Page 79 - 1901-07
P. 79
Nr. 168—1901. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
—
44
glia sâu Belgia, cu cari stăm de-asemenî „Dom . Reuniunea slovacă de cântări dela Invasium de Germani în Rusia. raportului procurorului general, ce trebue
îu relaţii însemnate. Turoţ-St.-Mărtin a cântat. Cu acâstă oca- Foile rusesc! se plâug, că sute de mii de făout în termin de 5 Ţie dela primirea
„De fapt esistă tendinţa de a-sa urca siune s’a ţinut şi multe toasturi. Advocatul Germani trec şi se stabilesc în provinciile aotelor.
taxele asupra articolelor textile importate Mateiă Dula n’a^pututlua parte la aduna vestice şi sudice ale Rusiei, că au cumpă Spion arestat. Gendarmii austriac!au
din Germania şi Austria. rea generală, căci numai înainte cu câte-va rat pământurile cele mai roditâre şi că arestat în Trentin uu Italian, care lua co
„In o'rl-ce oas, tariful vamal german (file şi-au înmormântat pe tatăl său şi şi pe- deşi ei îşi câştigă dreptul de cetăţen rus,
a contribuit se îurăutâţâscă siluaţiunea îu dâpsa închisârei, ce a trebuit să o suporte totuşi un înoetâză a fi supuşii împăratului piile fortificaţiunilor. Identitatea lui n’a fost
stabilită, dâr se crede, că este un căpitan
14
acostă privinţa ... îu Bestercze bânya l’a slăbit mult (!!?). german şi oa atarl sunt recunoscuţi şi în Ger
u
Sâra a fost la „Dom o serată dansantă. mania. Astfel — Ţoe „Nov. Vrem." — se italian de artileria.
Inse nu numai statele amintite
mai sus, ci şi Italia e nemulţumită plămădesce şi cresce pe pământ, rusesc o Mortea generalului Baratieri. In
Esplosia din Constanţa. 0 mare ne
cu tariful vamal german, de aceea nouă Germaoiâ. comuna Sterzingen diu Tirol a murit alal-
norocire s’a întâmplat Joi diminâţa la orele
lupta economice, ce se va încingeîn tăerl noptea generalul italian Oreste Ba-
5 şi 30. O ore-care oantitate din focurile Mottea baronului Waldberg. O te
urma schimbării directiunei politicei raticri. El a fost nefericitul general, care
bengalice lucrate pentru ultimele serbări legramă din Viena anuuţă încetarea din
comerciale a Germaniei, este aştpe- a pierdut la Adua lupta faţă ou oştirile
din port cu ocasiunea sosirei escadrei ruse, viaţa, la Ischl, a ounoscutului bancher, ba
tată cu mare încordară. negusului Menelio în Martie 1896.
au fost depuse pe torpilorul Sborul. Din ronul Waldberg. Acesta este ultimul baron
causa prea marei oâldurî, focurile benga făout de împăratul Austriei. Dela numirea Albine ucigaşe. In apropiere de co
lice s’au aprins şi incendiul s’a oomunioat lui, îu acest rang de nobleţă, împăratul nu muna Sârszeg un roi ii de albine s’au nă
S O I R I L E D U E L materialului esplosiv aflat pe torpilor. O te a mai făcut nici uu alt baron. Originar pustit asupra lui losif Posoveţ din Canija-
ribilă esplosiune s’a produ-s. Sergentul ma din Iaşi, baronul s’a căsătorit cu fiica ce mare, care mergea ou trăsura spre casă.
— ‘28 Iulie v.
ior Boţâgă şi soldatul Ciuciu Petru sunt lui mai mare bancher, depe acele vremuri în Unul dintre caii prinşi la trăsură a oăcjut
„Panslavism în Şaroş“. Sub titlul
pe rnârte. Sergentul Şoiculescu şi soldatul capitala Moldovei, Leiba Cahane. Fire origi încă pe drum uois de împunsăturile albi
44
acesta bombastic „Budapesti Hirlap pu
Septaru Arbei suut gravi răniţi. Ancheta nală, el a fost uu distins ebraist. E cunos nelor, celalalt s’a tîrît cu mare greu pănă
blică o soire oiuda;.ă, ce dice, că i-se tri
militară a sosit pentru a stabili responsa cută polemica lui cu bătrânul Pineles diu aprâpe de sat, dâr acolo a sucumbat şi
mite diu Bartfa. In soirea acesta se spune,
bilităţile. S’a oonstatat, oă accidentul torpi Galaţi de asemenea ebraist. La întrebarea acesta; stăpânul a luat’o la fugă, urmărit
că însuşi monarchul s’ar fi interesând de
u
lorului se datoresce căldurei dela maşină, acestuia „esistă un Dumnccjeu ? Waldberg de albine, de cari abia după-ce a întrat în
„mişcările panslaviste diu comitatul Şaro-
oare a înfierbântat păretele lângă care erau a răspuns cu o broşură întitulată „Da, sat s’a putut mâutui. Pe lângă paguba în
şului“. Lucrul ni-se pare prea tras de păr.
