Page 80 - 1901-07

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 168.—1901.

pentru-ca să-şi ferâseă poporul de a nu Reuniunei învăţătorilor şi în special pen­ Sfârşindu-se şedinţa, văd pe acel bă­ cu lacrămila în ochi au venit să dea ulti­
cădâ jertfă străinilor şi de a-se pierde tru d-1 Oltean, harnioul v.-preşedinte al trân, cum se apropie de o venerabilă ma- mul onor vrednicului bărbat!
ast-fel pentru biserica şi nârnul nostru. Reuniunei ; părintele vicar vobesce apoi tronă octogenară şi-i sărută mâna cu mult *
Dâr să trec la obiect. fârte frumos pentru distinsul bărbat al Să- respect. ❖ ^
Acea matronă era văduva preotâsă
In preziua adunării, 13 Iulie, fiind şi iagiului d-1 Andreiii Oosma, apoi pentru A lucra mai bine de o jumătate de
din Remetea, în casa căreia a găsit adă­
4i de Sâmbătă, după întâmpinarea la gară părintele protopop Gregoriu. Pop. Seria secol pentru binele neamului său, învolvă
post cu patru decenii în urmă bătrânul de în sine şi enorme dificultăţi.
din Acâş a Reverendissimului domn Vicar toastelor au închis’o d-1 Vasile Pop şi Andreiii astâcjl.
al Sălagiului Alimpiu Barboloviciii, preşe­ Oosma, toastând pentru poporul român din Era sâra târdiu ... Preotul din Reme­ La noi, cari suntem un popor tînăr
dintele Reuniunei, care a fost însoţit de Aoâş. Sub decursul banchetului mult ne-a tea se culcase ... în odaia din dos poves­ încă, ca popor alcătuitor de stat, — ini­
ţiativa privată întimpină o mulţime de pe-
yice-preşedinte'.e Vasile Oltean, învăţător delectat corul tinerimei române din loc ou teau despre evenimentele revoluţiunei preo- deeî din causa lipsei de încredere reciprocă
tâsa Domnica Pop n. Dalea, fiica ei Anica
în Pericei, de oassariul V. Pop, învăţător feliurite cântări naţionale sub conducerea în onorabilitatea nostră. Trebue să mai
îu etate de vre-o 14—15 ani şi un tînăr
în Hidig şi alţi membrii ai corpului di­ învăţătorului Tiuhan. adaog aici şi lipsa de încredere, provenită
conducător de glâte, care aspira la mâna
dactic vre-o 20, şi dopă-ce am fost aşedaţî A urmat la 8 ore sera „petrecerea de Auicăi. De-odată se aud zuruituri de săbii... din deosebirea de profesiune politică.
pe la cuartire, am mers cu toţii la sf. bi­ vară a tinerimei teologice din Sălagiii şi Husarii!... Greutăţile, pe cari le-a biruit Popescu
serică, unde s’a ofeiat insăratui, la care a Chior . Era după ciocnirea din Săcălăşeni 1 erau atât de mari, încât ori care altul,
u
aflându-se în locul lui, ar fi sucombat ori
cântat fârte frumos corul corpului didactic De câţl-va ani clerul tînăr din Să­ Preoteasa cu o presenţă de spirit admira­ s’ar fi retras desgustat. El însă nu. Nu îu
u
din Sălagifi. Apoi ne-am împrăştiat cu toţii lagiii are frumosul obiceiii de-a arangia în bilă, ascunde repede pe tinăr, âr dânsa ie­ zadar era el din „Cetatea de Piatră , căci
pe la cuartire. tot anul în decursul feriilor câte o petre­ şind în uşă, ca cloşca, când îşi apără puii... de piatră, de granit îi era întrâga fiinţă şi
In altă di, Dumineca, 14 Iulie dimi- cere, care devine apoi ocasionea de întâl­ spuue husarilor: „Vă rog, nu îutraţl în acâstă nu înzadar numele comunei sale natale, pe
1
odaiâ, avem prunci la ţîţă şi se sparie de românesce însemnâză „cremene *, căci ade­
nâţa la 8 âre, conform programului, s’a nire pentru mulţi tineri şi bătrâni. vărată cremene a fost caracterul lui, de
oficiat sf. liturgie, poutificând d-1 Vicar arme“.
