Page 74 - 1901-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 167.—1901.

duri la debitarea şi estracţiunea La ârele 12 s’a servit invitaţilor un s’au oferit să apere pe fostul şef al comi­ încât într’un moment drapelele şi decora-
supeu, er U 6rele 1, vioe-amiralul Hilde­
lemnelor, alţii la scdterea pietrii în tetului maeedo-bulgar, să se întrunâscă la ţiunilo de serbare au fost smulse, rupte şi
brandt, contra-amiralul Rezobrazoff şi ofi­
minele şi carierele de piâtră de acolo, 29 Iulie, în ajunul procesului, la Sofia, ca aruncate. Un catart în vîrful căruia se afla
ţerii ruşi au părăsit Oasinul, fiind conduşi
alţii ocupaţi la plutire şi navigaţi- pănă la scara de onăre de d-1 ministru să se îuţelâgă asupra planului de apărare. un drapel a fost trântit de furtună şi a eă-
une ca proprietari şi chiriaşi de vase Brătianu, de prefeot, primar şi ofiţerii ro­ — Comitetul maoedo-bulgar, care a con­ 4ut în mijlooul spectatorilor în apropiere
şi plute, lucrând în contul şi pe risi- mâni. vocat un congres macedonean, a refusat să de Ţar. Io cădere a tîrît un număr de per-
cul lor, ca în loc de un leu, se câş­ Luâudu-şl adio, amiralul Hildebrandt cedeze pentru desbaterile procesului Sara­ sone omorînd trei elevi ai şcâlei de geniu
tige 5—6 lei pe di- Şi ac}! plutaşii s’a îmbrăţişat de mai multe ori on d-1 mi­ foff sala SlavjansJca Beseda, pe care a an- şi rănind pe alţi doi.
de pe Bistriţa şi de pe Mureş sunt nistru Brătianu, esprimându-i viile sale gajat’o pentru acest congres. Vor înceroa
mulţumiri pentru frumăsa şi căldurăsa re- Fran-
recrutaţi numai dintre Români, 6r să capete sala de gimnastică a liceului ora­ Societatea viticultorilor din
cepţiă făcută escadrei şi de oare îşi va rea­
ca esploatatorî şi tăietori de mese­ şului. Iu cas de nereuşită, desbaterile se cia, conform . decisiunei congresului inter­
minti întotdăuna cu o nespusă plăcere.
ria şi organisaţî în cete sunt pana De-asemenea, mulţumind d-lui prefeot, l’a vor face în oamera corecţională a tribuna­ naţional de viticultură, ţinut la Paris în
acum numai la Românii din Mara­ rugat se fiă interpretul său pe lângă po- lului din Sofia, unde, din causa neînoăperei timpul esposiţiei din 1900, şl-a constituit
mureş. Tovărăşii de acestea se vor pu laţi un ea oraşului Constanţa, oare a ară­ looalului, nu vor fi admişi să între decât comisiunea’internaţională permanentă de vi­
tat atâta simpatiă şi prieteniă escadrei.
forma cu timpul şi pe malurile Ol­ cjiariştii şi advoo&ţii. Măsurile cele mai ri- ticultură. In aoâstă comisiuue România este
tului şi Argeşului în locul Kraine- Amiralii şi ofiţerii ruşi au fost petre­ gurâse vor fi luate pentru menţinerea or- representată prin d-1 B. Bâlăceanu, mare
cuţi pănă la debarcader de d-1 prefect viticultor şi fost inspector doraenial.
rilor şi Italienilor cioplitori de petră. diuei.
Quintescu şi de ofiţerii noştri, cărora îi-a
Numerbsele bănci şi societăţi de esprimat din nou mulţumiri. Şî-a pierdut mintea din frică. Un
credit românesc! vor găsi o mai împuşcat de o sentinelă. O tele­
Escadra a părăsit portul la orele 2 şi gramă din Viena spune următorele! Senti­ cas deosebit s’a întâmplat dilele trecute în
bună fructificare a capitalelor lor în 5, în aceeaşi năpte. Vasul amiral a părăsit apropierea Seghedinului. Pe un feeioraş de
diverse întreprinderi industriale, de portul, cel dintâiă, după care apoi cele­ nela, dela aşa numitul Nou-edifioiu, vis-â-
vis de oimiterul central, a împuşcat un om, 15 ani, ou numele loan Suoiu, l’a ajuns
cât unic în agricultură, şi avuţia şi lalte, îndreptânda-se spre Varna.
