Page 73 - 1901-07

REDACŢIUNEA, „gazeta" iese în flăcare fii.
Aflmimstraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Dngarla:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şiselunî
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancato nu se pri- N-rii de Duminecă 8 fi. pe an.
mosc.—Manuscripte mi se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 frnnoT, pe şiso
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
»e prlmoso la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braţov şi la următorelo
Se prenumeră la tdto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
in Vîana: la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augonfold & Emeric Les-
ner, Heinricli Schalek, A. Op- Abonamentul pentru Braştf
pelik Na cili'. Anton Oppelik. Ădmmistrcuiunca, Piaţa mare.
In Budaposta: la A. V. Gold- TSrgul Inului Nr. 30, etagiu
borgor. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şise
Ii6opold(VTI Erzsebet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Ou dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o colină A N U L L X I Y . 24 oor., pe 6 lunil2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 cordne— Un esemplar
Publicări mai dese după tari­ 10 banî. — Atăt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cftt şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 167. Braşov, Sâmbătă 28 Iulie (10 August).

Rivalităţi austro-italiarae. niei, ceea-ce nu se pâte, decât nu­ Mişcarea tinerimei sârbesei si nie ale traficului nouei căi de comu-
5
J
mai combătând influinţa austriacă guvernul. Am amintit într’unul din nu- nicaţiune între Transilvania şi Ro­
O dovadă mai mult, că în mo­ acolo şi stăruind pentru autonomia merii treouţî, că tinerimea serbâscă s’a pus mânia. Codrii seculari ai Carpaţilor
mentele de faţă se agită în Orien­ Albaniei. In timpul din urmă s’a în mişcare, ou scop de a-se organisa pe te­ în valâre de sate de milibne lei,
tul european tote cestiunile asupra lăţit părerea sprijinită de câte-va ren naţional. Foile serbesei au salutat cu cari a4î nu se pot esploata şi es-
cărora esistă divergenţe de interese fapte, că Italia lucră mână în mână buouriă pasul acesta şi îndeosbl „Bra- trage lemnele, de rămân pe loc de
w
între puteri, este şi recenta apari- cu Muntenegru în Albania. Princi­ nik c}icea, că mişcarea acâsta face sâ se îmbătrânesc şi se prefac în humus,
ţiune la litoralul albanes a corăbii­ pele moştenitor Danilo al Muntene- reamintescă aoele dile frumose, când gene­ s’ar utilisa deplin şi comunele ar
lor de resboiu italiene şi austro-un- grului în cunoscutul seu discurs ă raţia tînâră sărbâscă se aluna adesea şi scote anual 4 °i î de mii de co­
e
m
gare, despre care am tăcut deja mers chiar păna a presenta pe Ita­ ooupându-se de Gestiunile importante, pro­ rone din pădurile lor. Diferitele ma­
amintire. lia ca protectârea deosebitelor as- ducea o viuă pulsaţiune în vieţa naţională terii prime scâse la ivâlă ar atrage
Mai întâiu au apărut în portul piraţiun! naţionale de pe costa ori­ sârbâscă. In scopul amintit tinerimea voia după sine înfiinţarea a mulţime mare
dela Durazzo două vase de resboiu entală a Adriaticei. O fâiă germană să se întrunâscă într’o adunare pe 10 Au­ de fabrici mari şi mici d’alungul Ol­
w
italiene pentru a demonstra în fa­ influentă („Vossische Ztg.) aduce gust la St. Tămaş. Nu i-a fost dat însă a-şT tului la oraşe şi sate. Numai petrişul
vorul pretensiunilor italiene privitâre în legătură apariţiunea corăbiilor realisa dorinţa, căci după o soire diu Neo- pentru aşternutul şoselelor s’ar ri­
la înfiinţarea de oficii poştale şi de de resboiu austro-ungară la litora­ planta, la ordinul guvernului autoritatea po­ dica la multe miliâne pe an, care
şc6le italiene. Cu deosebire au dat lul albanes cu acel discurs al prinţu- litică a oprit ţinerea adunării, pe motiv, a4î se vinde în jud. Vâlcea cu 6.58
prilegiu acestei demonstraţiunî na­ iui Danilo şi cu aspiraţiunile Munte- că scopul adunării ar deştepta neîncredere la metru cub, în jud. Olt cu 10.78
vale nisce reclamaţiunî ale unui su­ negrului, care voesce se devină an- şi că programul adunării ar fi vestirea „stării lei, în jud. Teleorman cu 12,92, 6r
14
pus italian din Prevesa într’un cas tegarda Italiei în Albania. Acea fâiă deosebite de drept a Sârbilor din Uugaria. în Romanaţî cu 18.36 lei.
