Page 81 - 1901-07

Nr. 168.—1901. GAZETA TE AE SILVAMS1. Pagina 5.

MS adresez apoi Sf. Sale Părintelui pacinice între poporele conlocuitoie din jurul Cluşiului la Elena Cezarean; din Din F o f e l d e a .
Carp, vechiul meu coleg dela liceu, care a patria nbstră poliglotă......... Varaiu (Chior) la Elena Andreica şi Rosa-
venit sS-ml îngrijâscă sufletul, administrân- Precum s’a mestecat sângele florei po­ lia Ghete etc. — 3 August 1901.
du-ml sfânta cuminecătură. porelor din patria nosr.ră, vărsat pentru apă­ »
Doctorilor Niţulescu şi Cerchez, cari rarea ei şi a tronului, aşa şi în sugetfle Laudă bravelor nostre românce şi Duminecă sera în 28 Iulie a. c. tine­
mulţămită pentru zelul şi deosebitul interes
au întrebuinţat tote mijlocele, oferite de dramelor luate din trecutul istoriei, apar rimea inteligentă din comuna Fofeldea, în
sciinţă, spre a-mî prelungi esistenţa în eroii ca tot 'atâtea surcele gloriose eşite cultural, prin care au dat dovadă tuturor, fruntea căreia erau zeloşii tineri: Ioan Măr-
acestă vale a plângerilor. din tulpina tuturor naţiunilor, între cari leo chiar şi străinilor din oraş şi jur despre
u
gineanu, comptabil -la „Cordiana de aci,
Prietinilor mei de mulţi, mulţi ani: de frunte ocupă şi eroii din sînul nâmului hărnicia şi nivoul cultural a femeii române.
Părintele Diacon Albu, Andreiu lonescu, românesc. X. Valeriu Bonea, cleric în anul III la teo­
Ianeu Codrescu, Stroe Belloescu, părintele Deci în numele poporului român din logia din Sibiiu şi maturisantul Petru Popa,
Ioan Antonovici, Lascar Hergescu, N. Ni- Sălagiîi salut — plecând genunchii inimei au arangiat o petrecere cu scop d’a distra
corescu, Iorgu Gâlcă şi P. Drouhet şi tu­ mele — cu’n „bine a-ţl venit , pe Ilustru! Corespondenţa „Gazetei Transilvaniei". şi instrui poporul, cum şi de a veni în aju­
u
turor acelora, cari m’au sprijinit în viaţa preşedinte si pe On. Comitet al „Societăţii torul bibliotecei locale, care posede un fru­
mea pămentescă, le trimit ultimul adio! pentru crearea unuilfond de teatru româu“; Crizbav, 24 Iulie v. 1901. mos număr de cărţi donate de D. Cor-
De acum mâ duc pentru vecinicie! salut pe veneraţii membrii ai acestei Socie­ descu şi de I. Manliu, vrednici consăteni
tăţi, salut strălucita adunare şi rog pa tote Prea Stimate ă-le Redactor! Duminecă
fiicele şi fiii naţiunei române, oa să ne în­ în 22 Iulie v. la 4 ore după amiadî s’a ri­ d’ai noştri.
