Page 75 - 1901-07
P. 75
Nr. 167—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
judecată mai calmă însă nu se legănă în adevărate ale pretinsei duşmănii dintre Ro Se mai 4ice, că în raportul său Leon- dat prin ajutorul... radelor Rontgen. De eu-
astfel de ilusiunl, ba ored, că la cas dâcă mânii şi Maghiarii din Gilău, acele foi bă- tijeviol a făcut guvernului rusesc propune ren'd, ele au fost întrebuinţate pentru a
Italia ar eşi din tripla alianţă, Austro-Un- nueso, insinuă şi calumniază, caută „propa rea, ca Rusia să trimită Serbiei 100.000 descoperi vinurile falsificate. Etă că astă4l
garia va ave mână liberă in Albania şi se va gande secrete** şi „oonspiraţiunl**, numai pusă Berdan şi 77 milidne cartuşe în dar. societăţile de temperaoţă şi-au imaginat
reînoepe prigonirea Italienilor din Austria. ca să justifice chipu ordinul fisolgâbirăului In oaşul acesta armata sârbâsoă ar fi uni a-le întrebuinţa pentru lupta în contra de-
Interesant este, oă curentele aceste dom din Gilău prin care — cum negru pe alb formă, căci i ar sta la disposiţiă 120,000 sastrelor oausate prin abusul băuturilor
nesc pretutindeni, ba se susţine ou hotă- 4ice „Ujsâg** din Cluşifi — se dă Maghia pusei cu repetiţia şi 150,000 pusei Berdan. alcoolice. Mijlocul ales pare ingenios. Se
rîre, că nici la curtea italiană nu esistă ar- rilor voia de a purta arme şi a puşca asupra In cercurile militare serbescl se nutresce stăruesoe pe lângă beţivi de a lăsa să li-se
moniă în privinţa acâsta. Despre văduva Românilor, când li-se va pă ă, că sunt atacaţi. speranţa, că guvernul rusesc va primi pro fotografieze diversele lor organe, ficat, ri
r
regină Margareta se spune, că e aderentă Ei bine ce sunt astea? Nu cumva şo- punerile lui Leontijevicî. De altfel deja îna nichi, stomac şi prin oomparaţia făcută cu
a triplei alianţe, pe când Regele Victor viniştii voeso cu tot preţul să isoodâsoă inte de acâsta Serbia se ocupa cu planul, clişeele organelor sănătâse, se demonstrâzâ
Emanuel înclină spre Francia, âr Regina „revoluţiunl** şi „conspiraţ unî şi cu scirî ca să cumpere 75,000 pusol Berdan dela nenorociţilor, cum se ornoră singuri. Pe
u
!
Elena e atrasă de Rusia. Firesce, că apa- alarmante de felul acesta să fanatiseze mas- Rusia şi cartuşele suficiente. urmă îi face a reveni din timp îu timp
riţiunile aceste sunt de importanţă relativă, sele maghiare în contra Românilor paoi- a-şî espune razelor Rontgen, imagina lor
fiind-că Regele lasă mână liberă guvernu niol? O grabnică lămurire e absolut nece interioră, spre a-se constata pe noile clişee
lui său. sară şi aşteptăm să se dea oât mai curând, - v i s progresul răului şi funestului lor obieeifi.
dâcă e, ea publicul să nu fiă alarmat prin Domnilor membrii ai despărţământului Sâtmar. Acâstă lecţiuue are o influenţă moralisă-
Escadra rusă în Vama. O tele
veşti de acestea. tore, superiâră celor mai eloouente prediol.
gramă din Sofia anunţă, oă escadra rusă Locul adunării despărţământului Săt-
plecând din Constanţa, a sosit alaltăerl la mar eonvooat pe 11 Aug. la Mezies, în urma Albinele — factori poştali. Albi
Varna. Escadra rusă şi vaporul bulgar „Na- opreliştei protopretorului din Sâtmar—se stră nele, cari pănă acum nu erau considerate
dejda** s’au salutat prin lovituri de tun. In Limba maghiară la sfiinţirea unei mută şi adunarea se va ţină la orî-oe cas în decât că nisce lucrătâre delioate şi nepn-
port vice amiralul Hildtbrandt fu salutat de Yojip (J'âzsefhâza) pe lângă aoel program, tând produce decât miere, se pare că ar
biserici românescî.