Petrecerea peste tot a reuşit perie aş­ Ori cât de răsboinic şi feroce ar fi un care multe lovituri de amnarifi s’au atins
Alimpiu Barboloviciii asistat fiind de M. şi resultatul acestor atingeri n’a fost decât
teptare, fiind atât de mulţi şi de multe, în- husar maghiar în timp de revoluţia... în
O. D. Gregoriu Pop, protopopul Eriului, şi scânteile de lumină pentru iubitul său popor.
oât sala de dans, cu tâte oă era spaţiâsâ, faţa unei mame, ce-şT apără copiii, se simte
de preoţii Autoniu Băliban şi Avram Cor- înduioşat. Husarii trecură în odaia părin­ Şi să nu creacjă cine-va, că activita­
nui mai încăpea. A fost o petrecere forte
diş. Iu decursul liturgici a cântat corul telui, îşi făcură formalităţile, âr în acest tea lui a fost activitatea unui Sisyphus din
animată şi adevărat românâscă. Veselia a mitologie, condamnat a rostogoli la deal
tinerimei române din Acâş sub conducerea timp tînărul scăpa.
fost. la culme, când la miedul nopţii în în sus o povară mare, pe care, ajuns
învăţătoriului Tiuhan , asistând corpul Acel tînâr era Ion Popescu, care după aprope în vârf, o scăpa ârăşl deyale. 0, nu!
pausă preotul diu Acâş Antoniu Băliban,
învăţătoresc din Sălagiii în număr de patru-decî de ani săruta mâna preotesei, Cu tote aparenţele înşelătâre, resultatele
într’un toast plin de însufleţire, a salutat care i-a salvat viaţa, âr preotâsa era...
vre-o 60. activităţii lui Popescu au fost splendide !
ospeţii îu Acâş, acâsta societate românâscă bunica mea şi Anica, pe care avea de gând
La 10 âre a urmat şedinţa Reuniunei alâsă, unde atât de mare lipsă e9te de în- să o ia de soţiă, e r a . . . mama mea. — Toţi Cuvintele lui, esemplul lui, conducerea
învăţătorilor, fiind deschisă prin o vorbire trei sunt astădî într’o lume mai fericită. lui, escursiunile făcute cu elevii şcâlei nor­
curagiarea poporului român diu Acâş, şi ou male, prin ţâră şi prin Transilvania, tote
măduâsă a preşedintelui ei Alimpiu Barbo­ Dumnedeu să le iert9 păcatele!
deosebire a golit paharul întru fericirea ti­ acestea au fost opera sămânătorului din s.
loviciii, căruia a răspuns preotul locului Scriptură. Nu vor fi cădut, în adevăr, tote
nerilor şi a domoişârelor de faţă. După *
Autoniu Băliban, bineventând frumosa adu­ * * seminţele pe pământ roditor, dâr nu e mai
pausă s’a ooutinuat dansul cu şi mai mare
nare în numele poporului român din Aoâş. Scăpa Popescu de primejdia momen­ puţin adevărat, că multe mii de minţi şi
veseliă pănă dimineţa.
A urmat apoi alegerea .unui notar ad hoc, tană, dâr nu scăpa de urmăi-irl. Ga să scape inimi, răspândite în totă ţâra, s’au adăpat
Deşi în comuna Acâş sunt o mulţime la lumina minţii şi s’au încălzit la căldura
cetirea procesului verbal al adunării gene­ de acestea, trecu în Bucovina, unde se afla
de Maghiari inteligenţi, dintre cari mai refugiat şi boierul Iorgu Radu diu Tutova. inimii lui, şi Lucreză astădî pentru prospe­
rale trecute, raportul cetit de vioe-preşe-, rarea neamului şi a ţărei românescl.
mulţi au fost invitaţi, firesce ou invitări ti­ Acesta îi dădu o recomandaţiă, cu care
dintele Vasile Oltean despre activitatea Toţi aceştia vin astădî să depună o
părite în limba română, nu ne-a învrednicit veni la Dealu-Mare, unde găsi ocupaţiă pe
reuniunei şi a cercurilor filiale pe anul moşia numitului boier. sărutare jfe mâna veştedă a învăţătorului
nici unul cu presenţa.
