oăilor ferate tea, un covorel la pat, 2 perinl, 4 feţe de
Homburg. Se părea, că firea robustă a îm­ periul, o plapomă sâu ţol de aooperit, 4
pentru a pune la disposiţiunea d-lui Dr. Condiţiunî de primire
părătesei va mai putea să lupte câte-va ciarceafurî (lioţolurl, lepedee), 6 ştergare,
Demetriadi o cameră la punctul Verciorova
u
cjile ou mortea. Pe la 4 âre după amiadl în şcola civilă de fete a „Asociaţiunii din 6 şervete, apoi perie de dinţi, săpun şi 2
pentru visitarea bolnavilor. peptenl, cari tâte rămân proprietatea ele­
însă, s’a ivit o agravare aşa de rapidă, în- Sibiiu şi în internatul aceleia.
vei. Afară de acestea schimburile de trup
oât momentele de viaţă ale bolnavei pă­
Ţînţarii periculoşi. Ministeriul ung. In clasa I a şcâlei civile de fete se sâu albiturile, câta '/ duzină din fie-care,
2
de interne a îndrumat autorităţile adminis­ reau numărate. Preotul oomunităţei augli- primesc eleve: ciorapi şi batiste (mărăml) câte 1 duzină,
trative să cerceteze prin medicii de oerc oane din Homburg a fost chemat imediat. a) oarl dovedeso prin atestat de botez, 1 parapleu (cort) şi îucălţămintea trebuin-
ciâsă. Gât pentru toalete nouă, părinţii şi
întru cât ţînţarii influinţâză în sens păgu­ Membrii familiei imperiale n’au mai plecat că au împlinit cel puţin vârsta de 9 aDî; tutorii sunt sfătuiţi a nu face de acestea
bitor asupra sănătăţii poporului. Nouele din oamera murindei. b) cari dovedeso prin atestat şcolar, pentru copilele lor, căol pentru uniformi­
esperienţe medicale au oonstatat, că ţîn­ Cu puţin înainte de ora 6 impărătâsa că au absolvat cu suooes IV clase elemen­ tatea îmbrâoămintei elevelor interne, acele
ţarii răspândeso frigurile. In urma aoesta Friderio a gustat ceva. După un sfert de tare (poporale sâu primare), ori apoi dove­ toalete se fac aici cu preţuri moderate, prin
ministrul atrage atenţiunea autorităţilor în oră a întrat în completă agoniă. Respira- desc, pe basa unui esamen de primire, că îngrijirea direcţiunii internatului. Strîns de
drept asupra acestui fapt şi le provocă să i ţia-i devenea din ce în ce mai slabă şi la sunt bine orientate în materialul de îuvă- uniformă se ţin: o haină, 2 şurţe în forma
ţământ prescris pentru clasa IV elementară. unei haine, o pălăriă de vară şi una de
raporteze, dâoă în outare ţinut se iveso, ârele 6 şi 27 m. profesorul Dr. Renvers iârnă, cari necondiţionat au să se facă aici
frigurile în massă. anunţă pe împăratul Wilhelm, că inima In celelalte clase ale şcâlei civile de fete şi cari peste tot vor costa cam 20 — 40
se primesc eleve, cari dovedeso prin ates­
bolnavei a încetat d’a bate. Impărătâsa corâne.
Comună pustiită. Sâmbăta treoută o Frideric s’a stins din viaţă în mod lijo, tat şcolar, că au absolvat cu su >ces vre-o Dela direcţiunea şcâlei se pâte primi
u
furtună grozavă s’a descăroat asupra comu­ clasă premergătâre dela altă şoâlă de cate­ prin postă: „Statutul de organisare şi
fără dureri. Preotul anglican a rostit o ru- goria şcolei oivile.
11
nei Biia din comitatul Bihorului. Pe la găoiune. împăratul şi membrii familiei im­ In lipsa unui astfel de atestat, „Regulamentul intern al şcâlei, „Regula­
11
amiacll, orisontul era acoperit de nori grei. periale, adânc emoţionaţi, şi-au luat rămas sâu pe lângă atestat de pe olasa V şi mentul pentru cursul complementar , „Pla­
11
In scurt timp a înoeput un vânt puternic, bun dela scumpa defunctă îu ale oărei mâol VI dela şcâlă elementarâ-poporală, primirea nul de învăţământ şi „Regulamentul mi­
nisterial pentru esamenele publice, private,
oare trântea la pământ aooperişe de case, înţepenite s’au pus crini albi. în ori-oare olasa a şcolei oivile, ce cores­ supletorii şi de emendare , â 10 cr. esem-
11
arbori şi tot oe-i sta în oale. A urmat o punde vârstei elevei, se pâte face numai plarul, Dela direcţiune se pâte primi pen­
Familia imperială, profund sguduită
plâie torenţială. Apa, ce curgea de pe pe basa unui esamen de primire, depus ou tru 2 cor. şi „Monografia" şcâlei, în oare
de durere, a plecat din camera mortuară. succes înaintea corpului profesoral al şcolei
oâstele dealurilor, a măturat îndată casele, pe lângă istoricul iustitutului, se află des­
După aceea împăratul Wilhelm a con­ în sensul ordinaţiunei mini stenului regesc- cris edifioiul şcolei şi al internatului în tâte
ce-i stau în drum. Fiind-oă apa nu avu ungar de oulte si instrucţia publică, dtto
dus el însuşi personalul oastelului la patul amănuntele.