a cărui identitate nu s’a putut constata pănă furtuna din ciiua de Sf. Uie, pe lângă li­
producţiunea naţională şi bunăsta­ Puţin după plecarea ofiţerilor ruşi, d-1 nia ferată. Fulgerile, cari se urmau unul
re poporului nostru va spori con­ ministru Brătianu a părăsit Casinul, îm­ acum. In numitul edificiu se păstrâză mu- după altul, într’afâta au înspăimântat pe
siderabil, dincoce ca şi dincolo de preună cu d-1 colonel-adjutaut Ooandă, es- niţiunî şi victualii. Soldatul pus de senti­ tînăr, încât de frică şi-a perdut mintea.
munţi. primând d-lui prefeot Quintescu deplina sa nelă, văcţu apropiindu-se prin întunerecul
satisfacţiă pentru modul oom a fost aran­ nopţii o figură îmbrăcată în alb. Sentinela Nenorocitul copil a fost internat în spitalul
Olteanul. jată serata şi învitându-1 pentru a doua cji din Seghedin.
la dejun. striga „Halt“ (Stai!), dâr omul nu se opri.
* Atunci sentinela desoărcâ arma şi omul
Gonii contra crescetorelor creştine
Vase de resboiu austro-ungare în Viee-amiralul Hildebrandt a invitat căcju mort. Soldaţii apropiându-se de el, în Turcia. Iu Constantinopole a produs
Marţi la dejun, pe vasul amiral, pe d-nii vădură, oă omul era îmbrăcat în pantaloni
apele albanese. mare sensaţiă ordinul, ce l’a dat de curând
prefect Quintescu, inginerul portului Zaha- şi cămaşă. Nu se scie cine e şi ce a voit Sultanul, prin care se interne strict apli-
Se scie, că. înainte ou câte va cple riada şi inginer-şef Daniilescu, oare a con­ acel om. oarea orescătârelor creştine în familiile
dus trenul special, cu care vice-amiralul şi
oficiul marinei de răsboiă austro ungar a
suita sa a fost la Sinaia. Reîntorcerea lui Waldersee. Din musulmane. La curtea Sultanului deja de
trimis în apele albanese două mari vase
In cursul dejunului, vice-amiralul şi-a Hamburg se anunţă, că vaporul „Gera**, mult e rău văclut modul cresoerei în fa­
W
de răsboiă „Carol F7 şi „Pelican**. Pre-
esprimat totă admiraţia pentru cele ce a pe care călătoresce mareşalul Waldersee miliile mai de frunte musulmane, oe se
senţa şi ciroularea aoestor vase în apele putut vedâ în ţâra nâstră, mai ales pentru spre Germania, a sosit la Helgolanda. Din face de cresoătârele creştine. Faptul acesta
Adriaticei de Sud, a fost presentată de Sinaia, podul „Regele Carol** de peste Du­ causa doliului curţii împărătesei, lui Wal­ a produs sânge rău între fruntaşii turci şi
unele foi ca fiind o demonstraţia navală năre şi pentru căile române ferate, arătând mai mulţi paşi şi bey, se elice* vor protesta
împotriva Italiei. d-lui Daniilescu mulţumirile şi satisfacţia sa dersee nu i-se va face primirea, oe s’a pro­
pentru preveninţele şi atenţiunile, ce i-s’au iectat. Billow însuşi a declarat, că nu va contra ordinului Sultanului, dicând, că şi
Italia trimisese mai înainte în litora­ pe viitor vor ţine orescâtâre creştine. In
arătat în decursul oălătoriei, ce a făcut la participa la primirea lui Waldersee.
lul Albaniei o mică escadră, ca prin pre- Sinaia. Oonstantinopol se află forte multe creseă-
*
senţa ei acolo să dea o gravitate mai Vâlldare de păduri. Ministerul do­ târe englese, francese şi germane. Aprâpe
mare pretensiunilor ei faţă de Turcia cu Causa întârzierii sosirei escadrei ruse la meniilor a dispus scâterea în vâncjare a în fiă-care harem se află oresoătâre creştine,
privire la înfiinţarea oficiilor poştale ita­ Constanţa. Se oomunieă, că întârcberea so­ 292 păduri de ale statului, ai căror arbori cari acum tote îşi vor perde slujba. Nu-
sirei escadrei rusesc! la Constanţa a pro­
liene şi a şcâlelor italiene albanese. Faptul au atins termenul de esploatabilitate. Lici­ mărâse cresoătâre s’au obiolnuit aşa de
venit din faptul, că escadra aflându-se la
acesta s’a remarcat îndată şi cu t.6te că se largul mărei, n’a putut primi ordinul la taţiile pentru vencjarea acestor păduri se mult ou viaţa din Oonstantinopol, încât
dicea, că nu trebue să se târnă nimeni de timp, şi afară de acâsta nici nu era apro- vor ţinâ în modul următor : La Oraiova la sunt decise, ca în caşul estrem să trâoă la
flota italiană — căci între Sultan şi regele visionată cu cărbuni. 30 August v. pentru 40 păduri, la Bucu- izlamism.
