Page 85 - 1901-07
P. 85
REDACŢiUNEA, „6azeta« iese în fl&care ţi,
Aimiiiistratiunea şi Tipografia Abonameate pentru Austro-Uugaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe ?6b8 luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri N-rii de Duminecă 8 fl. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se
rotrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Po un an 40 franoT, pe ifise
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
»e prlmeso ia Admlnlstraţiune în N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi la următorele
Se prenumeră la tote ofi-
BIROUBi de ANUNŢURI : oiele poştale din întru şi din
in Viena : la N. Dukes Naclif., afară şi la d-nii eoloetorî.
Sux. Augenfold & Emoric Les-
ner, Hoinrich Schalek. A. Op- Atjonamentnl pentru Braşer
p olik Naehf. Anton Oppelik. Admtnistraţiunea, Piaţa mai o.
In Budapesta: la A. Y. (îold- T§rgul Inului Nr. 30, etaeiu
borger. Ekstoin Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., po şâse
£ieopold(YII Erzsebet-kcirut). luni 10 oor., po trei luni 5 oor,
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : A N U L L X I V . Cu duBul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă 24 cor., pe 6 luni 12 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 corâne____ Un osemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atflt abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi insorţiunile sunt a 80
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 163. Braşov, LuuMarţ! 31 Mie (13 August). 1901.
Sifuaţiimea în Austria. dâcă nisuinţele hotărîte şi făţişe ale martori şi pe numeroşii advocaţi, la cari lui nedibacifi, pănă ce acesta se ruinâză cu
pangermanilor nu ar paralisa inten- se mai adaug încă representanţii pressei, totul. Opinia generală eşită din acestă luptă
In Austria diferitele partide fac ţiuuile sale pătrunse de bune senti aşa că publioul n’ar mai putâ primi întrare este, că pe terenul economic totul e per
pregătiri mari pentru tomna, când mente austriace. Aşa însă în cele şi ar rămână eschis. mis, cu condiţia numai de a lucra aşa, ca
se va întruni parlamentul central. din urmă totu-şî lucrurile se vor să nu se pâtă amesteca procurorul, âr echi
In fruntea acţiunii sunt încă tot concentra într’o gestiune de putere“ tatea a început să dispară. De altă parte
Cehii şi Germanii. Cei dintâiu apar şi e lucru îndoios, dâcă d-1 Koerber Programul agrar al contelui esploutarea celor strîmtoraţl sâu ignoranţi, ca
pentru moment solidari, pe când în va fi acela, care va ave să o re- Kârolyi. mătă şi falsificarea, au recoltă bogată in ţâră.
tre Germanii din Boemia a isbucnit solve. In timpul din urmă a produs o mare In urma acestora urmâză fel de fel de mi-
o certă, care pote deveni fatală pen Despre atitudinea Cehilor în vii- serii. M o d u l de cugetare patriotic este
agitaţiă în cercurile politice liberale seri-
tru solidaritatea germană. torea sesiune a parlamentului cen suprimat, âr egoismul ese la suprafaţă.
; sorea contelui Kârolyi Sândor, adresată ale-
Vinerea trecută un corespondent tral, Engel n’a putut spune nimic, „Mişcarea ivită între agricultorii diu
: gătorilor din oercul Goncz (comitatul Abauj-
din Praga al cjiarului „Neue freie ci a cjis, că în politică cade în cum Ungaria şi îndreptată împotriva aoestora,
Torna).
