Page 78 - 1901-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 168. —1901.

aduce ca „motiv şi or! cât fisolgă- au făcut înainte de sosirea escadrei Răsboiul din Africa sudică pare 4iarului „Neue fm Presse . Venind
41
44
birăul ar încerca se-şî motiveze or­ rusesc! o recunoscere pe Dunăre pănă a nu mai avă sfîrşit. Soirile din u r m ă vorba de convenţiile comerciale şi
dinul de oprire, nu va pută justifica la Galaţi. nu dau nicî o speranţă, că el se va de tariful, vamal german, d-1 Take
procedarea lui. sfîrşi curend. In Londra s’a lăţit
Ofiţerii escadrei rusesc! au făcut lonescu a răspuns :
1
E vorba aici de-o adunare cultu­ Regelui Carol o visită la Sinaia. Cu vestea, că lord Kitchener e grav bol- „Tariful german vamal a produs şi la
rală a unei societăţî, care nu face poli­ ocasiunea acăsta s’a dat în onorea nav de câte-va cjile şi nu va pută noi o vină emoţiuue. România esportâzăîn
tică, nu agită, nu supără şi nu neîn- lor un dejun la castelul Peleş şi Re­ merge la Capstadt (capitala coloniei Germania cereale, mai cu osebire grâu, orz
dreptăţesce pe nimenî, dăr care ur- gele Caro! a ridicat un toast, în care Cap), ca să fiă de faţă la primirea şi porumb. In oouseoinţă tariful vamal ger­
măresce nobilul scop al luminării (fise între altele, că presenţa esca­ părechii moştenităre englese. Despre man ne-ar lovi ou crucjime. Noi însă sin­
poporului. Cum vine dăr fiaolgăbi- drei rusesc! în portul român redeş­ băla lui Kitchener circulă scirî în- guri nu putem face nimio spre a câştiga
răul din Satmar se oprăscă o adu­ teptă suvenir! de confraternitate de grijităre şi în general domnesce pă­ din partea Germaniei condiţiunl mai buue.
nare de felul acesta? Răspunsul e arme, sigilată pe câmpurile de bă­ rerea, că ar fi primit o rană gravă
uşor: lira şovinismului turbat ţine să taie ale Bulgariei. Regele mulţumi îutr’o luptă cu Burii. De altfel se „Urcarea taxelor vamale mai lovesoe
lovăscă şi să sgrume tot ce nu-i vine Ţarului, care a permis comandantu­ scie în Londra, că Kitchener se va şi două state mari: Rusia şi Austria. Dela
la socotăla, de aceea se năpustesce lui escadrei ruse, însoţit de statul reîiitorce încurend acasă. acestea natural depinde, prin înţelegere,
cu furiă şi asupra celor mai nevino­ seu major, de a merge se-i facă vi­ Pe câmpul de răsboiu situaţiu- obţinerea de condiţiunl mai bune din par­
vate manifestaţiun! culturale ale Ro­ sită la Sinaia, asigurând, că acest nea Englesilor nu este de loc favo­ tea Germaniei, şi ceea-ce vor reuşi ele, va
mânilor sătmăreni. Dăr unde rămâne demers îl mişcă viu şi vede într’en- rabilă. Acăsta apare şi din împreju­ fi bine venit şi pentru România; va fi
atunci „legea, dreptul şi dreptatea , sul un „nou gagiu al menţineri şi rarea, că Kitchener a înăsprit aşa pusă de Germania pe aceeaşi trâptă a ce­
44
cu car! căpetenia guvernului e vecî consolidării relaţiunilor amicale atât de mult censura, încât orî-ce tipări­ lor două mari monarohii...
nic pe buze? Să răspundă d-1 Szell. de fericit stabilite între Rusia şi Ro­ tul’! său Ţâre, car! sosesc în Africa „Urcarea taxelor pe vite în fapt nu
Al doilea cas de volniciă nu mai mânia şi pe care pune mare preţ. sudică din Anglia, sunt nimicite, nu ne lovesee, căcî, precum d-v. sciţi, Germa­
44
cumva armata englesă să ia cunos- nia şi Austro-Ungaria au închis graniţele
puţin revoltător este acela ce s’a să- Beu apoi în sănătatea Ţarului şi Ţa-
cinţă despre disposiţia ce domnesce lor esportului român de vite, său mai lă­
vîrşit cjilele trecute faţă cu proiec­ rewnei. Vice-amiralul Rildebrandt a
acasă. O altă dovadă, că Englesilor murit: vitele române nu pot întră în Ger­
tata adunare a tinerimei serbescî în răspuns bend în sănătatea Regelui
le merge rău, este şi faptul, ca Cafferii mania, fiind-că Austro-Ungaria le-a închis
St.-Tămaş. Tinerimea serbăsc-ă voia şi a Reginei.