rolăm sub acest falnic drapel al Thaliei ro­ La apelul făcut de comitetul arangia-
Respunsu! dat de Vicarul Âlimpiu mâne. dicat de cătră apus-miadă-nopte asupra co­ tor prin avisul trimis personelor notabile
munei Ohrizbav (comit. Braşov.) o tempes-
Barbolovicî Rog Pronia divină — care conduce de aci, ca şi prin publicitatea diarelor, au
destinele poporelor — să roureze harul ce­ tate mare împreunată cu o ploie torenţială. răspuns pi'in venirea lor la timp un număr
la discursul prin care preşedintele I. Tuleau a riului asupra preşedintelui Societăţii, asupra De-odată apele văilor au crescut întru atâta,
deschis adunarea generală pentru fond de Onoratului comitet şi asupra Societăţii, ce încât nici peste podurile cele mai înalte nu s’a destul de considerabil de domni, domne,
teatru român. ţîntesce spre luminarea poporului român putut face comunicaţia. Torentul a rupt şi dus domnişori şi domnişore, încât sala cea mare
prin cultură, şi doresc din adâncul inimei, a şcolei nu i-a putut cuprinde şi s’a cons­
Ilustre Domnule Preşedinte! Vrea- cu sine multe din aceste poduri, ba şi chiar
ca spre a-şî pute ajuDge realisarea subli­ tatat şi cu astă ocasiune, că şcola proiec­
venerat Comitet! Strălucită adunare! mului scop, să progreseze şi înflorâscă întru edificii mai mici, precum grajduri şi câte-va tată a se face în anul viitor cu camere
mulţi şi fericiţi a n i i ! co'eţe de porci. Păstorii de vite, vădend
Sunt momente solemne în viaţa mu- spaţiose şi o sală mare pentru petreceri,
ritoriului, când sufletul, acâsfca scâutee a furtuna, au grăbit cu vitele spre casă şi este imperios cerută de împrejurările actuale.
dumnefleir'i, deslipiudu-se de glia pămân­ trecând peste apă mulţi porci au fost duşi Inimele tuturor locuitorilor erau ve­
tului, se 'nalţă într’o regiune mai sublimă Din Şimleul-SâlIvameiL de valurile apei.
spre a afla nulrement corâspuncjStor origi- Tempestatea acesta a produs o mare sele privind plimbându-se pe strada fru-
SV&i sale, âr alvia inimei nu este în stare a — 6 August 1901. I mosă şi dreptâ a şcolei, atâtea persone ti­
ouprinde torentul s'mţâmintelor uodulante Esposiţia de industria de casă dela Şim- spaimă în locuitorii comunei; ea a fost mă­ nere şi drăgălaşe conversând voios numai
şi accentele da bucuriă ale inimei pusă în rită de fulgerile, tunetele şi trăsnetele fur- românesce, deşi s’aflau şi câte-va familii
vibrare prin sublimitatea momentului; fac leul-Silvaniei a fost cu mare interes cerce­ tunei. Un trăsnet a lovit tocmai turnul străină de prin Nocricb, Cornăţel şi alte
să amuţescă tot în jurul sufletului cuprins tată, atât de inteligenţa adunată cu prile- sfintei biserici gr. or. din loc, unde clopo­
de un estas divin supranatural, căci întreg giul serbărilor Societăţii pentru fond de comune. De când e satul Fofeldea nu s’a
tarul Achim Ruj an, împreună cu nepotul-
ml omului este dedicat strălucitei sărbăto­ teatru, cât mai ales de ţărancele şi fetiţele său George Rujan, tocmai trăgeau clopo­ mai vădut atâta lume frumosă ca de astă-
riri a momentului şi limba în loc să fie în nostre dela sate, cari după festivităţi, Dumi­ dată,. ceea-ce a făcut ca petrecerea şi munca
stare a da espresiune fidelă simţămintelor tele. Trăsnetul a lovit rădăcina crucii des- tinerilor să fie bine răsplătită şi înenragiată.
înalte, le tălmăcesce într’o lacrimă, care e necă şi Luni, cete-cete sosiau să vadă şi să-şî brâcând turnul de totă ţîgla. Ajungând la
cel mai sonor aoc.ent al sufletului în estasul facă pe pânză copil (modele) de pe frumosele zidul turnului, prin o ferestră a pătruns în Tocmai când orariul de pe vârful
w
bucuriei. obiecte. Ţărancele au avut întrare gratuită interiorul turnului, de unde găurind turnul „Cordianei hătea opt ore, s’a început pro-
Un astfel de moment strălucit şi rar şi ele au ales obiectele deosebite, pe cari prin vre-o 6 locuri, eşind afară curentul ducţiunea cu piesa „Pălăria câsornicarului“,
sărbătoresc scjl sufletele şi inimile Româ­ Reuniunea femeilor Selăgcne apoi le-a desig­ electric s’a coborît prin tinda bisericei sdro- comediă într’un act, care a fost bine inter­
nilor Sălăgeni, când stăm faţă în faţă cu nat spre cumpărare pentru museul acestei pretată de diletanţii şi diletantele din acestă
acei apostoli însufleţiţi de idealul cultural bind o aripă a uşei dela Intrarea în bise­ comună. Asemenea şi declamaţiunile şi cân­
al naţiunei române, cari şi-au propus sS Reuniuni. In 4 August s’au distribuit apoi rică şi, ridicând două scânduri dela podelă, tările în cor au fost pe cât se pote de bine
înalţe stâna sciintei şi culţivărei Thaliei premiile acordate de Reuniunea nâstră. a întrat în pâmânt.
