Page 86 - 1901-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 169. — 1901.

dreptăţ'le, ce i-se fac. In resumat, în tim­ Escadra rusă la Vama. Ofiţerii „Prindeţi pe jidan!“ sile, şedea şi se juca la portă, când a tre­
pul de faţă. trebue să ne îndreptăm tâte garuisânei din Varna au dat Joi sâra un cut pe acolo Evreul Singer.
nisuiuţele într’acolo, oa fără deosebire de bal în onorea amiralului Hildebrandt şi a Braşov, 12 Aug. (30 Iulie v.) a. o. Martora, care a vedut cum s’a apro­
partid, să căutăm a reintroduce cinstea pe ofiţerilor escadrei ruse. Vineri cu prilejul AstădI dela 6rele 10’/ a. m. pănă la piat Evreul de micul Vasile, cum l’a luat de
2
terenul economic şi să asigurăm poporului aoiversărei liberărei Varnei da cătră Ruşi, 4 ore p. m., oând scriem aceste rânduri, mâuă şi a pornit cu el, vrând să între într’o
esistenţa. Acesta va înălţa vad,a Ungariei un Te-Deum s’a slngit la oatedrala din Varna. localul poliţiei din Braşov e9te asediat de-o uliciâră- laterală, este femeia Elena Orghi-
în faţa poporelor vecine, ou cari se pâte Vice-amiralul, miniştrii, înalţii fuucţionarî ai mare mulţime, în parte fârte agitată, în dan, oare locuesce ou două oase mai jos de
întâmpla să ajungem în raporturi dictate statului, ofiţerii ruşi şi bulgari, precum şi parte tot atât de ouriâsă, din causa unei oasa tatălui copilului. Ea spune, că a fost
44
de o situaţiă grea şi delicată . o mulţime nnmerâsă au luat parte la acâstă întâmplări, ce s’a petrecut în suburbiul alarmată prin ţipetele a patru femei de pe
* oeremoniă, oare a fost urmată de o revistă Sch^ift şi al cărei erou este un Evreu străin, câstă, cari au strigat: „Prindeţi, prindeţi
a trupelor din garnisână şi a unui detaşa­ pe j i d a n ! “ „Aveţi grije de copii! Atunci
44
Sorisârea contelui Kârolyi caraoteri- care după propria sa mărturisire se află
sâză destul de pregnant starea actuală a ment de marinari ruşi. Sâmbătă sâra un îu oraşul nostru numai de adl diminâţă la Elena Orghidan, spăriată — căci are şi ea
situaţiei economice, de unde a dispărut prân(j a fost dat de vice-amiralul Hilde­ 6rele 8. copii — a sărit Ia pârtă şi a văZut pe
brandt, pe bordul cuirasatului „Sinope mi­ Singer, când luâ oopilul de mână şi o
44
cinstea şi s’a introdus esploatarea, înşelă De-odată se răspândi prin oraş faima,
toria, cămătăria ete. niştrilor şi ofiţerilor bulgari. Escadra a că un Jidov a voit să fure un copilaş ro­ pornise cu el spre uliciâră. Atunci a strigat
Cine e de vină? plecat noptea la Burgas. mân din Scheih şi că a fost prins de po­ aşa de tare, încât Evreul a lăsat copilul
Sosirea lui Waldersee. Viuerea tre­ por, bătut şi în urmă dus la poliţiă, unde din mână In acel moment însă s’au adunat
din tote părţile veoinii : femei, bărbaţi şi
cută fostul comandant suprem al armatelor se afla şi copilul, — oare era să fiă vic­
Agrarii germani şi tariful vama!.
abate in China, coutele Waldersee, după o tima lui — dimpreună cu părinţii săi. copii şi l’au îuounjurat, luându-1 la bătaie.
Este sciut, aă urcarea taxelor pe ce­ lipsă de un an din Europa, a sosit ârăşl Din mijlocul mulţimei aduuate în faţa Toomai atunci trecea medioul primă­
reale şi pe alte produse agricole, nou pro­ în patria sa, Germania. Primirea lui, care poliţiei se au<}iau strigăte de indignare în riei Dr. Jr’kelius, care împreună cu un po­
iectatul tarif vamal, e3te o concesiune fă­ era plănuită a fi gr&udiosă, din incidentul urma scirei revoltătâre. liţist, a stăruit ca jidovul să fiă dus la
cută de cătră guvernul german partidei morţii împărătesei Frideric, mama împăra­ Oe se petrecuse ? pobţ'ă.