să se adune cu scop de a-se orga- încă sunt mobilisaţî contra Burilor. graniţele sale. Âcâsta, de sigur, este o co­
Visita acesta şi esplicarea, ce a a losală oalamitate pentru noi, căci nici un
nisa pentru viitărea luptă naţională. „Deutsche Zsitung din Berlin pu­
dat’o comandantul escadrei ruse pri- blică scrisorea unui voluntar engles, progres nu e posibil în agricultură fără
Ţinerea acestei adunări nulovianic!
vitor la întârcţierea sosirei ei, întâr- în care situaţia din colonia Capului orescerea vitelor !
în legile ţării, nicî nu păgubia inte­
diere „neaternătore de voinţa lui“,
resele nimărui, cu atât mai puţin e descrisă în color! forte posomo­ „Cum, ore, să fim bine dispuşi să adu­
pare a fi încheiat neplăcutul inci­
putea să i-se impute, că ar fi nepa­ rite. „Mă aflu ărăşî în colonia Capului cem sacrificii pentru ereeoerea vitelor când
dent, căci ministrul I. Brătianu, — scrie acel voluntar — între răs­
triotică. Cu tăte acestea autoritatea graniţele Germaniei şi Austriei sunt închise
interimal la răsboiu în absenţa d-lui
politică administrativă respectivă a culaţi. Causa Burilor stă mai bine ca pentru vitele cornute şi acele ale Ungariei
Dim. Sturdza, s’a reîntors îndată
oprit adunarea sub cuvent, că progra­ ori şi când. Intregă colonia Capului sunt tot aşa pentru rîmători? S’a încercat
la Constanţa, unde a primit oficial
mul adunării n’ar fi destul de clar s’a resculat şi numărul resculaţilor să se transporte vitele pe apă în Anglia ;
pe ospeţii Ruşî şi unde s’au urmat se socotesce a fi la 20,000. Buri neu­
şi că adunarea ar urmări promova­ însă acolo ele au sosit de ordinar slăbite
un şir de festivităţi.
rea „stării deosebite de drept a Sâr­ tral! nu mai sunt în coloniă. Numă­ şi într’o stare rea şi Englesii sunt obici­
bilor — ceea-ce, firesoe, în statul rul răsculaţilor cresce din (Ţ în 4b nuiţi să taie vitele imediat după sosire...
44
„naţional maghiar nu pote fi per­ după-ce aprăpe doi an! de 4^ 6 au S’a propus şi s’a înoeput clădirea de aba-
44
Din Constanţa escadra rusă a
mis. Şi sub Szell, ca şi sub Banffy privit pasiv! teribilul răsboiu. Vai torii la Constanţa, pentru-ca să sa espor-
plecat la Vama, unde a sosit Mier­
„liberalismul maghiar îşî jăcă men­ ţie Angliă! AŢl stau în contra ta teze Angliei carne... In definitiv deputatul
44
curi. Aici fu primită cu alaiu şi în mod
drele după pofta inimii. mai mulţ! Burî înarmaţi, decât la vienez Sohneider s’a oprit câtă-va vreme
ostentativ de Bulgari. Erau de faţă
începutul răsboiului. Muniţiun! au la noi visitând abatoriile; el opina că:
* Ia primire mai mulţi membrii ai ca­ destule, caii li sunt escelenţî, aprăpe România ar putâ să alimenteze Viena cu
binetului bulgar. Prinţul Ferdinand fu fiă-care Bur dispune de doi cai. Nici­
In săptămâna acesta s’au dat în representat prin ministrul de răsboiu ceva carne. Insă de atunci nu s’a mai au-
44
portul român Constanţa mar! festi­ Papricof. In portul dela Varna era odată n’aşî fi credut, ca starea lu­ cjit nimic despre Viena...