Presse“ a avut o convorbire cupre- pănă mai mult pătrunderea corectă In aoâstă scrisore oontele desvoltă un s’a numit n agrarisrn , ou tâte că nu se
u
sidentul clubului dietal al Cehilor a situaţiunii momentane ; de aceea ocupă esolusiv de cestiunl agrare, ci ia sub
program radical agrar, care pare a fi în con
tineri, Dr. Engel, asupra situaţiunii nu crede, ca atitudinea deputaţilor protecţia sa de-o potrivă industria, proprie
tradicţia cu programul partidului libera) şi
politice. Acestă convorbire este in Ceh! să fiă deja de astăcfî stabilită. al ministrului preşedinte Szell, deşi con tatea mică şi cea mijlocie, precum şi co-
teresantă, căci aruncă ore-care lu Din tâte aceste, precum şi din merciul cinstit. Aoâstă mişcare trebue să
tele Kârolyi aparţine aceluiaşi partid.
mină asupra celor ce se petrec acfî noua mişcare, ce se manifestă în si Orgauele ofioiâse ale guvernului au 88 lupte înainte de tâte cu acea mare ca
în Boemia şi afară de ea. nul partidelor germane, putem con fost ouprinse momentan de un fel de zâpă- lamitate, care ne a mânat întrâga desvol-
In Boemia este forte viuă miş chide nu la stabilitatea, ci numai la câlâ, căci nu sciau, ce atitudine va lua tare pe un povîrniş. Noi trebue să reconsti
carea faţă cu viitdrele alegeţi die- neetabilitatea lucrurilor în Austria, tuim â ăşt pe terenul economic noţiunea astăcţl
y
ministru-preşedinte faţă ou declaraţiunile
tale şi este semnificativ, că tocmai despre care tâmna viitore va d^ contelui. aprdpe dispărută a cinstei. Aoâstă idee tre
acum Cehii tineri vor se încheie un nouă probe. O telegramă a diarului „N. Fr. Pr.“ bue să pătrundă în tote partidele politice.
compromis cu Cehii betrânî. Dr. Trebue să se formeze o opiniă publică
din Viena spune, că întorcendu-se d-1 Szell
Engel, petrecând la Karlsbad a de Goluehowski la monarcliul. Din dela Ischl, a tăcut să se publice în oficiosul oare să formuleze pretensiunl aspre în pri
clarat interlocutorului seu, eă nu-i Viena se anunţă-, eă miuistiu comun de es- a vinţa acâsta. Căci esagerările egoismului,
„Magyar Nemze.t un articul, prin care ao-
este cunoscut mersul de faţă al ne fcerne contele Goluehowski şl-a întrerupt de centueză, că 'programul d-sale este destul esclud spiritul de jertfă al patriotismului.
gocierilor, dâr sperâză, că se va afla odată vaoanţa şi a călătorit la Viena, de de cunoscut din activitatea sa de doi ani „Din parte-mi mă adresez la prietenii
un modus vivendi cu Cehii betrânî. unde eiî a plecat la Ischl, ca să câră o şi jumătate şi că prin urmare nu era de aoestei idei, fără consideraţia de partid.
In Moravi a e încă tot la ordi audienţă la Majestatea Sa tnonarchul. lipsă de o nouă declaraţia său de vr’un oo- Ori cine se închină în faţa acestei idei,
nea (filei acţiunea de împăcare între mentar la programul contelui Kârolyi. este amicul meu, şi sunt duşmanul aceluia
(
Germani şi Cehi. Acâsta acţiune a încât pentru contele Kârolyi, — cjice oare alt-fe! ougetă şi simţesoe. Pe de altă
fost întreruptă în urma interveuţiu- Naţionalităţile şi partidele ma „M. N. — el s’a folosit numai de dreptul, parte, am să fiu amicul sâu adversarul ori
u
ghiare „Srbobran*, organul oposiţiei croate
nei celor din Praga. Dr. Engel, în pe oare îl are orl-ce deputat, de a cere cărui guvern după-oum va proteja ori nu avân
din Agrara, a publicat un artioul sub titlul
cât pentru persâna sa, se îndoiesce desvoltarea mai intensivă a vr’uuei ramure tul începător al oinstei pe terenul economic.
