Page 82 - 1901-07

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 168.—1901.

mostră ore-carl sume de bani pentru faceri La alegerea nucilor, ca şi a prunelor Are un apetit de tot mare, pentru sfătuit cu vraci şi cu toţi cărturarii tim-,
de bine, a votat să se dea 3 premii de 20 de export, să se alâgă bucăţi mari, căci aceea şi causâză multă pagubă în pului, der n’a dat de leacul muţeniei.
astfel se obţine un preţ forte bun, er nu­
corone, la cele mai vrednice femei din sat, grădini; pe lângă aceste strică co- La urmă, aşa într’un amurgit de vară,
cile mici se fie neglijate.
şi cari vor lucra şi ţese mai bine hainele peri.şele caselor, smulge plantele din âtă vine la domn o babă — da bătrână,
:i=
de casă, cum şi alte trei premii de 20 cor. rădăcină, rupe florile şi aşa frumse­ de-şî gâdila pieptul cu nasul de încovo­
la bărbaţii aceia, cari vor ţine curţile, graj­ împachetarea mărfei să se facă în saci ţea lui esterioră nu recompenseză iată — şi-l povăţuesce să chieme pe Sore
durile şi vitele lor mai curate şi mai fru­ de 50 chile bruto, adăogându-se în plus o daunele, ce ne causâză. la masă şi să-l cinstâscă după tote rândue-
cantitate ore-care.
mose. Pentru acesta în sărbătorile Pascilor Un bărbătuş are lipsă de patru lile cuvenite feţelor strălucite. După ospăţ,
Preţurile trebuesc calculate la trimi­
din anul viitor se va arangia aici în sat găini. Găinele de păuni aşecjă cui­
teri în vagone franco locul destinaţiei. când toţi ar fi în tone bune, să trimiţă
un fel de esposiţiă de haine şi concurs de
Timpul cel mai favorabil pentru ex­ burile lor pe pământ şi în ţinuturile fata şi să cerşescă o sărutare dela craiul
vite, cari se vor premia pentru încuragia- portul nucilor din România sunt lunile Sep- nostre nu ouă mai mult decât 5—6 înviorat al (filei, — că numai aşa odrasla
rea celor vrednici în toţi anii pe viitor. temvre şi Octomvre, căci consumul cel mai bucăţî. Ouăle le clocesce în 30 cjAe lui dragă are să prindă la graiu.
Asemenea pentru încuragiare se dă şcola­ principal e la Sf. Nicolae st. n. şi înaintea Puiî sunt forte simţitori, încât fri­ Yoevodul îmbucurat pune la cale mare
Crăciunului.
rilor cântăreţi la biserică o sumă ore-care gul cel mai neînsemnat, cât şi ume- pregătire.
Angrosiştii trebue deci să fie în po­
pentru a fi distribuiţi după merite la fie­ cjela le strică, pentru acesta se re- Pe capul stăpânitorului era însă un
sesiunea mărfei cei mai târcjiu la 15 Noem-
care şcolar.
vre st. n. cere la cresoerea lor o deosebită blăstem. — Cum se făcu, că Piază rea aude
y- grijă. Nutremântul cel mai acomo­ de gândurile domnului şi ca să-i încurce
De multe-orl se caută nuci pentru
noptea Sf. Martin, la 10 Noemvre st. n. dat pentru pui este brânză său caş deslegarea, alergă fuga în răcorile întune-
când se dau copiilor nuci aurite, er cofe­
L i t e r a t u r ă . prdspăt; ouăle de furnici şi gălbe­ cose dinspre lună-răsare şi găsesce pe stă-
tarii fac turte cu nuci.
A apărut Istoria lumii partea a nuşul ouălor de găini ferte tare. pâna-nopţii bocindu-se de necredinţa S6-
Condiţiunile de plată să fie aceleaşi
ITI-a tălmăcită de preotul O. Morarin, după Dâcă înaintâză în crescere, le putem relui. Ea se văeta, că n’are parte de băr­
ca şi pentru prunele uscate.
Dr. Th. B. Welter, şi se pbte procura dela da şi grăunţe. Păunii consumă bu­ bat, că nu pi’icepe de ce fuge de densa şi
Tipografia „A. Mureşmnu ou preţul de curos broscele şi şopârlele, pentru o lasă să alerge ca o desmetică în urmă.