româno în orisonul naţiunei. Au venit la La distribuirea premiilor s’a luat în Din norocire cei doi clopotari de mai esecutate, încât au atras repeţite aplause
noi, ca din focul vesta! al iubirei de neam, considerare, afară de frumseţa formei, şi din partea spectatorilor.
să vibreze schîuteia Thaliei române în ini- sus au scăpat cu viaţa, George Rujan ră­ Pe la 12 ore s’a început dansul mate-
meie Românilor Sălăg-nl. hărnicia, motivele naţionale şi simţul de prac- mânând neatins. Mai rău a păţit’o unchiul loţilor români esecutat de 6 părecbl de
ticitate observate la manufacturi.
Intre orisonul naturei neouventătbre său Achim, care când trăgea clopotele fiind tineri în costume naţionale românesc!, cu
lor şi între orisonul cultural al poporelor Au fost premiate mai ales ţărance, âr răzimat de zidul turnului, a fost lovit de zurgălăi la piciore, apoi „Romanul , Călu-
1
este o asemănare frapantă ; pentru-oă, pre­ domnele şi domnişorele nostre au primit curentul electric dela mijlocul corpului în r
cum natura are murgitul zorilor, are miaejă- diplome, tote spre lauda destoiniciei şi pen­ jos. Trupul susnumitului în locurile atinse şerul“ şi „Bătuta*, sub conducerea vătafului
fliua şi apusul, aşa şi cultura poporelor a Petru Popa, un tîner hazliu, cu frumos
tru stîrnirea îndemnului de a lucra ţăran­ de trăsnet s’a pârjolit, jupuindu-1 în cât-va
avut şi are murgitul începutului, are zeni­ viitor. Jocurile au plăcut de minune publi­
tul înălţărei de miarjă-cli şi a avut şi are cele nostre cât de mult pe acest teren. chiar şi de pele. De mirat este însă împre­ cului. După astea au urmat valsuri, polci,
şi murgitul apusului. Orisonul naturei une­ Premii de clasa 1 s’au acordat la: Ana jurarea, că numitul clopotar, în urma trăs­ quadriluri etc., tot ce place lumei tinere
ori e senin, altădată e acoperit de nori Cherebeţ (preotesă în Stârci Sălagiu), Elena netului, a fost desbrăcat pănă la pele de
negri, une-orl adiă peste el zefirul blând sprintene şi doritor© de petreceri, pănă în
şi de multe-orl îl sgudua furtunile şi ura­ Cesarean (Sân-Mihaiul de sub, Meseş). hainele sale rupendu-i-le în multe bucăţi, răsărirea sorelui, care a trimis pe unii să
ganul. Asemenea se bucură său de senin Premii de clasa II: Elena Butean (Su- er cişmele asemenea, sfîrticându-le în mici se culce, er pe alţii, deşi obosiţi, la munca
strălucitor, său e acoperit de nori furtuna purul-de-sus), Florea Gal (S. Giurtelec), Mă­ bucăţele, i-au fost smulse din piciore şi clilei.