scurgere, a inundat întrâgă comuna, aşa că II August 1887, Nr. 29000. Esamenul de
mamei sale morte, unde cu toţii s’au rugat
âmenii au trebuit să se refugieze pe cope- primire este scutit de taxă. Sibiiu, 1 August 1901.
în tăcere.
rişele caselor, ce pluteau pe apă. Oasele Elevele, cari se imatriculâză pentru
Imediat steagul de pe castel a fost prima dată la şcola nâstră, au se producă Direcţiunea şcâlei.
din material mai slab au fost t6te demo­
ooborît la jumătatea prăjinei. Curând so­ atestat şcolar, atestat de botez şi certificat
late. N’au rămas întregi, decât biserioa,
siră în galop jandarmi şi husari, caii în- de revaocinare.
şcâlă şi casa comunală. Pe la 5 âre d. a.
ouujurară castelul. Gardele de infanteriă In cursul complementar (supletoriu), îm­
a încetat plâia, şi omenii grăbiră în aju­ preunat ou şcola oivilâ de fete a „Asooia- S C I R 1 U L T I M E .
au fost întărite, dâudu-le cartuşe cu glânţe
torul nenorooiţilor. Patru-spre-cjeoe trupuri ţiunit“, în sensul §-lui 6 din statutul de or-
şi ordinul ca să împusoe pe orl-cine s’ar Berlin, 7 August. Osemintele îm­
au fost scâse de sub ruine. Vitele locuito­ ganisare a şoâlei se primesc eleve, cari au
fi apropiat de castel fără autorisaţiă. Ordo­ absolvat cele patru clase ale şcâlei civile. părătesei Frideric vor fi transportate
rilor au fost aprâpe tâte înecate. Pagubele
nanţe pe biciclete şi călări au plecat în Se pot însă primi şi eleve, ceri au absol­ în 18 1. c. la Potsdam şi în 14 1. c.
nu s’au putut evalua pănă acum.
gână dela castel spre oraş, unde imediat vat cu calcul! buni numai două clase civile, vor fi depuse spre odihnă eternă în
dâcă au trecut de 15 ani şi sunt împiede-
Şî-a pierdut ochiul. Prin sburdălni- s’au arborat drapelele de doliu. Populaţia a mausoleul imperial de acolo. Tote
oate a absolva tâte cele patru clase civile.
cia unor băeţl şî-a pierdut munoitOrul Con­ aflat cu adâncă compătimire scirea despre înscrierile pentru anul şoolar 1901/902 pregătirile pentru serbările din Dan-
stantin Dolre din Glîmboca ;ochiul drept. mârtea împărătesei. se pot face din 1 — 6 Septemvrie 1901, zig au fost contramandate.
Starea faotică a întâmplării este, după „Mârtea a fost o mântuire pentru îm- stilul nou.
11
„Drapelul , următorea: In apropierea ma- părătesa , dic locuitorii din Homburg, cari Esamenele de emendare, se ţin în 2 Londra, 7 August. Se vorbesce,
u
şinei, care treerâ de present în Glîmbooa, au vădut cu ochii crescând suferinţele mult Septemvre 1901 st. n. la 8 ore a. m., cu că guvernul a fprimit o telegramă
elevele, cari s’au însinuat la direcţiune în dela Kitchener, după care preşedin­
s’au jucat oâţl va băeţl de-a: Burii şi En- încercatei femei. Oficiul telegrafic a fost
terminul prescris. tele Steyn ar fi gata se se predea,
glesii. Bucăţi de fier sburau dintr’o tabără asaltat de o mare mulţime de lume. Numă-
In 4 Septemvrie st. n. la 8 âre a. m. cu condiţia de a i-se permite a că­
într’alta, ceea-ce le făcea multă bucuriă. râse depeşl oficiale au fost trimise tuturor
se vor ţinâ esamenele de primire, âră în 5 lători în Europa.