1900—1901. lor, cum a venit unul dintre.iubiţii lui elevi
Dela Crama. Bărbat cu studii seriâse, care chiar din prima promoţiă a şcolei normale şi
Urma cetirea raportului cassariului şi astădî yorbia latinesce, aprâpe ca şi ro- stând mut şi cu lacrămile în ochi lângă
despre starea cassei. Aci am să observ, oă mânesce, nu stătu mult timp la Dealu-Mare. patul lui de agoniă, s’a plecat şi i-a sărutat
suma restanţelor e considerabilă; ar fi El avea un ideal, pe care doria să-l reali- mâna, plin de recunoscinţă pentru binefa­
In amintirea profesorului seze. Dorinţa lui coincidă cu tendinţa spre
de dorit, ca să satisfacem cu toţii da- cultură şi renascere naţională, ivită în prin­ cerile primite înainte cu un pătrar dâ secol.
torinţei de a-ue solvi regulat taxele de ion Popescu. O ! dragostea inimilor românescl, dra­
cipatele Dunărene după memorabilii ani
membrii! dela 1848. — Popescu veni la Bârlad pe gostea de care se bucură la toţi Românii
Discurs funebru rostit de d-1 profesor
Se aleg apoi' comisiunile : pentru în­ la 1851 ca profesor la şcola primară, nu­ adevăraţi, sunt o covârşitâre recompensă
Auguslin Paul la înmormântarea lui Ion Popescu
mită şcola împărătâscă, unica şcolă pe pentru densul şi combat cu energie cuvin­
scrierea membrilor noi ; pentru îucassarea din Bârlad în diua de 13 Iulie st. v. 1901.
atunci în acest oraş. tele lui Ovid, citate mai cjiLle trecute de
taxelor restante şi cursive de membri la
Jalnică adunare! distinsul defunct:
K
reuniune, precum şi la „fondul funebra 1 ; De atunci şi până astădî a participat
pentru înscrierea de membrii fundatori, La pâlele munţilor maramureşeni, din la tote mişcările politice şi culturale, cari „Vix duo tresve de tot superestis amici
ajutători şi înoassarea ofertelor benevole; vârful cărora se vede patria lui Dragoş- au creat România de astădî, liberâ şi in­ „Caeteri fortunae, non fueratis mei!“
vodă, care în secolul XIV a desoălecat în dependentă. Nu esistă în Bârlad şi judeţ
pentru constatarea membrilor presenţl şi partea de dincâce, întemeiând Moldova, se o singură instituţiă, fie culturală, fie filan­ (Abia doi-trei prieteni ml-aţl rămas
absenţi; pentru scontrarea cassei; pentru află situată comuna Ooaş, pe malul rîului tropică, la întemeierea căreia să nu fi par­ din câţi îi aveam______ — Ceilalţi nu erau
critisarea propunerilor de probă şi diserta­ Lăpuş. Comuna Coaş numără astădî 1142 ticipat, în cele mai multe caşuri ca iniţia­ prietenii mei, ci ai norocului meu).
ţia; pentru oernerea propunerilor di­ de locuitori şi este o comună pur românâscă. tor, în tot caşul însă ca colaborator, şi ră­ 0, nu! Nu doi trei amici ţi-au rămas
posatul.
verse eto. în acâstă comună, care face parte din ilustre bărbat! — Tot neamul românesc
districtul istoric „Cetatea de Piatră", a vă- Nu vorbesc de spitalul din Bârlad, îţi este amic! Amică îţi este istoria ţărei
Se ţin prelegerile de probă prin în-
cjut lumina dilei la anul 1830, Ianuarie, un creat de Dr. Oodrescu, neuitatul său elev şi cu deosebire a părţilor moldovene, care
văţâtoriul din Dob, Vasiliu Barna, şi se oi- prunc, care, botezat la biserica cu hramul şi mai pe urmă prieten, la care, cu alţi îţi va săpa numele în piatra nemurirei,
tesce disertaţiunea învăţătoriului din Săuoa ss. Arhangheli, primi numele de Ioan. bărbaţi de inimă, a cooperat şi defunctul; Exegisti monumentum aere perennius!