de litigiu cu autorităţile turcesc!. mai susţine, că planurile muntene- Pe terenul agricol am arătat mai
Funcţionarii turc! adecă, se cji ) ca grene în Albania găsesc în Regina sus evoluţiunea însemnată, ce s’ar
ce
au arestat pe un agent postai al Elena a Italiei, fiica principelui Convertirea Maghiarilor din produce prin schimbarea radicală a
Croaţia. Lui „Fol. Ert. i-se anunţă, că Ma­
u
unei societăţi de navigaţiune italiene muntenegrân, o zelâsă protectâre. aspectului satelor şi cătunelor şi tîr-
şi să-i |fi confiscat tote coletele cu Altă întrebare este, întru cât ghiarii romano-catolicl diu Croaţia pără­ lelor din câmpia României şi în spe­
scrisori. In urma reclamaţiunei am­ propaganda muntenegreană, careţin- sesc în massă confesiunea rom. cat. şi cial în Bărăganul deşert şi lipsit de
basadei italiane din Constantinopol tesce deocamdată a câştiga semin­ trec la religia reformată. Semioficiosa ma­ braţe ca consecinţă a lipsei de apă.
s’au înapoiat aceste colete pe lângă ţiile catolice din Albania, are şanse ghiară elice, că motivul acestor treceri în Valârea moşiilor şi a pământului ar
o scusă. Guvernul italian însă nu s’a de reuşire sâu nu şi dâcă aceste se­ massă ar fi politica maghiaro-fobă a episco­ cresce acolo sută la sută în urma
mulţumit cu atâta, ci a cerut o de­ minţii ascultă mai mult de sfaturile pului Slrossmayer. Episcopul Dessewffy din aducerii de apă curgătâre pentru ali­
Cenad a declarat, că trecerile confesionale
plină satisfacţiune prin pedepsirea Austriei, decât de ale principatului mentat ca şi pentru făcut irrigaţiunî,
vinovaţilor şi prin despăgubire. De- vecin şi de ale Italiei. Acâsta se va din Croaţia sunt urmarea căuşelor de naţio­ care ar atrage după sine sporirea
6re-ce Porta nu era înclinată a sa­ dovedi încă de aci încolo. Fapt este nalitate. La tomnă, (fie foile din Peşta, tre­ considerabilă a populaţiunei şi a bra­
tisface acestor postulate, s’au trimis înse, că rivalitatea între cele doue cerile vor lua proporţii mai mari, căci deja ţelor şi vitelor de muncă. Un revi­
păuă acum comune întregi şi-au anunţat
cele doue corăbii de resboiu ita puterî aliate cu privire la Albania riment nu mai puţin însemnat s’ar
eşirea lor din biserica rom.-catolică.
liene îucă pe la finitul lui Maiîi în s’a dat pe faţă şi că în fond espu- produce şi la munte, în valârea mo­
portul dela Durazzo spre a face ast­ nerile fâiei amintite germane sunt şiilor, când nenumăratele păduri se­
fel presiune mai mare asupra celor întemeiate pe starea reală a lucru­ culare ale României, cari a4î nu se
din Constantinopol. In cele din ur­ rilor. Canalisarea Oltului. pot de loc esploata fiind lipsă de
mă pretensiunile guvernului italian Firesce, că guvernele în rapor­ drumuri şi căi ferate pentru estra-
VIII.
în acest cas de litigiu au fost satis­ turile lor oficiale caută se mascheze gerea materialului lemnos, cari de
făcute de cătră autorităţile turcesc! aceste rivalităţi. Astfel şi de astă- Pe terenul industrial şi-comer­ odată ar deveni esploatabil pe nouele
şi înainte cu câte-va 4^ cele doue dată cercurile oficiale din Roma des- cial noua arteră de comunicaţiune canale şi cursuri de apă şi ar atrage
e
cuirasate italiane s’au reîntors acasă. mint ceea-ce se scrie despre inten- ieftină pe apă ar face se vină direct după sine o mai bună îngrijire şi
Intr’aceea văcjend, că cele doue ţiunile secrete, ce le-ar avâ Italia în şi fără transbordărî şi perderi de amenagiare a pădurilor, a4î cu totul
vase de resboiu italiene zăbovesc peninsula balcanică şi lasă a-se pub­ timp diferite materii prime pentru neglijate şi devastate. Deosebit de
atâta timp în apele albanese, au lica, că Italia urmăresce în Balcani industria nâstră creândă, cărbuni ef- ele ar fi materiile prime diverse, cari
fost trimise din partea guvernului aceleaşi scopuri, ca şi Austria, că tinî din minele dela Capeţi şi Vul­ şi aci s’ar scâte la ivâlă şi pune în
central din Viena la litoralul alba­ în primul rend vrea pacea, şi vrea can, apoi cei dela Petroşeni încăr­ valore cu succes mai mare, decât cele
nes asemenea doue corăbii de res­ ca Balcanii se aparţină popârelor caţi pe vapâre la Podu Oltului, gre­ din Transilvania, fiind scutite de tac-
boiu. balcanice. sia pătrată şi pâtra de cioplit din sele d j intrare,
Acesta este motivul cel mai Aşa este şi aşa trebue se fiă carierele dela Perşanî, marmura dela Din punct de vedere naţional po­
apropiat al espediţiei. Sunt înse şi pentru moment, pănă-ce esistă înţe­ Poiana şi Orlat, dela Sebeşul de jos litic al consolidărei lăuntrice a sta­
alte motive, cari au îndemnat gu­ legerea dintre puteri pentru susţine­ şi de sus, argila refractară dela Chris- tului prin canalisarea şi navigaţiu-
vernul comun din Viena la acest rea păcii. Italia de sigur doresce, ca tianul de lângă Braşov, feldspatul nea Oltului şi a afluenţilor săi, s’ar
pas. In timpul din urmă adecă, Ita­ Albania se fiă autonomă, nu voesce pentru sticlăria dela Porumbaeul de deschide regiunea cea mai bogată a
lienii pre au dat atenţiune litoralu­ înse şi nu va permite, că ea se cadă sus şi Cârţişâra, ferăria dela Hune- ţării şi s’ar da un nou avânt popu-
lui albanes. Li-se atribuie planul de cu totul în sfera de putere a Aus- dâra şi Cugir, ţigla şi cărămidâria laţiunei băştinaşe şi curat românâscă.