ticl şi orisonul cultura! al poporelor............ riţi Uieşiu (Selsig), Elena Andreica (Varaiu duse de curent pănă ’n tinda bisericei. Mai *
Bărbaţii providenţiali eşiţî din sînul Chior), Veronica Pop (M. S. Georgiu). rău a fost vulnerat la piciorul stâng la căl- Din cele vedute s’a putut simţi, că
naţiunei române, ooncenbrându-şî căldura câifi, de unde curentul i-a rupt o bucată
inimei şi radele înţelepciune!, au întemeiat Premii de clasa 111: Elorica Crişan de carne. Medicul adus pentru visitarea Fofeldea nostră are un frumos viitor şi
„Societatea pentru crearea unui fond de (Giurtelec), Barbu Anisie (S. Guruslău), Ana tinde a deveni un centru de cultură şi ac­
teatru rotnân“ oa ou puteri unite să înalţe Dulf (Selsig), Teresia Pop m. Ember (Hi- nenorocitului, a statorit însă, că sigur să tivitate pentru Românii noştri din acâstă
sfcâua Thaliei în orisonul culturei române. dig), Elena Bazar (Giurtelec), Ana Cbişiu va vindeca. localitate. Avem o biserică mare şi fru­
Materialul reeerut spre alimentarea focului (Selsig), Anastasia Sceopu (Selsig), Anica Paguba causată în turnul bisericei se mosă, cum rar se Vede în Ardeal, deşi e
şi luminei acestei stele culturale, şi-l va urcă la 3000 c-orone. Notez, că biserica este
împrumuta Societatea acâsta mărită din Pop (S. Odorheiu), Maria Rus (S. Odorheiu), săracă, er parochie.nii, al căror număr abia clădită de un secol trecut şi zugrăvită în
trecutul istoric al neamului româu. Ori n’a Florea Rus (S. Odorheiu), Florea Pop (S.- aquarele forte artistic pe la 1810—14, pe
avut Românul eroii săi, n'a avut bărbaţi Odorheiu). este de 500 suflete, mai toţi sunt cu puţină un strat de ghips cu câlţl. Se vede,
strălucitori de virtuţi naţionale şi patrio­ S’au distribuit diplome: „Reuniunei dare de mânfi. moşii noştri au fost omeni harnici şi forte
tice; n’a avut suferinţele sale seculare, a femeilor române din comitatul Huned6ra“ ; Prin acesta îmi iau voie, d-le Redac­ religioşi, der nici m-mâtorii lor, sperăm, că
căror privelişte personificată va forma ca­ Şcolei de fetiţe din Şimleul-Silvaniei; Rbea tor, să apelez prin preţuitul D-Vostră jur­
ractere firme şi oţelite spre bravarea for- nu se vor lăsa cu clădirea şcolei mai pe
u
tunelor viitorului; uu-i bogat neamul şi Silvia Langa, Cornelia Simon (Drighiu), nal la cetitorii şi publicul român, oa să în­ jos. Avem o bancă „Cordiana , care ne
poporul român în virtuţi ereejite dela stră Racbila Onişor (Valpar), Maria Ylaicu, Nica tindă mână de ajutor la repararea susnu- face fală şi folos nouă şi tuturor celor de
buni, oare să-i servâseă de modele vrednice Puian (Orăştie), Maria Zâpodean (Vaidei),' mitei biserici. Ofertele mărinimos© se se tri­ prin prejur.