Ioan Toduţ eto. Ajuns în vârsta de şcâlă, tînărul Ioan, nu vorbesc de mulţimea de şcoli secundare Aşa vei vieţui tu în veci pentru pos­
Şedinţa se suspendâză, âr după re­ cu numele de familiă Popovicî, fu dat la şi primare din oraş, la fonnarea cărora a teritate, ca esemplu viu de sobrietate, de
participat şi dânsul mai tot-dâuna ca ini­
şcâla primară din oraşul apropiat, Baia- muncă, de energie şi de dragoste de neam.
deschidere au urmat rapârtele diferitelor oo- ţiator, cu cuvântul, cu sfatul şi cu fapta;
Mare, pe care absolvindu-o trecu la gim­
*
misiunl esmise. S’a decis, ca adunarea gene­ nastul părinţilor minoriţl din acel oraş. Ter­ nu vorbesc de activitatea lui politică încă * *
rală viitâre pe anul 1902 să se ţină în comuna minând gimnasiul cu bun succes, se duse de pe timpul unirii principatelor; nu vor­
besc nici chiar de activitatea lui conscien- Mai staţi vă rog puţintel. Mai staţi
Bobota. De disertant. şi propunător la adu­ în capitala Transilvaniei, la Cluşiii, unde ţiosă pe terenul pedagogico-didactic timp iubiţi BârlădenI, între cari văd sute din
narea viitâre a fost aies d-1 Traian Husti, fu primit ca bursier la colegiul învăţaţilor de 41 ani, — ci relevez mai ales „Societatea fiii mei spirituali. Mai staţi numai cincl-
călugări, numiţi piariştî.
învăţător în Bobota. Urmând disousiunile, pentru învăţătura poporului român — sec­ cţecl şi două de secunde, pentru cei cind-
Aici l’a ajuns anul istoric 1848, când
w
au luat parte la ele, pe lângă d-1 vicar ţia Tutova , al cărei preşedinte a fost ră­ decl şi doi de ani, ce i-arn petrecut între
toţi tinerii români erau cuprinşi de o în­ zidurile vâstre ospitaliere! Mai staţi în ar­
Barbolovicî, şi d-1 Andreiii Oosma, directo­ sufleţire fără margini şi de un dor nemă­ posatul timp de mai bine de trei decenii. şiţa sârelui numai atât timp, pănă îmi voia
rul Silvamei şi protopopul Greg. Pop, după surat de a înfrânge cătuşile iobăgiei, în Popescu n’a fost teoretician, care să lua rămas bun dela iubiţii mei:
care părintele vicar Barboloviciii ou cu- care zăcea pănă atunci poporul român. Ion lanseze numai idei şi să lase altora eseou-
Popescu se înrola ca voluntar şi fu numit tarea lor. El era par excellence omul ese- Mă adresez înainte de tote fiului meu
noscuta-i eloouiuţă într’un discurs avântat
„conducător de glote“, ataşat cu glotele cutării. Pompeiii, căruia îi mulţumesc de îngrijirile
a închis şedinţa între vii strigări de „să ce mi-le-a dat, împi-evmă cu nora mea Elena,
de sub conducerea prefectului Floriau Mi- Spirit luminat şi inimă caldă, el a re­
trăiescă . eaş trupelor comandate de colonelul Urban. cunoscut, că în ţâra acâsta e nevoie să fie în boia crudă, care m’a răpit din mijlocul
u
La 2 6re din di şi pe o căldură tro­ — Ga atare luă parte la ciocnirea, ce s’a luminat poporul dela ţâră prin învăţători vostru! Vă iert greşelele, de cari nici un
picală s’a ţinut banchetul, la oare au luat dat între Români şi Unguri pe şesul de harnici, pricepători nu numai de învăţături om nu este liber şi Vă rog să mă iertaţi
lângă Săcălăşeni, în apropierea comunei transcendentale, ci mai cu sâmă de nevoile şi voi, dâcă v’am greşit !