44
1 corbnă, plus 10 bani porto. P ă u n i i . aceea în locurile, unde petrec păunii picea tânguios: — „Mai bine mă făcea
nu mai găsim animale de acestea, maică-mea muritore, — că tot aşi fi avut
Păunii au penele cele mai fru­ în timpul năpârlirei lor trebue să le mai mult parte de soţ, der nu zînă, cu ple«
Exportul prunelor şi nucilor uscate. mose dintre tote paserile de casa. dăm grăunţe de grâu şi de ovăs, telâ învălvâtăiate de lumină şi cu sufletul
In deosebi partea bărbătescă are în având tot-deuna grijă, ca să aibă întunecat şi umed ca o peşteră neumblată .
44
Consulul României la Colonia (Koln,
codă pene de totă frumseţea, pe cari apă prospătă, curată de beut. Sortea rea prinde la nădejde şi cu
în Germania) a avut nimerita idee se le pote întinde forte tare. Păunii se înmulţesc în stai ea întorsături meşteşugite de vorbă îngâna
trimeţă camerelor de comerciu din ţâră, Pănă acum cunoscetn doue spe­ lor sălbatică forte tare; ajung etatea cătră Lună lăcrămând : — „Pănă acum tot
spre popularisare, instrucţiuni relative la
cialităţi de păuni, adecă cea comună de 20 ani; ei capotă pene frumose se chiamă c’ai avut bărbat, der de aici în­
uscarea şi exportarea prunelor şi nucilor.
şi cea din Java. Acesta din urmă au numai în etate de 4 ani. colo te lasă de tot, că el se însoră cu fata
Din acele instrucţiuni, „Cronica reproduce importat’o Englesii în Europa, nu­ lui Ştefaxx, stăpânul pământului. Ecă chiar
14
părţile mai principale, ce pot fi de mare mai în timpul din urmă. Unele esem- Reghianul. desârâ li-i nunta .
44
folos personelor, cari se ocupă cu uscarea şi
plare din ele se află în menageriile Domna nopţei, decât să turbe. îşi
exportul nucilor şi prunelor. Etă ce spune Wit&lătatea grăusrsţeios’a
din Londra şi Dublin. Cea comună aprinde argintul din faţă şi fulgerând de
consulul din Colonia privitor la uscatul îşî trage originea din India ostică, resvrătire, se jura pe strălucirea ei, c’are
prunelor: unde trăiesce în cete mari; asta încă Este o plăcere de a cugeta, că vita­
litatea grăunţelor străbate secolele. Istoria să nimiceseă vlăstarul îndrăsneţului voevod.
Să se dea cea mai mare atenţiă pru­ s’a importat prin Englesî în Europa bobelor de grâu găsite în mumiele Farao­ în noptea ospăţului, luna s’a dosit
nelor în timpul uscărei lor, spre a se pute în stare sălbatică. Pe cap are un nilor şi acoperind Egiptul de frumose re­ după spi'înceana codrilor vecini, pândind
corespunde cerinţelor locului unde se ex­ s m o c de pene, a căror cotor e de
portă şi, în acelaşi timp, spre a pută riva- tot gol. Capul, grumacjii, gâtul şi colte, cu sute şi sute de ani în urmă, este să-şî zărâscă duşmanca, pentru ca s’o sdi’O-
lisa cu prunele din provenienţe deja bine forte amusantS, căci ea conduce la înţele­ bescă.
introduse. pieptul sunt acoperiţi cu pene vinete- gerea aceea, că se pote mânca pănea com­ Sorele, un Făt-Frurnos cu pletele de
Prunele să fie absolut lipsite de fum; vercţî-auriî-galbine; penele cele mari pletă, care şi-ar fi oferit’o chiar Ramses lumină, clxefuia cu Yodă şi cu totă curtea.
să nu fie arse; fructul se-şî păstreze colorea acoperite şi partea inferioră a ari­ însuşi. Să lăsăm la o parte legendele şi is­ Când pe la sfârşit, întrâ în sală fata
negră, der să fie bine uscat ca să nu pro­ pelor sunt roşiî-brune; tot asemenea
ducă mucegăiţi, când va fi împachetat, er penele cârmuitdre au acdsta colore, toria şi să esaminăm vitalitatea grăunţelor domnului, împodobită ca o primăvară caldă.