de imitat, pentru sucrescenţa viitorului; nu Maria Cbişiu, Saveta Pricăgian, Vuţa Nis- mită pe adresa administratorului parocbial Se tot vorbesce de un timp încoce,
este alimentată viaţa vitală spirituală a na­
ţiunei române de idealul împrumutat dela tor, Opreana lui Ioan Andrei, Niţa lui loan Ioan Schiopu în Krizbav (Brasso m.), care că se va înfiinţa şi un târg aici la noi,
străbunii săi glorioşi; u’are el limbă dulce Oprea (Vaidei), Domna Vulcu (Orăştie). In cu mulţămită le va chita pe cale publică. ceea-ce ar fi de mare folos în tote privin­
\ii sonoră? S.-Guruslău la: Barbur Anisie, Temes To- Ioan Schiopu, ţele, că în nici o comună românâscâ de
Acestea tbte ’l fac capabil de tot ce doră, Stegerean Ana, Mureşan Parască, Au­ paroch rom. gr. or. prin prejur nu se ţine târg. Ne mirăm, că
e frumos estetic şi virtuos, acestea însuşiri relia Caba ; din jiurul Selsigului la: Cbişiu ce pote fi causa, de nu se învoiesc cu ideia
îl îndreptăţesc să păşăscă cu credinţă vie Ana, Anastasia Sciopu, Măriţi Bancosiu, asta a d-lui Cordescu d-1 notar şi cu sa­
şi speranţă firmă pe cariera culturală a Măriţi Uieş; din giurul S.-Odorheiului la: „Caractere morale, esemple şi sen­ teliţii săi din capul comunei nostre, de-orece
Thaliei române. tinţe culese din istoriile şi literaturile po­
Ana Pop, Ana Mica, Parasca Marian, Flo­ e sciut, eă numai spre binele nostru al tu­
Misiunea Thaliei adevărate este ridi- porelor vechi şi moderne de loan Popea,
u
oarea nivelului simţului religios moral în rea Pop, Marişca Rus, Florea Rus, Cornelia profesor. Cetitorul află în acestă carte (de turor ar fi. Se sperăm, că în curând se va
inima viitorelor generaţiunl prin personi Opriş; din Bogdana la: Ana Marincaş, Te­ aprope 400 pag.) o eomoră nespus de pre- face şi vom ave chiar şi câţi-va meseriaşi
floarea virtuţei atrăgător© şi prin personi­ rezia Bâliban ; din Supurul de sus la : Elena ţiosă de învăţături, de mângâieri, de însu­ în satul nostru, unde de câţî-va ani încoce
ficarea urîoiunei viţului respingător. Meni­ Butean; din Şeredeiu la Maria Gbeţe; din fleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos. s’au făcut multe lucruri însemnate şi fru-
rea ei este desvoltarea simţului est“tio spre Preţul 1 fl. 25 cr. (cu posta 1 fl. 35.) Pen­
apreţiarea şi îmbrăţişarea a tot ce e3te bun. Hidig la Victoria Vicaş n. Pop, Letiţia Vi- tru România 3 Lei, la care este a se adauge mose.
frumos şi Virtuos. Ea poleesee limba popo­ caş, Terezia Ember n. Pop, Florea Sabo şi şi portul postai. Ochii tuturor stau aţintiţi asupra nos­
relor spre a deveni îmbrăcămintea atrăgă­ Pop ; din Recea Amalia Pop ; din Cosniciu tră, şi de ar lipsi invidia şi desbinarea
tor© a espresiunei simţămintelor nobile, ră­ la Angela Vicaş, Mariora şi Aurelia Vicaş, Instrucţiuni populare despre ăa- dintre noi, pote sădită şi pusă la cale de
sădite de mama natură în inima şi spiritul Eleonora Vicaş; din Giurtelec la : Emilia torinţele şi drepturile purtătorului de dare vrăşmaşii nâmului nostru, vai! multe lu­
omeneso. edate de Wilhelm Niemandz. Aoâată carte
Cristea, Victoria Cristea, Elena Mut, Flo- cruri bune, frumose şi folositor© s’ar putâ
Gradul cultural desvoltat prin teatru e un îndreptar de o trebuinţă uespus de
în viaţa cutărei naţiuni, este barometrul rica Crişan, Elena Lazar, Florea Gal; din mare pentru toţi câţi au afaceri ou dările. face aici.
u
elanului spiritual al aceleia. Sciinţa şi cul­ Cizer la Emilia Orian ; din Stârci la Anuţa Aflăm cu bucuriă, că „Cordiana , care
tivarea Thaliei trebue să fiă deol cimentul Cherebeţ; din Hotoau la Elena Kereşi; Preţul cor. 1.20 plus 10 bani porto. în fie-care an din mărginitele sale venituri,
consolidării legăturilor şi raporturilor bune şi din M.-Sângiorgiu la Veronica Pop; d i n i totuşi a donat în diferite locuri şi la şcola