agrarilor din Germauia. Totă lumea a fost tului german Wilhelm II, a fost mai puţin Vom comunica aici, oeea-ce am putut Una din femeile de pe câstă, cu nu­
alarmată din causa acestei urcări, prin care sgomotosă. Despre primirea mareşalului afla pănă acum. înainte însă de-a istorisi, mele Sorica Bidu, a depus, oă ea cu cele
se lovesce în interesele comerciale ale tu­ în portul dela Hamburg se scrie urmă- ceea-ce s’a petrecut acl , trebue să promi­ trei soţe ale ei a dat alarma, despre care
Y
turor statelor, cari impârtă în Germania. torele: tem următorele : a vorbit Elena Orghidan, şi a văZut, cum
Cu tote astea agrarii germani nici cu acest îndată după 6ra 1 ooutela Waldersee, Cam de vre-o săptămână s’a lăţit Evreul Singer a luat de mână pe copilul
u
proiect nu sunt mulţumiţi. Pănâ acuma ei urmat de suita sa, părăsi vaporul „Gera , Vasile şi cum se adunase multă lume, între
faima în Scheitî şi prin centrul oraşului,
au observat tăoere, acum însă organul aso- şi se îmbarcă pe vaporaşul împodobit ou care mulţi copii.
cum-că nisoe Jidani eutreeră suburbiile
ciaţiunii generale a agrarilor germani pu­ stâgurî „Willkommen . Fără musioă, dâr nâstre, aleşuind după copii creştini. In momentul, când scriem, continuă
44
blică un articul, din care se pâte vedâ cât între uraiele însufleţite ale publicului asis- interogatorul la poliţiă. Cercetarea o con­
Fapt este, că în 7 Aug. st. n. s’a
de pretenţioşi sunt agrarii şi cât de esa- teut, vaporaşul p&rcurse calea sourtă dela duce d-1 comisar loan Beinisch.
presentat la căpitănia oraşului o fată de
gerate snnt pretonsiunile, ce le ridică încă portul „lonas pănă la podul de debarcare Despre resultatul acestei cercetări
44
Sas, cu numele Maria Seuler, locuitâre în
şi adl faţă cu guvernul. Etă cuprinsul aces­ „St. Pauli împodobit ou stâgurî şi aşter­ prealabile vom ţine publicul în curent.
44
tui articul de sensaţiă: nut cu covore. Aci fu întâmpinat de pri­ Scheih strada asilului (Siechenhausgasse), Mai aduugem, în fine, că Evreul Sin­
care a făcut arătare, că în casa lor a ve­
In primul rând organul asociaţiei marul oraşului Homburg, de generali, între nit un Evreu, cam îu etate de vre-o 35 ger este om de statură mijlocie, uscă­
agrarilor protesteză, că s’a admis tariful cari şi ministru de răsboiîi şi alţi ofiţeri, ţiv, un esterior pronunţat de Evreu leşesc,
minimal numai pentru cele patru specii ce-1 aşteptau într’un cort anume ridicat. ani, ou barbă şi îmbrăcat în haine evreesol, îmbrăcat în haine simple negre. El a fost
de cereale (grâu, săcară, orz şi ovăs) şi oare a propus familiei cinci mii florini, şi prin România şi vorbesce binişor rornâ-
declară, că o atât de reslrînsă protecţia nu Ca semn de mulţumită pentru serviciile dâoă îi vor da un copil. nesce. El e legat cu o cârpă albă la cap,
mulţumesce partidul agrar. prestate, contele Waldersee a fost distins In diua următâre s’a presentat la po­
Trebuia să se introducă sistemul ta­ cu ordinul pour le mărite^ cn franc}a de liţiă o Ungurâică, Ballâ Dânesnâ, nevasta unde are o lesiune uşâră.
n
rifului duplu şi la celelalte produse agri- stejar şi-l făou proprietarul regimentului 9
unui diler, care locuesce îu Soheih, tot în
oole, mai mult încă trebuiau prevăzute taxe de artileriă. Mareşalul Waldersee în uni­
vamale mult mai mari, decât acele prevădute formă de ulan eşi din cort cu băţul de mare­ apropierea stradei amintite, şi a făcut aceeaşi
în proiect. arătare. S C 1 R 1 L E D 1 L E I .
şal în drâpta şi urmat de toţi oficerii ţinu
„Cum ? se întrâbă autorul, articolului revistă asupra oompaniei de onâre. După Nu seim ce măsuri a luat poliţia din — 30 Iulie v.
crede guvernul, că o taxă de 5 şi jumătate localitate spre a da de urma acestui ne­
mărci asupra grâului este suficientă pentru aceea primi defilarea companiei şi apoi se gustor de copii, pe care fâia ungurâsoă de întâlnirea împăraţilor Wilhelm al
1
a proteja producţia naţională * ? urcă într’o trăsură împreună cu generalul aici, în numărul său de Joi, îl decla­ Germaniei şi Nicolae II al Rusiei în apele
Trecând apoi la taxele puse asupra Wittich, luând drumul spre oraş. La 2 6re rase de nebun, dâr putem constata după dela Danzig, se crede în cerourile diplo­
celorlalte produse agricole, articolul în ces- a fost primit de senat. Aci a fost salutat
informaţiunile, oe le avem, oă Evreul de adl matice, că nu se va mai întâmpla în anul
tiune nu pdte în de-ajuns să se mire si să de primar printr’o vorbire. Contele Wal­ acesta din causa morţii împărătesei Fri-
regret* , că nu s’au prevădut taxe minimale dersee a răspuns, lăudând ţîuuta şi faptele diminâţă, nu este identic ou acel necu­
3
pentru vite cornute, carne, cai, porci, ouă eroice de arme ale oficerilor şi soldaţilor noscut, care a oferit cele oincl mii florini derie, în urma căreia t6te visitele princiare
brânzeturi, ete. pentru un copil. străine din inoidentul manevrelor împără­
0
în China. El sperăză, Z’C i că pacea acuşi
„Ce garanţiă ne presentă taxele pre­ Evreul, care se află arestat la poliţiă tesei, nu se vor mai face.
