Page 77 - 1901-07
P. 77
RED ACŢIUNE A, ,gazeta« iese în Mcare (Ii
Aflminisîraţiuaea şi Tipografia Abonamente pentru instio-Ungaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şiselunî
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorisori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecii 2 fi. p'e an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe sise
luni 20 fr-, pe troi luni 10 fr.
•a prlmoso !a Admlnlstraţluno în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorolo
Se prenumeră la t<5te ofi-
BIEOUEI do ANCNŢTJBl: cielo poştale din întru şi din
în Vl6na : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfold & Emeric Les-
ner, Heinrioh Sclialek. A. Op- Ationamentnl neutru Biaşii
pelii Nachf. Anton Oppe.lik. Admmistrafiunea. Piaţa ic are.
In Budapesta: la A. V. Oold- Târgul Inului Nr. 30, etaein
berger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Po un an 20 cor., po şese
Leopold (VII ErzsĂbot-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : Cu dusul în casă : Po un an
o seria garmond po o colină ( N u m e r d e D u m i n e c ă 30). 24 cor., po 0 lunil2o., pw trei
10 bani pentru o publicare. — luni K corona___ Un esomplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiuniio guut a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 168.—Amil LXIV. Braşov, Duminecă 23 Iulie (11 August). 1901.
44
Foile guvernului şi Slovacii. rabilă a Slovacilor de Românii şi neconfesionalităţii, „P. Lloyd vede a-le delătura nu va fi lucru uşor,
44
Serbii oposiţionalî, „cari încă tot cel mai periculos punct al progra având în vedere de-opart pretensiu-
E lucru fbrte bătător Ia ochi, trăesc în rătăcirea, că s’ar pute con mului slovac. nile din ce în ce mai mari ale Ma
deşi de mult nu mai e nou, că ori tinua lupta contra ideii de stat ma Nu seim, ce fel de înţelegere ghiarilor faţă de Austria şi dimpo
de câte orî Românii, Slovacii, Saşii etc. ghiar cu şanse de succes ; deşi în esişta între Slovaci şi partida popo trivă posiţia, ce au luat’o Austriacii
44
ţin întruniri de caracter cultural na fine găsesce, că partidul naţional rală şi pană unde merge ea.„P. Lloyd faţă cu pretensiunile maghiare.
44
ţional, gazetarii unguri devin ner slovac cere reforma administraţiunii, e de părere, că conducătorii slovaci *
voşi şi nu se pot stăpâni de a nu-şî autonomia bisericilor şi crearea de de aceea s’au aliat cu partida po
da pe faţă ura ce o au faţă cu ori diferite legi economice, cari postu porală, fiind-că altfel n’ar fi putut Se asigură, că guvernul ungu
resc ar fi luat deja o decisiune asupra
ce mişcare literara culturală, ce nu late se cuprind şi în programele spera a dobândi vr’un mandat la
portă timbrul maghiarismului. altor partide ale dietei, şi prin ur viitdrele alegeri. vii ţârelor alegeri, generale dietale şi că
N’a putut se trâcă nici vara mare pot trece: totuşi ne spune, că Pote fi. Der sciţi vorba Româ Coloman Szeil având o audienţă la
acesta, fără ca se se petrecă volnicii nu este mulţumit eu programul slo nului: tdmna se numără bobocii. Majestatea Sa monarchul în Ischl, ar
tioălose îndreptate în contra mişcării vac, fiind-că acesta mai ridică şi Se va vedâ deja după alegeri, dâcă fi raportat în privinţa acâsta, dat
culturale a Românilor. Aşa ni-se unele pretensiunl naţionale şi de l i m bine au făcut Slovacii se se îucrâdă fiind, ca dieta actuală la nici un cas
14
raporteză, că un fisolgăbireu din bă, cari suut dorinţe „nerealisabile . în sprijinul acestei partide, care cu nu va pute se dăinuescă peste ju
44
44
Sâtmar şî-a făcut pofta de a opri „Cel ce , (ţice „P. Lloyd , nimic n’a dovedit pana acum, că mătatea lui Octomvrie. Mult i-ar
adunarea unui despărţământ al Aso- „pune în fruntea unui program poli s’ar deosebi în cestiunea naţionali plăcâ guvernului, dâcă budgetul pe
1902 ar pute se-1 voteze cu dieta de
ciaţiunii ndstre. tic „unitatea şi indi visibilitatea sta tăţilor de celelalte partide maghiare
faţă. Acâsta însă cu greu s’ar putâ
Nu voim se vorbim însă aici de tului ungar — cum fac Slovacii — şi că ar dori sincer punerea în prac
41
„amabilităţile şoviniştilor faţă cu aceluia nu i-e permis a pretinde, ca tică măcar a legii naţionalităţilor. face lipsindu-i timpul necesar, aşa
44
noi Românii, ci am amintit cele de statul se fia disolvat într’un şir de că nu-i va rămânâ guvernului decât
se ceră o îndemnisare pe primele
mai sus, pentru-ca se potă fi mai stătuleţe naţionale poliglote... Inte
uşor înţeles, de ce şoviniştii perciu resele 4^ i ale administraţiei şi Revista politică. luni ale anului viitor. Va căuta însă
n ce
naţi dela „Pester Lloyd au devenit ale corelaţiunilor politice înăuntru guvernul cu orî-ce preţ se nu stabi-
44
de-odată atât de iritaţi din causă, şi înafară, opresc de-a dreptul ca se Cu cât ne apropiem mai tare lescă terminul viitorelor alegeri ge
nerale dietale, decât după-ce va. fi
ca înainte cu câte-va (file Slovacii se satisfacă postulatelor naţionale în de sfîrşitul verii, cu atât lumea dela
resolvat prin parlament tâte proiec
din Ungaria de sus şî-au ţinut la aşa mare estindere, cum pretinde noi, în special cei cari deţin acjî pu
Turoţ-St.-Mărtin adunările generale partida naţională slovacă în progra terea în stat, se ocupă mai mult de tele şi cestiunile, ce ’i stau înainte.