minstru Karavelow şi Surafof şi de ministru şi între aceleaşi condiţiunl, precum s’a anun pută fi întrebuinţate la un meşteşug cu
de răsboiii laprilcof, acesta din urmă re- In comuna biserioâscă greco-unită din ţat prin foi. Staţiunea căii ferate e Ara- totul diferit. După nisce înceroârl fructuose,
presentâud pe principele Ferdinand. Vice Monoş-Petri (comit. Bihariei) s’a făcut 4'- nyos-Megyes. Jojipul se află în vecinătatea făcute de un apioultor engles, albinele ar
amiralul a făout visite ministrului-preşe- lele acestea sfinţirea nouei biserici, ridicată Mezieşului. Vă rugăm ou t6tâ ardorea a pute în mod escelent să înlocuiâsoă po
dinte Karavelow şi metropolitului Simeon, cu sudori crunte de poporul românesc al participa în număr cât de mare la acâsta rumbeii călători. Câte-va albine dintr’uu
după care s’a reîntors pe bordul vaporului acelei comune. Biserica e un edificiu fru adunare culturală! stup, caii au fost duse departe de locul lor,
u
„Synope**. Vasul bulgar „Nadejda şi ora mos, în stil modern. M o f t i n , la 7 Aug. 1901. după-ce li-s’a lipit de aripi nisce subţiri
şul erau pavoasate cu insignii rusescl şi La aotul sfinţirii — spune o foiă din George Şuta, scrisori mioroptografice, a regăsit ou multă
bulgare. Iu port era adimat un public Peşta — au asistat mai mulţi preoţi ro directorul despărţ. Sătmar. uşurinţă drumul cătră locuinţa lor. Un sim
imens, care făcu ovaţiunî amiralului şi ma- mâni gr. oat. din împrejurime, cari toţi au plu stup ar putâ ast-fel să devină, în timp
trosilor ruşi.
servit la altar. A pontificat protopopul de răsboiă un escelent birou de informaţii.
George Darabos. Albina poştală va ave chiar asupra po
Conflictul franceso-turc. Cestiunea S O I R I U L T I M E .
clieiurilor şi diferenţele ivite între ambasa T6te bune. Der după 9ăvîrşirea actu rumbelului călător imensul avantaj, că va
dorul franoes şi între Pârtă, ameninţă a lua lui sfinţirii bisericei, părintele protopop, ar- Londra, 8 August. După „ Daily trece îu tot-dâuna nezărită şi chiar de ar
u
proporţii seriose. Diferenţele din urmă se 4end de dorul de a-şl pune şi el pe cap Mail lord Kitchener e grav bolnav de fi zărită, va zădărnici munca celui mai di
refer la pretensiunea unui supus frances, aureola „patriotismului** modern, unde nu câte-va cţile. Se vorbesce, că a fost băcia trâgacifi inamic.
căruia guvernul turcesc îi datoresce. cam s’a urcat pe o catedră în uşa bisericii şi rănit. Fapt este, că el n’a putut
800,000 lire turcesol. Fiind-că Pârta n’a în mână ou sf. eruoe a îuoeput sfinţia sa merge la Oapstadt pentru primirea
regulat cestiunea acâsta, sunt temeri, că să ţină credincioşilor o vorbire în limba pârechii moştenitore englese. Mulţi L i t e r a t u r ă .
între Francia şi Turcia se vor rupe relaţiunile maghiară „plină de învăţături patriotice**, însă consideră scirea despre băla lui Viaţa şi operile lui Andreii1 Mu-
diplomatice. despre „chiămarea bisericei** — vorbire, Kitchener, că este numai un pretext reşianu, studiu istoric-literar de Ioan Ra-
care ar fi avut un colosal efeot asupra pentru reîntorcerea lui din Africa-
ţiu, prof. ord. la preparandia din Blaşiii.
Încurcătura chinesă. In şedinţa de poporului adunat. sudică.
alaltăerl a camerei lordilor din "Londra Preţul 2 cor., plus porto 10 bani. Venitul
Aşa să fiă. Dâr, ce i-a putut trăsni Cronberg, 8 August. Cosciugul cu
Spencer a cerut lămuriri privitore la ces curat al acestui op se va contribui la for
prin cap părintelui Dar&bos, şi oe l’a pu osemintele împărătesei Frideric vor
tiunea chinesă, provocâudu-se la aceea, oă marea unui fond pentru Internatul prepa
tut îndemna, oa la sfinţirea unei biserici fi aşeejate în biserica St. Ioan, con
la începutul tratărilor convenţiei anglo- rând! al din Blaşiii.