a trimite mai adese-or! o escadră tro-Ungariei şi acâsta se pote susţină de tot felul din numărâsele ţiglării In România Oltenimea şi peste munţi
italiană în acâsta parte a Adriati- întors şi despre monarchia nâstră. şi cărămidarii sătescî din valea Ol­ Mârginenimea, acele contingente ale
44
cei; societatea de navigare „Poglie In momentul înse, când ar isbucni tului, tuburi şi drenagiu dela Făgă­ poporului român, cari sunt cele mai
voesce, se 4i > stabili o liniă re­ un conflict mare, o catastrofă în raş, manufacturi diverse dela Braşov, agile şi mai espansive şi se aplică
a
ce
gulată de comunicare între Bari şi cestiunea balcanică, se va schimba > Sibiiu şi Cisnădiă. Numărâse cariere mai des spre comerciu. şi industriă,
Antivari; mai intenţionâză Italienii de-odată scenăria de a4î şi numai de pâtră de construcţie de tot felul ar căpăta un avânt enorm. Din lipsa
se câştige staţiuni permanente pen­ atunci se va putâ vedâ, care cu s’ar deschide şi esploata în mare, de ocupaţiune în satele şi în casele
tru corăbiile lor în litoralul albanes, cine merge şi la ce ţîntesce. avend transportul ieftin pe apă asi­ lor aceste dau a4i contingentul cel
cum le posede „Lloyd“-ul austro- gurat, şi numerosele ţiglării sătescî mai mare al lucrătorilor ambulanţi,
ungar; în fine se mai interesâză gu­ şi particulare avend cereri însemnate pe absentiştii ba chiar şi emigranţii
vernul italian şi de înfiinţarea de întâlnirea dela Ischl. Miniştrii pre­ în România, ar spori considerabil în America, şi cari fârte uşor s’ar
întreposite de mărfuri pe litoralul şedinţi Szell şi Koerber au avut o întâlnire producţiunea lor, devenind cu tim­ putâ conduce în majoritatea lor
albanes. Tbte aceste momente au în Ischl. Ofioiosa „B. T.“ spune, c& întâl­ pul tot atâtea fabrici mari, care se ca industriă şi comerciu, şi o mul­
contribuit, după-cum asigură chiar nirea acâsta a avut de scop consfătuirea lucreze în mare pentru esport. Pe ţime din sate şi tîrguşâre ale lor ar
foile vienese, la espediţia corăbiilor lor asupra raporturilor politice intime din­ Olt în sus ar trece diu România în deveni cu timpul centre industriale.
austro-ungare. tre monarchiă şi Germania, der s’a rmti Transilvania cereale, struguri, lână, Prin deschiderea navigaţiunei pe
Nimic mai firesc decât ca acâsta vorbit la Ischl şi despre alte afaceri im- pesce serat, vin, petrol brut pentru Olt, mulţi din lucrători cu 4*aa, ser­
procedere se fiă privită de cătră portaute. „Bud. Tud.“ adauge, că guvernul rafinăriile transilvane şi de cel ra­ vitorii şi muncitorii ambulanţi, cari
pressa din străinătate ca o demon- ungureso a deois şi asupra terminului ale­ finat. vin dela munte vara la muncă cu
straţiune contra Italiei. Se scie, că gerilor generale dietale şi cu privire la Inse lemnăria şi materialurile braţele la câmp, ar găsi ocupaţiune
Italienii au aspiraţiunî de aş! întinde acestea Szell a raportat deja tnouarehului. diverse de construcfiune şi cerealele, şi câştig mai bun la dânşii acasă,
cercul lor de influinţă asupra Alba­ fenul ar forma obiectele de căpete­ în satele şi cătunele lor, unii la pă­