parte vre-o 50 de persâne. In fruntea me­
sale natale. Românii erau înarmaţi primitiv, dilei, de gospodăria, de lucru manual, în­ Apoi mă adresez fiicelor mele Lucre-
selor ocupa loc venerabilul vioar Alimpiu
âr Ungurii aveau husari, aveau pusei şi tu­ văţători pătrunşi în acelaşi timp de spiri­ ţia, Emilia şi Cornelia, pe care mult le-am
Barboloviciii, directorul „Silvaniei * d-1 An­
1
nuri. Resultatul acestei ciocniri a fost pen­ tul creştin şi naţional. în sensul acesta a iubit şi cărora le doresc să petrâcă în pace,
dreiii Oosma, la stânga părintele protopop tru Români desastruos, âr tinerii „condu­ educat el suerescenţa de învăţători ca di­ cât vor fi pe pământ şi să-mi ierte greşe­
Gregoriu Pop, preotul Băliban, învăţătorul cători de glote" erau căutaţi, ca să fie rector şi profesor timp de 21 ani la şcola lile, de cari nici un om nu este liber, pre­
spâncjmraţl după legea marţială. — Popes­ normală,*) creată de societate prin iniţia­ cum le iert şi eu pe ale lor.
Oltean şi aşa mai departe. Seria toastelor
cu scăpa ca prin minune. tiva lui şi întreţinută — pănă la trecerea
a deschis’o Revereudissimul Domn Alimpiu la stat — de spiritul de jertfă al lui şi al Ginerilor mei Panaite, Lazăr şi Ga-
*
Barbolovicî ridioând paharul pentru Ma- * * colegilor lui, astădî trecuţi şi ei în mare vril le dau de pe marginea mormântului,
jestatea Sa monarchul şi casa domnitâre; parte la cele veclnice. în care întră, ultima sărutare şi-i rog să-mi
Permiteţi-mî acum, să vă istorisesc un ierte greşelile, de cari nimeni nu este liber,
au urmat apoi toastul M. O. D. Gregoriu A mai priceput răposatul şi o altă
episod întâmplat cu 38 ani mai târdiu: precum le iert şi eu pe ale lor.
Pop, protopop, pentru Escelenţa Sa Epis­ mare nevoie a ţărei, nevoia unei clase de
La 1886 eram de faţă la adunarea Nepoţilor mei Tiberiu, Caifi şi Pia,
copul dieoesan ; d-1 Andreifi Oosma într’un generală a Societăţii pentru,fond de teatru industriaşi naţionali. De aceea tot prin spri­ le doresc prosperitate şi le trimit sărutarea
avântat toast golesoe păharul pentru părin­ român în Şomcuta-Mare, centrul districtu­ jinul societâţei a trimis mai bine de o sută de dragoste din pragul eternităţei.
de ucenici în Transilvania, unde au învăţat
u
tele vioar, ca preşedintele Reuniunei învă­ lui „Cetatea de Piati*ă . diferite meşteşuguri. întorşi acasă, cei mai Sufletul meu sbâră acum peste Car-
ţătorilor, mai apoi pentru învăţătorul local Un bărbat cu părul alb, originar din mulţi au devenit harnici şi muncitori in­ paţi, la casa părintâscă, părssită de atâta
Tiuhan şi pentru poporul român din Acâş. acele părţi, însă acum departe de plaiurile, dustriaşi şi pe mulţi dintr’enşii îi văd as- vreme, unde locuesce sora mea Maria, că­
unde îşi petrecuse copilăria, veni la acea tădl presenţl în acâstă tristă adunare, unde reia îi dau ultima sărutare de frate.
D-1 Vasile Oltean din Periceiu a toastat pen­
adunare şi luâ cuvântul, cerând să fie îns­ Sărut pe nepotul meu Gheorghe, care
tru oorpul învăţătoresc din Selagiii ; preo­ cris între membrii fundatori şi depunend *) Sub şcolă normală se înţelege în Româ­ este pe drum şi, care nu mă va vedâ pe
tul Antoniu Băliban pentru prosperarea taxa prescrisă de 100 florini. nia preparandia. — Culeg. pământ.