De-odată un puternio strigăt întrerupe jo- prinoipilor suverani. Părechia imperială şi Septemvrie se vor începe prelegerile re­
eul. O buoată mai mare de fier căduse prinţul de oorână s’au reîntors sâra la cas­ gulate. Roma, 7 August. Faufulla scrie,
u
n
adeoă în gura maşinei de treerat (dobâ)de telul Homburg, pe când ceilalţi membri ai Didactrul e 4 cor. pe lună, şi pentru că Croaţii din Dalmaţia atacă neîn­
unde a fost asvârlită afară ţintă în ochiul familiei au rămas peste nâpte în castelul elevele, ce se îusoriQ prima-dată la acâsta trerupt pe Italienii şi guvernul ita­
drept al lui Oonstantit Dobre. Ochiul a să­ Friedrichshofî. Prinţul Henrio de Prusia, şoâlă, o taxă de imatrioulare de 4 cor., lian, ba foile croate nu cruţă nici
solvită odată pentru tot-dâuna. Acelaşi di-
rit imediat afară şi după-ce l’a bandageat, care se află pe mare cu escadra germană, persona regelui. Tote acestea auto­
dactru e şi pentru elevele din cursul com­
rănitul a fost dus în spitalul din Tmiişâra. nu va putâ să sosâsoă la Potsdam, decât plementar. rităţile le privesc cu nepăsare. In
după înmormâutare. Elevele, cari voeso sâ fiă primite în in­ urma acâsta consulii italieni au ri­
Cât costă o casă în Budapesta. Nu ternat, fie eleve ale şcolei civile, sâu ale dicat plângeri la ambasada italiană
Ceremonia funebră, în castelul de Frie-
de mult, scrie o f6ie pestană, un proprie­ şcâlei elementare a reuniuuiii femeilor ro­
drichshoff se va face fără mare pompă. din Viena.
tar de casă cu patru etage în Budapesta mâne, au să fie insinuate de timpuriu la
S’a renunţat la espunerea pentru pu­ direcţiunea şcâlei, înainte de începutul anu­
era om bogat. Astăcjî însă lucrul stă altfel, *) Din care sumă 2 cor. se conteză pe lună
blic a corpului răposatei împărătese. lui şcolar, pentru-ca să se pâtă faoe dispo-
înainte cu patru ani, pe timpul, când ne­ siţiunile necesare. institutului, pentru susţinerei forte-pianelor în
goţul cu edificările era în flore şi bani dela Sunetul clopotelor dela bisericele evan- Taxa internatului e 400 cor. pe an, stare bună.
gelioe şi catolice din Cronberg vestiră în
bănci se căpătau ieftin, tâte zidirile nouă plătiţi înainte în două sâu cel mult în pa­
timp de o oră, localităţilor din împreju­
au fost îngreunate ou datorii pănă la tru rate. Spesele pentru cărţile trebuinciâse,
aprâpe valârea lor şi sub povara datoriei rimi, mârtea împărătesei. pentru materialul de soris, de desemn şi J) o c t o r u l
proprietarii de case au sărăoit. Astfel s’a Impărătâsa Frideric a fost bolnavă de lucru de mână, nu sunt cuprinse în taxa
amintită. Acestea se pârtă separat de pă­
întâmplat, că înainte ou câte-va cjile o casă cancer, oare s’a arătat mai întâiă pe dina­ rinţi, precum şi cheltuelile pentru îmbră­ ÂLESÂNDRU de YAIDÂ-YOEYOD
cu patru etage din strada „ Vorosmarty fară şi apoi a atacat orgauele interne. Din specialist pentru bole interne
11
căminte şi încălţăminte, pentru instrucţiune
din causa datoriei de 6000 cor. a ajuns la causa durerilor violente prioinuite de acâstă în forte-piano şi în limba francesâ. CARLSBAD,
licitaţiă. Casa preţuită cu 607,000 cor. era bâlă, împerătâsa a murit. Taxele pentru instrucţiune în forte- a
atât de îngreunată cu taxele de întabulare, Doctorii n’au spus nici-odătă împără­ piano sunt de 2 categorii: A l t e W i e s e , „Drei Staffeln.
încât nu s’a putut cere un preţ, oare să tesei ce bâlă are, oi i-au dat a înţelege a) dâcă o elevă voiesce să ia ârele YYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYYY^YYYYY
singură, se compută la 2 âre pe săptămână
ajungă suma datoriei, şi astfel casa a fost tot-dâuna, că sufere de rinichi.
taxa de 18 cor.*) pe lună; dâcă 2. eleve
vândută unui cumpărător cu 500 corone, Proprietar: Dr. Aurel Mureştanu.
împreună iau instrucţiune în aceeaşi âră,
din care sumă nu s’au putut acoperi nici taxa se compută la 2 âre pe săptămână cu Redactor responsabil: Traian H. Pop *
spesele de licitaţiune. 9 cor. de elevă; sâu