„Mişcări eleotoraleîn Ungaria“ în care spune,
în succesul nisuinţelor de împăcare de producţiune. Prin acâsta însă nu s’a al Eră causa, pentru care actualmente eu apar
că naţionalităţilor nu le este permis a sprijini
morave, pe câtă vreme partidele terat întru nimic programul bine cunoscut ţin partidului guvernamental, căci şeful gu
pe nici un partid maghiar deâre-ce tote
germane de acolo nu vor renunţa al lui Szell, care în tote punotele sale este vernului caută şi densul o curăţire a par
partidele acestea se pârtă la fel faţă cu
la principiul begemonist al progra liberal şi care îmbrăţişeză totalitatea inte lamentului în aceeaşi direcţiă prin judiea-
naţionalităţile. Şi partida poporală, cjioe,
mului german. reselor economice. tura curială şi prin stabilirea incompatibili
numai din tactică se arată cu ceva bună
încât pentru cestiunea împăcării Vom da mai jos câte-va părţi mai tăţii. Dâr acâstă aotivitate, oare îmbunâtă-
voinţă. Guvernul va învinge şi acum, asta
în Boemia, Eogel e de părere, eă îusămnate din scrisorea-progr&m a contelui ţesce parlamentul, nu reolamă âre în ace
sa înţelege de sine. Spune mai departe oă
greutatea cea mai mare este pentru Kârolyi, din care se va vedâ, că ceea-ce laşi timp, ca tote clasele, tâte straturile,
Slovacii se mişoă viu şi „ b i n e ar fi dâoă şi
o astfel de împăcare lipsa de stabi cjiarele jidano - liberale numesc program tâte comitatele şi tâte comunele Ungariei
Serbii ar lua posiţiă în acâsta afacere im-
litate în ce privesce representarea „agrar“, nu este decât reclamarea unor să sprijiuescă noul spirit, de oare este mare
portantă , căci nu e destul a-se restringe la
u
parlamentară a poporului german. măsuri pentru apărarea poporului faţă cu lipsă, pentru-ca să ne întărim forţa morală
teren autonom, ci şi pe teren politic ar
Admiteţî, cjise el, că noi Cehii acfî apucăturile esploatatorilor, cămătarilor, şi fără de care nu vom fi capabili a ne men
trebui desfăşurată energie.
mâne, cu marî jertfe de sigur, am reintroducerea noţiunei de cinste pe tere ţine rassa maghiară şi organisaţia de stat
stabili 6re care înţelegere cu Ger nul economic. maghiară? Din parte-mî am accentuat în
manii progresişti şi cu partida po Ţarul câtră Regele Carol. Lui Acestea luorurl nu le prâ plac numi tot-dâuua, că trebue să mergem înaiute pe
11
porală germană, şi că la viitorele „Petit Bleu din Paris i-se anunţă, că Ţa telor (fiare şi de aceea mare frică a intrat acestă cale grea a purificării, peutru-oa să
alegeri ar dobândi majoritatea Schâ- rul Rusiei a adresat Regelui Oarol o tele îu osele lor, ca nu oum-va şi însu-şl mi readucem naţiunea la sine însâ-şl. Tot-odată
nerianii. In ce situaţiune ne-am afla gramă, muiţumindu-i pentru primirea cor nistrul Szell să fiă de acord cu contele repet couvingerea, ce o am, oă trebue să
noi atunci, căci ceea-ce am concede dială şi amicală, ce s’a făcut la Sinaia Kârolyi. sprijinim actualul guvern, fără deosebire
odată, n’am mai pute retrage, dâr vice-amiralului Hildebrandt şi ofiţerilor de Articulai citat din „M. N. —şi care se de partid, cât timp va merge şi el îu acâstă
u
ceea-ce ni-s’a promis nu ni-s’ar mai marină ruşi. pretinde a fi inspirat de ministrul Szell — direcţiă. Acâsta nu va să (ficft a disolva
da. Deja acum, adause el, agitaţiu nu pare a fi după gustul numitelor (fiare, partidele actuale politice, nici a le orga-
nile pangermanilor ne-au pus pe gân Procesul Sarâfoff, a căruia per căci nu conţine o desavuare categorică a nisa din nou, fiă pe teren confesional, fiă
duri şi în ce privesce separarea ad tractare era fixată pe (fiua d© mâne, cum oontelui Kârolyi. social; nici nu va să dică a fusioua ve
ministrativă din Boemia. se scrie lui „Nene Fr. Presse“, va fi pro Etâ aoum părţile mai îusemuate din chile partide, dâr va să (fică, că şi aceia
A vorbit apoi conducătorul clu babil amânat din cause formale. Presenta- descitata scrisâre a contelui Kârolyi: cari nu aparţin partidului guvernamental,
bului dietal cehie despre necesitatea rea la timp & martorilor e îndoiosă şi ast După trasele întroducătâre, contele au datoria de a sprijini îu cadrul partidu
11
reformei legei electorale boeme şi a fel, dâcă guvernul, cum să afirmă, în ade Kârolyi arată activitatea marilor bărbaţi lui lor acâstă direcţiune .