Italiei esistă oele mai bune raporturi — rescl la 1 Septemvrie v. pentru 93, la Foo-
Tragere la ţintă în Poiana. Se
totu-şî din Viena se dă mai departe soirea, şanl la 3 Septemvrie v. pentru 57 păduri,
oă vasele de răsboiă austro-ungare au fost la Iaşi la 5 Septemvrie v. pentru 51, âr atrage atenţiunea publicului, că mâne re-
trimise cu scop de demonstraţiune, ba ofi­ S O I R I L E D I L E I . pentru restul de 52 păduri se vor ţinâ li­ serviştii regimentului de infant. Nr. 2 îşi
ciul marinei de răsboiă din Viena a dat — 27 Iulie v. citaţii publice îu diferite capitale de judeţe va ţinâ deprinderile în tragere la ţîntă cu
ordin, ca alte două vase să fiă trimise în la 7 Septemvrie. glânţe în Poiana. Este deci strict oprit a
Congresul bisericesc sârbesc. „Zas- umbla pe acolo.
apele Albaniei, pentru a demonstra acolo.
tava din Neoplanta este informată, că pa­
u
După soirea vienesă, causă la acâsta d'S- Venitele căilor ferate române. Tinerimea română din Zârnestî va
triarhul BrancovicI, oedând presiunilor, s’a
posiţiune a dat împrejurarea, oă Italieuii Venitele totale ale căilor ferate române araugia o producţiune teatrală şi musicală
declarat gata a oonvooa congresul naţional
întreprind în Albania lucruri, cari au deş­ ne trimestrul 1 Aprilie — 30 Iunie, anul Duminecă în 29 Iulie v. (11 August n.)
bisericesc sârbesc. Foia sârbâscă cjice însă,
teptat atenţiunea guvernului comun de es- curent, au fost de 11.902.605 lei. In 1900, 1901 în sala „Marelui Hotel Zârneştl**. în­
oă deşi patriarchul a făcut declaraţia acâsta,
terne austro-ungar. venitele pe aceste trei luni au fost de ceputul la 7 / bre sâra preois. Preţul in­
j
el totuşi va lucra pe sub mână pentru ză­ 2
La oombinaţiuuile făcute de foile ger­ dărnicirea ţinerii congresului şi oă deja îna­ 10.735.008 lei, er pe acelaşi trimestru din trării la bunăvoinţa P. T. public. Venitul
mane şi rusescl ou privire la cestiunea inte de întrunirea acestuia, patriarchul se 1899 ele au fost de 12.889.309 lei. După- curat este destinat pentru biblioteoa şcâlei
acâsfa, o telegramă din Roma răspunde va retrage. oum se vede, din aceste cifre, anul acesta române din loc. Suprasolvirile marinimâse
prin următârele: a fost un plus la venite de 1.167.597 lei, se primeso ou mulţămită şi se vor chita
Manevrele din Transilvania. Ma­ faţă cu încassările efectuate în acelaşi tri­
„Planurile, ce i-se atribuesc guvernu­ pe cale publică.
nevrele de tomnă ale corpului XII de ar­ mestru din anul trecut 1900, şi uu minus
lui italian privitor la Albania, sunt luate mată din Transilvania sa vor ţină anul de 986.704 lei, faţă cu cele efectuate în Program: 1) Marşul cântăreţilor, de
din vânt. Italia şi Austro-IJngaria au ace­ O. G. Porumbescu. 2) Caii ţiganului, anec­
acesta în timpul dela 23 August n, şi pănă Aprilie — Iuuie din 1899.
leaşi nisuinţe în Balcani. In cercurile nor­ dotă de T. Speranţă. 3) Corona cufundată,
la 15 Septemvrie în ţinutul diutre Gherla,
1
mative e considerată drept o procedere Conte maghiar — „gormanisator“. de Fruhling. 4) Teatru : „Idil la ţâră *, co­
Deşiă şi Reteag. In 15 Septemvrie n. se
necinstită împrejurarea, că în cestiunea Fâia archişovinistă jidano-maghiară „E tâs.“ media într’un act, localisată de d-na M.
vor termina manevrele şi trupele se vor
acâsta e trasă şi persona regelui, atribuiu- soapără de ciudă, că oontele Franoisc Er- Baiulescu. După producţiune urmâză dans.
reîntârce în garnisânele lor.