aşecjate piesele de artificii. Sergentul ma esistă un Dumnedeu . Având dese procese durată prin pustiirea cailor, bietul om mai
44
Foia uugurâscă însă adauge, că de 6re-oe
jor Boţâgă a pierdut complet vederea. ou diferiţii săi clienţi, Waldberg s’a pus şi e şi boluav, umflat de împunsăturile albi
„agitaţiunea pansi&vistă se face eu mij-
44
Ceilalţi militari sunt grav răniţi îa mâni şi a studiat codul civil şi penal. De aceea, nelor.
lâoe confesionale, guvernul s’ar fi îngrijit
pioiâre. Torpilorul a fost aprâpe distrus. densul era grâza advocaţdor, cari îl asistau
ca să sistemiseze în America un vicariat Jertfa negrijei. Todor l'uga din Sta-
O enormă gaură s’a produs într’o lăture, înaintea instanţelor judecătoresol. Baronul
greco-cutolic maghiar şi că persâna pentru mora căra grâu dela câmp. In car era ne-
care era să-l facă să S9 înece. Numai cu Waldberg lasă o ma^e avere şi doi fii.
acest post ar fi şi fost alesă. Se plă- vaată-sa cu băieţelul lor de 3 ani. luga îşi
mare greutate a putut fi dus pănă la ţărm, Unul din ei e profesor la universitatea din
nuesce paralisarea societăţilor de ajutorare aprinse ţigara şi lemnuşul, se vede, că a
unde ecbipagiul a fost debarcat. Torpilo Heidelberg, âr cel de al 21ea e autor dra
rusesol prin înfiinţarea de societăţi de aju ' ajuns între snopi, când l’a aruncat. N’a
rul, construcţia veche, va fi soos din ser matic distins.
torare maghiare. — Bieţii şoviniştl, mai trecut mult şi din oar isbuoni o flacără
vicii!. Comandantul său e d. căpitan Ne
au de lucru aoum şi ou Amerioa. uriaşă. Caii se spâriară fără ca să-i pâtă
gru Constantin. Absolvenţii şcolelor de agricul
tură. Un grup de absolveuţl ai şcâlelor de opri. Femeia a sărit din car, dâr sări aşa
Reuniunile slovace. Din Toroţ-St.-
Crispi şi Albanesii. Crispi, precum agricultură din România, pătrunşi de rolul de râu, încât rămase mârtă. Copilul a ars
Mărtin se auunţă foilor uoguresci, că alal-
se scie, este de origine Albaues. Iu faţa misiunei lor oum şi de tendinţa ce domină scrum.
tăeri s’a ţinut acolo adunarea geherală a so
periculâsei bâie de care sufere, societatea acum în ţâră, s’a hotărît să câră guvernului
cietăţii tnuscului slovac şi a Reuniunii de Instrucţiune în pregătirea de flori
naţională albanesâ din Italia i-a trimis ur- a li-se vinde, din proprietăţile statului, te
u
femei Zsivena . Din ţinuturile slovace ale artificiale. D-na Iustina Szirmay din Bu
ri
Ungariei de nord veniseră vr6-o 2B0 per- mătorea depeşă: „Ţie, celui mai mare din renuri de câte 100 pănă la 200 hectare, dapesta, pe lângă un onorar de 6 corone
tre Albanesii moderni, urmaşii lui Gheorge peut.ru-ca să le cultive, în mod raţional şi
sâue, din străinătate vre-o 30 membri băr dă un curs de o săptemână, îu pregătirea
Schender-bei îţi trimit saluturile lor, dim sistematic. Deja s’a constituit un comitet,
baţi şi femei. Preşedintele societăţii mu- de flori artificiale. Dame de ori ce etate şi
preună cu urările pentru grabnica ta însă care să redacteze un memoriu în acâstă
seului este preotul rom. cat. Andrei Kmety, posiţiune socială se pot anunţa pentru acest
44
nătoşire . privinţă.
fundatorul aoestui museu, oare a contribuit curs la d-1 Birâ, director al şcâlelor ele
mai mult în bani şi obiecte. Secretar este mentare catolioe, strada Vămii Nr. 29, eta-
Nou protopop al Bistriţei. Din Bis Scăderea Dunărei. La 23 Iulie n.