ale societăţilor lor, a „museului na mul ei din Iunie . ceea-ce va aduce viitorul apropiat, H :
44
ţional şi a reuniune? lor de femei . Şi ce pretind Slovacii de fapt în — firesce, încât îi privesee pe ei şi Intr’aceea guvernul unguresc şi
44
44
„Zivena . „P. Lloyd , de mult ce amintitul program? Ei cer la punct trei interesele lor. Deja de pe acum mi organele lui administrative nu-şî uită
44
iubesce pe Slovacii naţionalişti, nu- „recunbsoerea şi egala îndreptăţire niştrii încep se căletorescă şi se-şî a lega verigă de verigă îu lanţul
mesce întrunirile lor „carnevalul de a limbei slovace In şc61ă, oficii şi în dea întâlniri a c | î ici, mâne colo. Aşa volniciilor şi prigonirilor a tot ce
vară al Slovacilor' şi adauge, că ei justiţia, prin aplicarea legii de naţiona mai dilele trecute ministru-preşedinte nu-i maghiar. Două caşuri recente
4
întrunindu-se pretind, că voesc nu litate din 1868 . Pretind aşa-dâr, ca ungar Coloman Ssell, mergând la Ischl ni-o dovedesc acâsta. Etă anume, ce
44
mai se-şî petrăcă, „pe când totuşi o lege esistentă să fia esecutată, şi şi trecând prin Yiena, a avut o în s’a întâmplat:
nu le este cîecâţ, a-se ocupa de lu acesta „P. Lloyd o declară de o tâlnire cu ministru-preşedinte austriac Pe cjiua de 11 August a fost
44
44
cruri fdrte urîte politice . pretensiune imposibilă. Ce mai vreţi? Koerber. Foile din Budapesta şi Viena convocată în comuna Mezioş aduna
Cu acesta introducere fbia gu Ori cât de mult ar ceda Slovacii, spun, că cei doi miniştri ar fi vorbit rea generală a despărţământului Săt-
vernamentală, scrisă nemţesce, îşi ia ei tot sunt priviţi ca contrari ai despre ce are se urmeze la tomna mar al „ Asociaţiunei . Ce se vecţl
44
prilegiu de a vorbi despre progra statului ungar. când se vor întruni erăşî parlamen însă ? Fisolgăbirâul din Sâtmar opresce ţi
mul electoral al Slovacilor şi despre Din acest punct de vedere ju tele celor două state dualiste, pentru nerea adunării, în urma cărei volnicii,
alianţa lor cu partida poporală. decă foia evreo-maghiară şi alianţa, a continua firul lucrărilor, întrerupt adunarea se va ţine la aceeaşi dată
Deşi Slovacii în programul lor ce a încheiat’o partida poporală cu prin vacanţele de vară. Se vor fi în (mâne) şi cu acelaşi program în co
ce s’a publicat deja mai de mult, Slovacii şi îi face acesteia cele mai ţeles de sigur asupra paşilor, ce au muna vecină Jojip, de cumva pănă
se puseră ca şi Saşii din Ardeal numai grave imputări, că îşî caută aliaţi de făcut în vederea reînoirii pactului acum nu se va fi dat de volnicul fi
pe basa legii de naţionalitate dela în taberele „inimicilor statului un economic şi asupra altor cestiunî, cari solgăbireu alt ordin de oprire. Din
44
1868; deşi în punctul programului gar . ating de aprope legăturile dintre cele avisul, ce ni-s’a trimis despre acâsta
lor, care vorbesce de „susţinereauni De aici mai urmâză, că în punc două state. Am arătat cu altă oca- făptuire ilegală, nu putem sci, care
tăţii şi independenţei Ungariei „P. tul al 2-lea, care cere revisuirea le siune, că în calea reînoirii pactului a fost „motivul oprirei adunării
44
44
;
Lloyd vede o deosebire fbrte favo gilor politice bisericescI şi ştergerea s’au pus piedecî însemnate, pe cari convocate la Mezieş, dâr orî-ce s’ar
44
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . mâni tremurătore, tote comorile lui: măr lor, căci atunci îu zadar te numesc Selim un loc, unde vădură doi cocostârci certân-
44
44
gele şi inele, pistole şi păhare şi juvele de cel învăţat . du-se cu gravitate. „Eu mă rămăşesc dise
tot felul. Califul cumpără pentru sine şi — Selim însă numai decât pricepu, marele vezir, „că aceşti doi voinici ţin un
Califul cocostârc. pentru marele său vezir pistâle frumose, că scrisorea-i latinâscă şi spuse, că acolo discurs frumos. Cum ar fi, când am fi şi
44
âr pentru nevasta aceluia uu piepten scump. noi cocostârci? Califului îi plăcu acesta
De Willielm Hnuff. stă aşa, că cine va trage pe nas din pra
Chiar voia negustorul să-şi închidă lădiţa, ful cel din cutiă şi va dice mutabor, se pote şi se învoi, şi după-ce au dis vorba cea
3. când zări califul o cutiă mică şi întrebă, numai decât preface în orî-ce animal şi va latinâscă de farmec, întinse califul marelui
ce conţine? Negustorul îi arătă cutia cea şi pricepe glasul animalelor; dâcă ar voi vezir cutia şi traserâ ambii praf fermecat
Chasis, califul din Bagdad, şedea în-
mică, în care era un praf negidcios şi-J asi însă eră a-se schimba din animal în om, pe nas.