constatat, că la conferenţele de îm văr voiesce să amâne procesul, se vor afla maghiari, Şcefau Szâcheuyi, Kossuth, Dâak Contele Kârolyi se referă acum la
păcare ţinute în Viena s’a fost stabilit uşor pentru amânare pretexte, oarl se apară şi Andrâssy, cari s’au nisuit a deştepta şi programul „societăţii agricole uugare , din
u
din partea ambelor partide naţio legale. Macedo-bulgarii însă, decă se va face întări în naţiune sentimeutele patriotice şi care scote la ivâlă opt puncte, şi apoi în
nale, cehă şi germană, introducerea în adevăr acâsta amânare, anevoie se vor de libertate, pentru-oa să înveţe a-şl deter chei ă :
de curii naţionale în dieta boemă cu reţină de a nu demonstra. Procurorul a mina singură destinul şi a-şl înmulţi bogă „Societatea îu fiă-care ţâră este îm-
dreptul de veto. plecat îu România şi pare oă voesoe să ţiile. Insă după epoca strălucită a am stor părţ’tă in diferite straturi şi se grupâză
La cestiunea, dâcă majoritatea facă cercetări acolo în ora a 12-a. bărbaţi, au venit timpuri nefavorabile. Au după diferite interese. A enunţa acest lu
partidei drepte se mai p6te resta Spre a asigura publicitatea pertrac torul apoi oontinuă verbal: cru încă nu insemneză proclamarea răs-
bili în parlamentul central, Engel tării, tribunalul districtual din Sofia şl-a „Este în afară ne or)-oe îndoială, oă boiul i social, oi însamnâză împăcarea in
n’a putut da un răspuns positiv, a dat silinţa a afla acolo o sală mai spaţiâsă. averea naţioualâ s’a înmulţit, dâr îu sbu- tereselor, provenită din cântărirea lor re
cjis numai, că îu cele din urmă tote Sala din clădirea reuniuuei „Slavianska ciumarea pentru câştigarea averei, — sub ciprocă Râsboiu! social îl promovâză acea
sunt posibile. Beseda n’a putut’o dobândi tribunalul pen influenţa fără margini a libertăţii econo lipsă de orgamsaţiă, cu care este împreu
u
Despre politica urmată de mi tru pertractarea procesului din causa con mice—s’a născut o luptă între cel tare şi nată desconsiderarea intereselor singurati
se
ni stru-preşedinte Koerber, 4' ) că gresului macedonean, oare şl-a fost asigu cel slab, între cel dibacitt şi cel neîndemă- celor straturi. Autorităţile nostre să-şi facă
în privinţa formală ea a dobândit rat acâsta mai înainte^ sala de pertractare & trinatio ; o luptă, în care cel dibacii! devine datoria în acâstă direcţiă, să îna'ţe nivelul
multişor şi ar mai putâ dobândi, bunalului districtual abia va putâ cuprinde pe biruitor şi se îmbogăţesoa pe socotâla ce spiritual al poporului şi să îulătureze n°-