vităţi în onorea escadrei rusesci, care adunat un mare public, care a făcut crurilor să se schimbe într’atâta. Cel D-1 Take lonescu reveni la tariful va­
ce cunăsce pe Burî, scie bine, că în
a sosit acolo Dumineca trecută. ovaţiunî ofiţerilor escadrei rusesc!. In colonia Cap n’ar fi isbucnit nici­ ma! : „In partidul liberal, observă d-sa,
Visita acesta a urmat curend după 7 August sera s’a dat un banchet odată răscola, decă s’ar crede posi­ esistă un puternic curent proteoţionisfc. D-1
visita, ce a făcut’o marele duce Mi- din partea ofiţerilor garnisonei din Costinescu, mai cu osebire, care are o mare
hailovici, vărul Ţarului, la Constanţa. Varna în onărea ofiţerilor ruşi şi a bilă o victcriă a Englesilor. Răscu­ influenţă asupra d-lui Sturdza, este ultra-
Escadra rusă era să sosâscă câte-va vice-amiralului Hildebrandt. S’au ri­ laţii luptă bine. In sînul lor dom­ protecţiouist.
Ţie mai înainte. Pentru primirea ei dicat toaste de ministru-preşedinte nesce înţelegere şi ordine“. „In aceste cercuri liberale se urmă-
s’a dus la Constanţa ministrul ro­ Karaveloff şi de ministrul de răsboiu resce înfiinţarea unei industrii ă outrance,
mân I. Brătianu, der escadra rusă Paprikof, la car! a răspuns vice-ami- România şi tariful vamal german. spre a face, pe cât posibil, România inde­
n’a sosit la terminul fixat, ceea-ce a lul Hildebrandt, care Ţse î toastul pendentă de industria străină. Aşa-dâr e
n
adus cu sine rechemarea d-lui mi­ său, că flota rusescă din marea negră îngrijirile, cărora le-a dat na- f6rte palpabil faptul, că un tarif vamal, oa
nistru la Bucuresc! şi faptul, că es­ va sci să-şî împlinăscă problema ei scere noul proiect de tarif vamal al cel german, va încuraja la noi pe protee-
cadra rusă a fost primită numai de viitore, şi a esprimat speranţa de a Germaniei prin faptul, că s’au urcat ţionişti. Ei se vor gândi chiar la represalii.
comandantul flotilei române de răs­ vede întro dfl flota bulgară mergend ală­ taxele vamale, cu deosebire pe ce­ Dâcă inteuţiunile de-a pune piedeci artico­
boiu şi de prefectul judeţului. Nu turi cu flota rusescă. Alaltăerî vice­ reale, sunt mar! şi în România, căcî lelor industriale străine simt concepute,
puţin sgomot a produs în pressa din amiralul Hildebrandt a primit pe bor­ ' şi ea îşî vede ameninţate interesele atunci în primul rând ele privesc pa Ger­
România şi chiar din străinătate îm­ dul vasului „Sinope“ pe >minştri! şi esportului său. mania şi Austro-UDgariu.
prejurarea acăsta şi la soirile şi com- pe înalţii funcţionar! de stat bulgar!. AŢ săptămână fostul ministru „Cal mai principal import în Româ­
binaţiunile de tot felul s’a mai adaus român Take lonescu a avut o convor­ nia se faco din Germania; pe al doilea
şi vestea, că nisce torpilăre rusesc! bire în Viena c.’un redactor al plan e Austro-Ungaria. Nu vorbesc de An-
i

un joc, cu care să mS produc adi înaintea nu era pentru nutrement de al cocostârci­ bucuriă, deşi pănă ’ntr’aceea plânsese. Cu Fermecătorul însă, — şi acâsta arunca b
44
ospeţilor tatii . Şi aievea făcu madam co- lor. Unica lor bucuriă era sburarea. Astfel cochetăriă ’şi şterse lacrămile dela ochi şi radă de lumină în nenorocirea ndstră —
costârcâie tot felul de paşi crucişi şi cur- sburară ei totuşi cătră Bagdad, unde în începu: „Bine a-ţî venit, cocostârcilor, voi vine în fie-care lună odată în aceste ruine.