direotorul şcâlei evang. Andrei Sokolik. triţa ni-oe. scrie, că instalarea nou numitu d-nii A. Saligni, T. Mănescn, directorul R. giu I, âr instrucţia se va ţinâ în sala de
Societatea are 560 de membri. Venitele în desemn a aoestui edificiu şcolar.
lui preot şi protopop al Bistriţei Gherasim M. S., Duvidescu şi Popascu, au sosit în
1900 au fost de 4442 corâue, cheltueîile de
Dornide se va face îu 18 August. Pregăti Giurgiu. A doua Ţ dimiuâţa, îmbaroându- Practicant de notar. Un tinâr ro-
4060 cor. Societatea museului primesco dela
rile de instalare se fac sub conducerea se pe vaporul Dunărea, comisiunea de in mâu, cure ar ti aplecat a întră ca practi
guvernul unguresc o subvenţia de 600 co- d-lor Dr. Ciuta şi Dr. Scridon. gineri a inspectat malul fluviului pănă la
r6ne. Societatea posede o bibliotecă fârte cant într’o cancelariă notarială, se oaută
Zimnicea. întorşi înapoi, d-uii ingineri au pe lângă condiţiunl favorabile. Doritorii
preţiâsă, apoi frumâse oolecţinnl archio- In Bucurescî au răposat săptămâna
ocolit insula Mocanul, după oe au constatat a-se adresa d-lui Basiliu Hăţiegan notar cer-
logioe şi etnografioe, cari se pâstreză în trecută doi bărbaţi de fruute Români:
mc-rea scădere a Dunărei, caea-ce constitue cual în Orda-de-jos (Alsâ-Maros-Vâradja).
rnuseul, ce se află îu casa naţională (Dom) Anastasia Stolojianu fost primar al Crsio-
o mare genă pentru navigaţiune.
dela Turoţ-Sfc.-Mărtin. Presidenta reuuiunei vei, deputat şi în diferite rânduri ministru
Mnsica orăşenescă va cânta săptă
de femei „Zsivena“ este soriitârea, d-na L. de justiţia şi de domenii sub guvernele li Cârma balonului. Se telegrafâză din mâna viitâre: Luni la 5y âre d. a.
2
Soltess, secretarul reuuiunei e Svetozar berale. 6r Miercurea trecută a încetat din Paris : Duminecă d-1 Santos-Dumont a făcut îu Parcul Rudolf, Marţi, Miercuri şi Sâm
Hurban-Vajansky, redactor la „Narodnie viaţă Mihail Gornea, vechili senatori, unul a patra încercare cu balonul său ou cârmă bătă la 6 ore d. a. pe promenada de jos,
44
Noviny şi oel mai însemnat dintre poeţii din cei mai distinşi advocaţi ai baroului pentru a câştiga premiul de 103,000 lei âr Vineri la 5 / âre pe promenada desus.
1
slovaci în viaţă. Reuniunea are 301 mem din Bucurescî, care în anii de mai ’naiute oferiţi de Deutsch. D-1 Santos-Dumont 2
bri. Membri de clasa întâiti oontribue 100 a fost şi colaborator d6 frunte la „Con a plecat din parcul de aerostatică, a luat In prăvălia G. 1. Erentie, strada
EEirscher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai
cor., cei de cl. a doua 60 cor. odată pen vorbirile literale şi la 1871 a scos la Iaşi direcţia turnului Eififel, pe oare trebue să-l
14
bun caşoaval de munte cu preţul cel mai
44
tru totdâuua. După şedinţe a urmat un „Revista practică de drept român . M. înoonjâre pentru a putâ lua premiul, dâr eftin en gros şi en detail; Ţlnio sosesce
banchet în sala cea mare a hotelului dela Cornea a aparţinut partidului conservator. când să trecă Sena balonul s’a acăţat de transport de stugutl, pepeni vere}!, galbeni,
un pom şi motorul a suferit o mică stri- Tuerchestan, Cantalupi, şi în general tot
oăciuue. Atunci d-1 Santos-Dumont a întors felul de articull de delicateţe.
veni vorba de calif şi despre marele lui cocostârc . Toţi trei merseră apoi la Bag balonul în loc şi s’a scoborît fix in locul
44
vezir şi toţi diseră în fine : dad. Califul afla în buzunarul vestmântului de unde plecase. Navigatorul aerian a fost
— „Ce vorbă le-ai fost dat tu? 44 său nu numai cutia, ci şi punga cu bani. primit cu aplause şi cu ovaţiunl nesfîrşite, Adunarea „Reuniune! învăţătorilor
Sosirea califului în Bagdad pricinui căci acuma e dovedit cum că câ'ma balo români se!ăgenî“.