românesc! şi înaintea credincioşilor români, form ultimei ei dorinţe.
germane, Germania a declarat, că conven
să dea năvală pe catedră şi să ţină vorbire Instrucţiuni populare despre da
ţia nu atinge Mandsuria. — Salisbury în
în limba maghiară? A vrut d6ră, oa prin tor inţde şi drepturile purtătorului de dare
trerupând pe orator clise, că n’are cuno-
acâsta să dea o pildă de uitare de sine ÎS' K V li U $ JB. edate de ’Wilhelm. Niemandz. Acâstă carte
sciuţă despre aşa ceva. — Ministru de es-
preoţilor diu protopopiatul său, ca să facă e un îndreptar de o trebuinţă nespus de
terne Lansdowne spune, că negocierile cu Tolstoi şi doctorii. Marele filosof
şi ei asemenea? A vrut p6te să se reco mare pentru toţi câţi au afaceri cu dările.
China înaintâză relativ fârte repede. Numai rus, a cărui sănătate, deşi precară încă, nu
mande stăpânirii pentru viitârea împărţire Preţul cor. 1.20 plus 10 bani porto.
unul său două puncte referitore la despă mai inspiră însă nici o temere pentru mo
a ajutorului de stat? Său ce? E uu cas
gubiri sunt nedeslegate şi pretind cumpă ment, nu are încredere mare în arta me „Caractere morale, esemple şi sen
simptomatic aoesta, oas trist şi dureros.
nire temeinioâ. Privitor la înţelegerea an- dicală. Este adevărat că cei trei mediei, tinţe culese din istoriile şi literaturile po-
Oe-şl va fi gândit acel biet popor, când a porelor vechi şi moderne** de Ioan Popea,
glo-rusă, ministrul spune, că deşi guvernul oarî l’au căutat au diagnozat trei boli dife
au4it pe părintele Darabos hodorogindu-i profesor. Cetitorul află în acâstă carte (de
german a declarat, că nu consideră Mand rite, ceea ce a făcut pe Tolstoi se 4' -'
că
într’o limbă străină, şi oum îşi va fi putut aprope 400 pag.) o comoră nespus de pre-
suria drept punt asupra căruia să se es- „Doctorii mei sciu tot ceea-ce 39 pote în ţiosă de învăţături, de mângâieri, de însu
el mângăia simţul său jicnit printr’o astfel
tindă influenţa germană, totuşi cele două văţa în sciiuţa medicală; din nenorocire, fleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos.
de procedare straniâ şi păoătâsâ? Oum, în
porturi aflătâre acolo, la cari învoiala se sciinţa medicală ea însăşi nu scie nimio**. Preţul 1 fi. 25 cr. (cu posta 1 fi. 35.) Pen
u
fine, aoel ponor valah se va fi împăcat
n
pote aplica, suut deja porturi deschise. Gu tru România 3 Lei, la care este a se adauge
ou gândul, oă în biserioa, pe care el a ri- Vederea la distanţă în vis. Intre şi portul postai.
vernul german a declarat de-altmiutre)ea,
dicat’o şi înfrumseţat’o ou orunte sudori, ca alte multe esemple de vedere la distanţă
oă nu voesce să se resolve cestiunea aşa, în vis, âtă unul forte curios, fapt întâmplat „J5ucătăresa naţională“, carte de
să asculte lauda lui Dumnefieu îu limba
ca să se vateme integritatea teritorială a unui institutor: bucate a bucătăriei române, franoese, ger
lui, vine părintele protopop să-i predice şi
Chinei. „Aveam buni prietini în Ohevennes, mane şi ungare. Felul bucatelor sunt în
să-l înveţe „patriotism** în limba mghiară ? şirate tâte în ordine alfabetică după numele
nu-i vă4u9em de multă vreme.
lor. Limbagiul e uşor. Costă numai cor.