medişî, cari însemnau joc pentru ea, de- prima di observară puţină schimbare. Der sunteţi un bun augur al mântuirei mele, Nu departe de chilia acesta, este o sală:
ore-ce atunci hopăia şi cu aripile. Când în diua a patra vădură un conduct festiv căci prin cocostârci mi-a veni vindecarea acolo benchetuesce el cu nâmurile lui. De
văclură una ca asta ceşti doi cocostârci şi Bagdadul primi pe noul domnitor Mirza, mea, aşa mi s’a profeţit . multe-ori i-am pândit şi i-am audit cum îşi
44
prefăcuţi din omeni, erupseră într’un rîs fiiul inimicului de morte al califului, a fai­ Ei se apropiară de buhă cu prietini ă povestiau faptele lor cele mai urîte, —
cu hohot, cât ceialalţî doi cocostârci dis­ mosului vrăjitor Raşnur. Aci se sfâtuiră şi califul începu: „Tu te înşeli, că noi nu atunci pote că scote din gură şi vorba
părură numai decât. De abia se depărtară ei, ce-i de făcut, şi se deciseră să mârgă ne putem nici nouă aiuta . Apoi istorisi aceea, pe care voi aţi uitat’o.
44
aceia, şi ceşti doi rămaşi îşi aduseră aminte, la Mecca la gropa profetului, doră acolo buhei păţaniile lor, care noi le cunoscem. 44
că nu trebuiau să rîdă, şi când se gândiră vor pute desface farmecul. „Spune-ne când vine? dise atunci
califul.
la vorba cea latinescă, vădură cu mare pă­ 4.
In sborul lor au avut multe neajun­
rere de rău, că o uitară cu desăvârşire. suri; marele vezir nu prea voia să rnergă Când îşî termină califul povestirea, „Bucuros vă spun, der numai sub o
Era o privelisce durerosâ a-i vedâ cum se şi aşa ajunseră îutr’o seră la ruine, unde-şi (fise ea gânditore: „Ascultă şi povestea condiţiă, adecă, dâcă unul din voi mă ia
44
închinau spre răsărit strigând tot mu—mu! de nevastă, că atunci eu sunt scăpată .
luară sălaş peste nopte. Chasis şi soţul lui mea şi vei sci, că eu nu sunt mai puţin
Mai mult nu le veni în minte. Bietul Chasis
umblară prin cele ambiturl, doră vor afla nefericită, decât tine. Eu sunt Lusa, fiica Califul se întorse spre marele vezir
şi vezirul său rămaseră cocostârci. vr’un locşor sbicit, unde să se aşede. De­ regelui din India, şi şi pe mine m’a adus fâcându-i semn să o ia, der acela mai pre­
odată se ridică marele vezir şi dise : „Nu la nefericire acel fermecător Raşnur. El mă feri a rămâne cocostârc, decât a-şi părăsi
3.
audl şi d-ta aci undeva un plâns lin, ce ceru dela tata pentru feciorul lui, şi de- nevasta pentru o buhă, căci el era deja
Supăraţi eăletoriau fermecaţii peste mai mult sâmănă la plânsul unui om, de­ ore-ce tata-i arătă uşa, el jură răsbunare. căsătorit. Deci nu rămase califului altă scă­
câmpuri; ce era să înoâpă? îndărăt în ce­ cât al unui animal ?“ Califul se îndreptă îmbrăcat ca sclav îmi dete într’o di în gră­ pare, decât ca el însuşi să se însore cu
tate nu puteau merge; ce ar fi şi putut numai decât într’acolo, pe lângă tote pro­ dină o beutură, ce o beui cu poftă şi care buha. Buha, voiosă peste măsură, le des­
face acolo? Cine i-ar fi credut, şi cine ar testele vezirului, şi îndată ajunse la o uşă, mă transformă numai decât într’o buhă coperi, că fermecătorul va veni de bună
fi putut crede, că cocostârcul e califul, că de unde străbătea vaietul. Deschise cu cio­ urîtă. Ameţită, mă aduse apoi în locul acesta semă chiar în noptea aceea. Şi în adevăr,
Bagdadul nu avusese nici când un calif- cul său uşa, der rămase surprins pe prag. unde trebue se petrec păn’ la sfârşitul vieţii când merseră ei spre sală, aflară masa cea
eocostârc. Aşa trecură câte-va cjile şi se In chilia ruinată zări o buhă mare stând mele, decă nimenea nu m’ar lua din bună rotundă ocolită şi pe negustorul îl zăriră
nutriau ca vai de ei, de-ore-ce stomacul lor jos, care la privirea lor scose un ţipet de voiă de nevastă. Acesta e trista mea sorte. şedând pe sofâ. După mai multe poveşti,