tr’o di frumosă răsturnat în sofana sa şi
gură, că acest praf şi cu o scrisore deose
sugea cu pasiune aroma cea scumpă, din atunci trebue să se închine de trei-orî că- Atunci li-se lungiră piciorele şi li-se
bită le are dela un negustor, care ambele
pipa lui cea de lemn de rosar. Ou plăcere tră răsărit şi să di că vorba aceea. De va făcură subţiri şi roşii, manile însă li-se lun
aceste lucruri le-a aflat în Mecca.
îşi netedia el barba, când îşi bea cafeaua rîde însă, în timpul cât e animal, atunci giră şi li-se prefăcură aripi, gnimazul se
şi se vedea din faţă-i cât e de îndestulit Califul nu se gândi mult, ci cumpără animal rămâne, că piere farmecul. Califul înălţa în sus şi-i aooperiră pene albe. „Voi
44
pănă ’n adâncul sufletului său. şi cutia şi hârtia cu scrisorea, apoi lăsă, ca s’a bucurat de acesta peste măsură: ’i fă aveţi uu cioc frumos, domnule mare vezir!
Intră la el marele lui vezir, ca în tote negustorul să se depărteze. Dup’accea în cea haz. Selim trebui să jore, că nu va clise califul, neputându-şî stăpâni mirarea.
44
dilele, pe acest timp, dâr nu se vădu pe trebă pe marele vezir, dâcă nu scie pe spuue nimănui despre acest secret şi apoi „Mulţămesc cu supunere , răspunse marele
faţa lui seninătatea, ca de comun, ci părea cine-va, care să potă descifra aceste litere ; îi cinsti un. vestmânt şi-l lăsa să plece. vezir „mie nu mi-i ertat să spun cum
greu îngândurat. Califul observa acesta şi-l âr vezirul îi răspunse: „Milostive Domn Apoi se sfătuiră, că mâne diminâţă să cerce prospiţiaţl voi, dâr să mergem, să ne con
întreba de causă. Marele vezir se închina şi stăpân, în moşea cea mare şâde un om, numai decât farmecul. vingem, dâcă ne putem şi înţelege cu co
44
înaintea stăpânului său şi dise: „Colo din numele lui e Selim, pe care-1 mai numesc costârcii .
2.
11
jos la palat stă un negustor, care are lu „învăţatul , căci el pricepe tote limbile. Cei doi cocostârci noi se apropiară de
cruri aşa de frumose, încât mă supără păn’ Las’ să vină, pote el va pricepe semnele De abia a dejunat caii ful Chasis în dimi- cei vechi şi începură următorul discurs:
44
la morte, că n’am de-andemână ceva bani acestea . Selim şi fu adus aci numai decât, nâţa următore, când eşi marele Vezir la prim „Bună dimiuâţa, domnă piciâre lungi, aşa
de prisos . şi dându-i califul scrisorea îi dise: „Uita blare. Califul băga cutia cu praful cel fer de diminâţă? — „Mi-am agonisit dejunul.
41
11
Abia aurii acesta califul, şi îndată te odată la scrisore ; de o poţi ceti — ai mecat în buzunar şi după-ce porunci ur Va fi doră şi vouă cu plăcere o bucată de
-4
trimise în jos de-i aduse sclavul pe acel dela mine un vestmânt nou de sărbători; măritorului său să rămână îndărăt, merseră şopârlă, ori un picior de broscă? — „Mul
negustor. Piticul cel gros scose îndată, cu de nu, două-ciecl şi cinci la talpele piciore- prin grădinele cele largi, pănă ajunseră la ţămesc, ac[I n’am apetit. Eu vrâu să cerc