Jntr’o nopte avusei un vis înfiorător,
Ce sunt astea? Foile unguresc! visai oum ferma prietinilor mei se aprinsese. P60 (plus 40 bani porto.)
surprind lumea o’o soire gravă, ce li-se tri Armata Serbiei. Făceam sforţări supra-omenescl oa să A apărut „Carte de cântece diverse
mite din Cluşifi, cuibul şovinismului ma strig ajutor, dâr nici, nn sunet nu îmi eşea pentru toţi şi pentru tâte adunate şi aran-
Colonelul rus Leontijevicî, ataşat mili jate** — de Ioan Bariu. Editura Librăriei
ghiar ardeleneso. Poporaţiunea română şi din gâtlegiu, piciorele păreau că se înţe
maghiară din Gilău (lângă Cluşifi) trăesee tar pe lângă legaţiunea rusâsoă din Buou- penise de pământ. H. Zeidner, Braşov 1901. Câte-va portrete.
resol, acreditat actualmente şi în Sofia şi Vătjui cura focul se comunica şi la Preţul broşat 50 bani, legat 60 bani. Car
în mare duşmănia — 4'° ®1®. Causa acestei tea cuprinde 252 pagine, format 8° mic.
Belgrad, a trimis guvernului ruseso un ra celelalte olădirî, în sfirşit urmâ o prăvăliă
duşmănii, firesce, o aruncă asupra Româ
port interesant asupra armatei serbescl. generală şi făcui sforţări violente, pentru
nilor dioend, că „agitatori valahi** păoătoşl ca să pot eşi diu dărâmături. ooooooaoifioooooooo
încă nu lipsesc şi nu întârdie „a aţîţa va- Raportul — spune o scrisâre din Bel M’am deşteptat în sfârşit, cu gâtul us
lahimea în oontra Maghiarilor**. Foia un- grad — se esprimă cu cea mai mare re- cat şi obosit cu totul. Biuroul advocaţilor asociaţi.
v .-1
gnrâsoă „ Ujsăg“ din Cluşih spune chiar, că cunosoinţâ despre starea actuală a armatei Sării din pat. tiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiitiiit
„duşmănia a degenerat pănă acolo, înoât serbescl. Disciplina militară sârbâscâ o con In acest timp se deştepta femeia mea. C. Rădulescu,
fisolgăbirăul din Gilău a conces printr’un or sideră de model. In oas de răsboiii Serbia Ii povestii visul; ea rîse mult vă4ând, oă fost procuror şi judecător de tribunal, şi
din ca locuitorii maghiari ai comunei să potă p6te pune în foc o armată de 260,000 sunt aşa de speriat. Nicolae Andrei Popovicî,
puşca asupra Valahilor, dică aceştia iar ataca omeni. Deşi armele nu sunt la fel, totuşi A doua 4i primii un curier, care îmi doctor in drept, fost magistrat,
anunţă că o parte din fermă fusesese dis
cumva (J) Se mai vorbesce, că se va în ele sunt deplin suficiente. Armata serbâsoă
11
trusă de un incendiu**. se angajâză a pleda înaintea tuturor ins
griji şi de miliţiă, oa „catastrofa în ajun dispune de 120,000 pusol cu repetiţia ca
Şi nu numai Flammariou s’a deletni- tanţelor judecătoresol din România, pro
1
să potă fi prevenită *. Numita f6iă cluşiană libru mio, 75,000 pusei sistem Berdan şi
oit cu asemenea studii. cese de ori ce natură, esecutărl de hotă-
pretinde a sci, că certele sunt aţîţate prin- 100,000 pusei Mauser. Instrucţia soldaţilor
Trei profesori universitari din Anglia: rîrl şi creauţe.
tr’o „propagandă secretă valahă, ale cărei şi eseroitarea lor în operaţiuni belice, sunt Gurney, Myers şi Podmore, au făcut şi ei
fire se răspândesc prin întregul Ardeal** prefecte. Cavaleria şi artileria o presentă asemenea cercetări, scriind apoi o lucrare Bucurescî, strada Smârdan 53.
şi că operei acestei propagande este a-se Leontijevicî de asemenea în oolorl favora forte căutată şi întitulată: „ Phantasms of
u
the Living . OOOOOOOOffiOOOOOOOO
atribui, că „poporaţiunea maghiară şi bile. Meritul reorganisării armatei îl atri-
Calea acestor cercetări e înoâ des
valahă din Gilău sta adx faţă ’n faţă ca bue decedatului rege Milan şi acoentuâză t. *
chisă. („A. N.“) Proprietar: Dr. Aurel Mureşiatm.
două tabere duşmane**. în deosebi, că Milan a înţeles modul în
Atât ne spun foile UDgurescI. Fără de care politica de partid s’o ţină departe de In contra alcoolismului. Un ultim Redactor responsabil: Traian TT. Pop,
a lămuri lucrul şi fără de a arăta căuşele armată. mijloc de combatere a alcoolismului este