sacii de transport să fie curaţi şi uscaţi. din puuctul de vedere sciinţifie. Dă ea în genunchi la picioi'ele Sorelui şi-i
unele dintr’ensele sunt înse în varia-
Consulul recomandă, ca să se asorteze ţiunî negre şi vercţii. Coda formeză Un jurnal german ne dă relaţia asu­ cere o gură de mântuire. Luna furiosă, se
prunele după mărime, aşa cum se face în pra unui fapt interesant al acestui subiect. ridică turbată peste straja codrilor negx’i,
Serbia, Bosnia, Francia şi California şi cari un ventrariu pompos, ale cărui pene Un locuitor din împrejurimile Alton aruncându-se într’nn brâu tremurat de lu­
prune obţin preţuri forte mari pe pieţile din mijloc, sunt de multe-orî de 4y din lllinesia (America), anul trecut, săpând mină şi pătrunde pe terestra palatului. A.
2
germane. urme de lungi, er celelalte sunt în o movilă său mai bine dis o măgură ca cădut peste faţa rugătore a fetei ca o ploiă
Se perde tot folosul unei bune opărirl, ambele laturi tot mai scurte. Pe co- acelea, care se văd forte adesea pi-in câm­ de blăstem şi i-a topit chipul în flore gal­
decă asortarea prunelor nu e făcută. torele penelor se află pene lungi de
* tot separate ca fulgi de colore dife­ piile ţărei nostre, din epoca preistorică, benă.
descoperi între o mulţime de diferite obiecte, Cu toţii s’au îngrozit de turbur ar ea
împachetarea se pote face în butoie rită;' la vârful penelor celor lungi rămSşiţe omenescl d.esagregate (desfăcute),
de 100 seu 125 — 150 chilo, ori în lădî de se mândresc aşa numiţii ochi. Coda diferite unelte, şi printre acestea un vas nedreptă a Lunei. Bătrânul voevod, cu faţa
25 chilo. proprie este scurtă, din pene tari şi îndurerată de obidă, prinde a spune stă­
Arangiarea prunelor în lădî să se facă brune, cari îşî iau menirea de a fi conţinând bobe de porumb, forte asemănă­ pânei rătăcite a întunericului tot jarul înlă-
cu multă atenţiă, spre a ave bun aspect proptea a penelor celor lungi din tor porumbului roşu, care se cultivă şi pe crămatului său suflet. Luna neîncrerjetore
în străinătate. la noi. Cum măgura despre care vorbim sta rece şi fulgerâtore. Mesenii boceau şi
coda cea mare.
De pbiceiti. să se pue în lădî mai mult, avea mai mulţi arbori de talie mare şi între ei povestea tristă a odraslei fără noroc.
m
decât greutatea indicată pe capac, spre a Păunul are cioc scurt puţin în­ alţii un stejar de l - 20 de diametru, a
se evita plângerile de manco (lipsă) din covoiat; nările stau aprdpe de rădă­ fost învederat, că etatea era deja mare şi Sorele întărîtat îşî prinde nevasta de
partea cumpărătorilor. cina ciocului, capul este mai întreg că mormântul putea prea bine să aibă belşugul înstufat al radelor şi face vânt
In Budapesta, se află societatea S. W. acoperit cu pene. Degetul din urmă aprdpe patru sute de ani. pe terestră de-o înămolesce departe îix nă­
Hoffmann, er în Colonia Cari Grates, cari al piciorului atinge pământul numai molul norilor. După acesta ia pe palmă
se ocupă cu transportul acestor articull de cu unghia. Are aripi scurte. Câte-va bobe din acest porumb fură copila înflorită a temutului stăpân pămân­
câştig. puse la o parte şi sămenate pentru a se vede tean şi i-o sădesce în grădină, printre ce­
Bărbătuşul, decă se simte bine,
Coudiţiunile de plată să fie poliţă pe seu să află între găinele sale, îşî decă mai aveau încă vitalitatea lor. Resul- lelalte podobe, ca s’o aibă în de aprope
2—3 luni, seu trata scurtă cu 1—1*/ la tatul fu satisfăcător, căci bobele crescură spre mângăere.