du-se lucruri, cari nu ooneordâză cu poli­ dody, care are o lăptăriâ în Jânoshâzâ (co­
tica lui pacînică şi cu interesele naţionale mitatul Vaş), a tipărit nesce preţuri cu­ Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
Ordonanţă contra jocurilor de no­ fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite;
44
ale Italiei . roc la târguri. Ministru-preşedinte Szell, rente în limba germană. Atât i-a trebuit aparate pentru fotografii la moment, precum şi
1
ea ministru de interne a dat o ordonanţă, contelui, ca toţi „Ungurii * cari vin peste t6te articolele necesare, se pot procura dela A.
care urmăresce scopul de a delătura jocul Muncaciă să-lacuse de trădare de patriă şi MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-
Escadra rusă la Constanta. de noroo la târguri, care aduce numai pier­ oă lucră contra maghiarisărei. lauben Nr. 9. Manufactură fotografică iondată la
anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
Serata dela Casino, organisată de mu­ deri şi năcas poporului. In sensul acestei O catastrofă la Cronstadt. La Cron- preţurile gratis. Deposite în Braşov la F. Jeke-
nicipalitate în onorea vice-amiralului Hil- ordonanţe pentru ast-fel de jocuri, cari lius, F. Kelemen, Victor Roth Farmacişti. Teutsch
stadt, marele port militar rus, din Marea-
debrandt şi a ofiţerilor escadrei rusescl, a sunt apte de a deştepta patima de joc la şi Tartler, D. Eremias nepoţii.
fost splendidă. popor şi ceri ţinteso în deosebi la esploa- Baltică s’a înt.împlat o catastrofă cu ocasia
lansărei pe apă a noului vas de răsboiă
La aoâstă serată — dice „Voinţa Na­ tarea poporului neespert, nu se va mai da
ţională** — a asistat d-na Zoe D. Sturdza, Împăratul Alexandru al 111-lea. Acest vas
absolut nici o lioenţă. Mai departe se dis­ Din streinătate.
d-1 ministru Ion I. 0. Brătianu, d-1 vice­ pune, că pentru ţinerea de prelegeri pu­ este cel mai mare şi mai puternio din totă
amiral Hildebrandt, d-1 contra-amira'l Rezo- flota de răsboiă a Rusiei. Iu şantierul bal­ Cestiunea albanesă şi Italia. Din
brazoff, d-1 general Vesiliu Năsturel, d-1 D. blice de orl-ce fel, de petreceri de dans, tic se aflau membri familiei imperiale, dem­ Borna se anunţă: Cestiunea albanesă de­
Quintescu, prefectul judeţului Constanţa, de tote spectacolele publice, de musioă la
nitarii curţii, autorităţile civile şi militare, vine din ce îu ce mai actuală şi de odată
d-1 Polisu, primarul oraşului, d-1 colonel locuri publice, de caroussele şi alte mij-
adjutant Coaudă, d-l comaudor Koslinski, 16oe de distracţiune, se cere o licenţă dela membrii corpului diplomatio, cele mai dis­ cu acâsta, firesoe, se sporesoe numărul ini­
d-na Elena Quintescu cu d-ra Quintescu, tinse personagii din societatea din Peters- micilor triplei alianţe. Estremii nu uumai
d-na Polisu, un mare număr de ofiţeri ai autoritatea poliţienâscă. Străinilor le pâte burg. Partea teohnioă a lansărei s’a făcut că sperâză, oă prin eşirea ei din tripla
escadrei, ofiţerii superiori şi inferiori din da licenţă numai ministeriul de interne. în cea mai perfectă ordine. D’odată serba­ alianţă Italia ar câştiga mult aşa numitul
garnisonâ, d-1 Daniilescu, inspector de es- Ordonanţa va întră în vigore la 1 Sep­
rea a fost întreruptă de un eveniment echilibriu adriatic (aneotarea Albaniei ?), ci
ploatare la C. F. R. cu d-na, preoum şi un temvrie n. o.
mare număr de dâmne şi domni din socie­ groznic. In momentul lansărei, s’a ridicat se mai nutresoe speranţa, că situaţia Italiei
tatea locală său venită în vilegiatură. Procesul lui Sarafoff. Se scrie din o puternică furtună, care orbi lumea de se va îmbunătăţi şi în marea Mediterană.
In tot timpul a domnit cea mai mară Sofia: Unul dintre advocaţii lui Sarafoff, praf şi apoi vărsa un torent de plâie asu­ Naivii cred, oă după desfacerea triplei
animaţiă şi cordialitate. d-1 Neyow, a invitat pe confraţii săi, cari pra localităţii. Vântul sufla cu aşa furiă, alianţe. Franoia ar eşi din Tunis. Cei ou