— „O vorbă fârte grea latiuâscă, „mu-
mare mirare: lumea-1 credea mort, şi po nului a fost descoperită. O a ciuc-a încercare
a
tabo> . — 28 Iulie n. 1901.
porul era forte vesel, când îşi vădură va fi făcută Ţlele acestea.
5. âră pe domnitorul cel bun. Usurpătoriul Onorată Bedacţiune !
Recursul lui Candiano. La 4 Aug.
Când aucjiră cocostârcii vorba asta tronului dimpreună cu tată-so fură isgoniţl se va înfăţişa înaintea Curţii de Casaţiă Văcjend, oă nu raportâză nimeni des
diu ascundetârea lor, mai îşi eşiră din piele de popor, şi califul espedâ pe bătrânul în secţia II criminală, recursul lui Al. Can- pre frumosele aărbărl din Acâş (SâlagiO)
de bucuriă. Se duse'ă numai decât la porta chilia din ruine, unde dusese el pe princi diano-Popescu, a tînărulni nenorocit, care a permiteţi, vă rog, ca să ocup eu puţin loc
ruinelor, eât de abia se putea ţine buha pesa, şi lăsă de-1 spânzurară acolo; Aiului ucis cu pumnalul pe o femeia publică din în colânele preţuitei uâstre „Gazeta Tran
de ei şi după-ce erau afară, dise califul: lui însă-i puse altr-rnativa: vrea să mâră, Bucurescî cu intenţiucea de a-o j&fui, şi silvaniei ou descrierea sărbărilor, oe au
44
ori să tragă praf din cutia fermecată pe
„Mântuitârea vieţii mele, primesce-mă Ştefan Vlădoianu, micul său complice. Apă decurs în 14 Iulie în comuna Acâş.
nas? Acesta primi condiţia din urmă şi i-se
de bărbat drept mulţămită pentru acâstă rătorii lui Candiano sunt d-nii B. Delavrau Comuna Acâş e situată la marginea
întinse dosa. O prisă bunişâră şi cuvântul
binefacere!“ cea, C. Ceruescu şi Butoianu. ErI s’au de Sălagiului de cătră Sătmar şi e locuită în
fermecătoresc al califului îl străformâ în
Atunci, închinându-se de trei-orî spre pus la grefa înaltei Curţi motivele de ca majoritate covîrşitâre de Maghiari calvini
cocostârc. Califul lăsa de-1 închiseră într’o
răsărit şi rostind vorba mutabor se străfo’rmâ sare de oătrâ d. advocat Butoianu. Etă peste 1200 suflete, 150 jidani şi abia 300—
cuşcă şi-l atârnă cu cuşca într’un pom din
în om, precum fusese. Aşa făcu şi marele aceste motive: 1) Procurorul general n’a 350 Români, dintre caii Românii aprâpe
grădina lui.
Vezir. Rîdend şi plângând de bucuriă stă pus rechisiţuni sorise şi sub. cri se pe masa majoritatea sunt servitori pe la cei pro
Califul trăi mult şi bine cu nevasta
tea stăpânul ţinut de mână cu servitorul. camerei de punere sub acusare, c-a-je e o prietari maghiari şi Ţlerî şi abia 7—8
lui, şi de multe-orl trebui să-i arete ei şi
Cine le-ar pute însă descrie surprinderea, formalitate substanţială, 2) Nemotiv&reade- plugari români. Îşi pâte orî-cine închipui
copiilor lor gravul mers al marelui său ve-
când înturnându-se, zăriră lângă ei o damă cisiunei camerei de punere sub acusare con deci cât de mult suut Româuii espuşî în
zir-eocostârc, la care ocasiunl rîdeau de
frumâsă şi minunat împodobită, care rîdend form art. 216. 3) Iresponsabilitatea, con Acuş furiei maghiarisătâre, ce bântuie la
mai să moră.
întindea mâna cătră califul. „Nu-ţl mai cu form art. 324, ai. I., diu procedura crimi noi de câţi va ani ou deosebire. In ast-fe!
Traci, de I. P. R.
44
nosc! buha? Ea era, şi califul era atât de nală şi 57 din codul penal, care prevede, de împrejurări, vă puteţi închipui ca greu
surprins de frumseţea ei, cât esclamâ: „Cea că fapta comisă, în stare de nebuuiă, nu tăţi îutempiuă şi oe lupte are să pârte
mai mare fericire a mea este, că fuseifi constitue o crimă, şi 4) Lipsa din dosar a preotul Antouiu Băliban în acesta oomuuă,