2
sută scont, după alegerea cumpărătorului. umflă coda şi se arată cu totă pom­ şi produseră un uimitor număr de ştiuleţl.
pai princiară, având mişcări rnajes- De atunci florea-sorelui cu faţa ei
* De aci resultă der, că porumbul pote con­
tatice; capul şi grumazi şi-i ţine fă­ galbenă şi înfiorată de durere, îşî întorce
în privinţa uscărei şi exportărei nu­ los îndărăpt, are mers încet şi săr­ serva însuşirile sale de crescere timp de vecinie chipul întristat în spre strălucirea
cilor, etă ce spune acelaşi consul: patru sute de ani, în vase astupate, decă
bătoresc, întorcându-şî capul preve- craiului dilei, cei’şetoxundu-şl sărutarea mân-
E absolut recomandabil să se exporte dător şi graţios, ca şi cum ar voi faptele relatate sunt adevărate. tuitore.
nuci numai din regiunile, unde n’au fost — „De altfel nimic nu probeză în (,,Patr.“) llinca Bujor.
insecte. Nucile de provenienţă română nu să arete cât mai multe variate co­ mod sigur, că grăunţele acelea de porumb
sunt căutate în Germania din causă că ma­ lori nouă. Are o voce de tot neplă­ să aibă cu adevărat 400 seu 25 ani; ele
joritatea lor sunt cu viermi. cută, el îşî schimbă penele sale în
pote forte bine să fi fost strînse de câţî-va SULTE ŞI ai TOTE.
Coja nucilor să aiba culorea deschisă tot anul; pe timpul năpârlirei se as­ şorecî, cari vor fi scobit vizuina lor în mă­
şi fromosă. Nucile să fie cam de aceeaşi cunde dinaintea omenilor, ca şi cum
gură, seu de vre-o veveriţă bună-oră. Acesta
mărime. i-ar fi ruşine.
se întâmplă adesea. Ar fi der necesar de Ar ctiSciuc@ amendat.
,
Etă cum să prepară nucile în Fran­ Se află mai rar şi esemplare cu
a ave mai multe amănunte asupra întâm­
cia : După-ce s’au curăţit de coja verde, pene de tot albe, atât în stare săl­ Ara fost adus şi noi soirea la rândul
se pun în nisce căldări, se spală bine batică, cât şi între cei domestici. plărilor acestei descoperiri şi pănă la mai seu, că tânărul archlduce Carol, viitorul
cu o mătură de Piassaba, apoi se bagă în- Păunul este amintit şi de cro­ amănunţite informaţiunx, nu trebue să cre­ moşt°nitor de tron, a făcut incognito o că­
tî’un aparat de uscare, unde la o căldură dem decât cu o anumită băgare de semă,
lină, nucile se umflă uşor, câştigând astfel nicarii cei mai vechi, ca o pasăre faptul crescerei grăunţelor de porumb de lătoria prin Ardeal. Archidnceie în călăto­
un aspect plăcut şi devenind de aceeaşi dintre cele mai frumose. Carnea ce­ ria sa p» liniile ferate ung. a avut, Lgiti-
patru sute de ani .
14
mărime. lor tineri este forte gustosă, pentru maţiă, oare era valabila numai pănă la Bra­
Operaţiunea acesta trebue făcută însă aceea şi economii mai săracî îi pră­ şov, ultima zonă. dosind aici micul arehi-
cu scrupulositate, căci la o căldură mai sesc. Proprietarii cei mari îi ţin nu­ duce, cjico o fdie ungni'escă, a fost îndem­
mare miedul nucei se rîncezesce, er la o mai de lux. Florea soreluL nat de cei din suită să facă o escursixtne
sulfuraţ.iă prea mare dobâudesce un gust Ştefan-Vodă avea o fată mută, dâr pe 3a Predeal şi Sinaia, în aceste ţinuturi
de sulf. In India răsăritână se arangiază
vânătore regulate în contra lor, fiind­ frumosă, de nu i-ai fi găsit păreche în cu­ romantioe. Arohiducele a promis, că va
Pentru a înlătura asemenea neajun­
suri se recurge la nisce grătare special că se află in număr de tot mare. prinsul pământului. Domnului nu-i mergea face escursixmea şi că va visita chiar şi
construite, pe care se pun nucile spre a-se Păunul mânoă grăunţe de totă mâncarea la inimă şi odihna în ose, de părechia regală română, care petrece la
svânta do un aer aspru. I specia, der în deosebi îi place orzul. ! arnărît ce era. A întrebat el de lume, s’a Sinaia.