vădute în tarif, Z'° agrarii, când guvernul va fi încheiată, în urma căreia oomerciul
pote să acorde prin convenţii scăderi ori german va îufiori în Asia-ostică, unde pres­ şi care a causat aglomeraţia poporului, se Arestarea unui anarcliist. Fâia să-
cât de mari ar vrea, căci proiectul nu pre­ tigiul numelui german în anii din urmă s’a numesce Sigmund Singer, e de t,rei-c}ecî de cuâscă din Tergu-Mureşului scrie, că gen-
14
vede nici o limită ? ridicat mult. piua a doua după sosire, con­ ani trecut, domiciliat îu Arad, fost compta- darmeria din Csilcszent-mihaly avea bănuell
Apoi autorul srticulului se plâDge, că tele a plecat la Homburg, pentru a-se pre- bil, de 4 ani fără nici o ooupaţiune, mai asupra unui om, care petrecea la gară. L’a
nu s’a iuat nici o măsură de protecţia pen­ senta împăratului Wilhelm, âr după aceea în urmă a fost în Arad. provocat să se legitimeze şi s’a aflat, oă
tru grădinărit.
î.;î va lua loouinţa la Hanovera. La interogator a spus, că a sosit as­ străinul este un muncitor italian ou numele
Singura speranţă a partidului agrar Petru Mar uzi, cumnatul lui Breşei, uoiga-
este, că BiBov va fi destul de energic, va Fortificaţiile Albaniei,. Guvernul tăzi cu trenul de 8 ore diminâţă la Bra­
avâ acel braţ de fier, care va impune voinţa otoman, a dat ordin,(oa tote fortificaţiile din şov, de u n d e avea de gând să plece cu şul regelui Umberto. Maruzi a mărturisit,
sa eamerilor şi va obţine tote concesiunile litoralul Epirului, să fiă puse ârăşl în stare trenul de 11 ore a. in. la Predeal. întrebat oă voia să oălâtorâscă la Viena, ca săomăre
pe cari le-a promis partidului agrar. fiind, dâoă are paşaport, a răspuns că nu pe împăratul Francisc losif. S’au aflat la el
bună. Seinfulach paşa, inspectorul artileriei
Terminând autorul articolului oere re- posede nici un fel de paşaport sâu certificat, mai multe sorisorl oompromiţătâre. Firesce,
presentanţilor partidului agrar din „Reichs­ turcescl, şi valiul din Janina au fost în âr înoât pentru mijlâoele de traiă a declarat, a fost arestat numai decât şi transportat
tag ca, decă nu vor pută obţine modificările Preveza, ca să visiteze fortificaţiile. Din
44
cerute de ei, să nu prim iscă proiectul în actuala Preveza au plecat la Avlonaşi aşa mai de­ că primesce ajutâre dela anumiLe persâne, la tribunalul din Târgu-Mureşului. Aşa se
lui formă. parte, visitâud tâte forturile. precum dela Hirsch, Dreyfns etc. pare, că omul acela n’ar avâ mintea în-
Foile germane liberale se pronunţă Intre scrisorile, oe s’au găsit la el, trâgă. El şî-a mărturisit sincer planul grozav
Edsboiu vamal ruso-german. In oe şi-l făcuse. Procurorul continuă cerce­
asupra acestui articul ameninţător, reco­ erau numerâse corespondenţe cu diferiţi
cercurile bine^informate din Berlin s’a aflat, tarea.
mandând agrarilor să nu primâsoă proiec rabini.
oă guvernul rus are de gând să riposteze
tul, căci printr’asta vor aduce un serviciu Singer a mai depus la poliţiă, că a Un dar împărătesc. împăratul Aus­
la taxele mari vamale, ce are intenţia să
însemnat Germaniei. Celor ce sunt contra plecat dela gară spre oraş şi pe drum a, triei a trimis un dar frumos cântăreţei
pue Germania pe cereale, prin interzicerea
proiectului de tarif vamal, li-ar veni la so- întâlnit pe uDffuncţionar, care purta chipiu, mexicane Concha Mendez din incidentul
strictă a ţăranilor ruşi de a mai merge în
cotâlă, oa înşi-şl agrarii să-l dobore. „Frank­ şi pe acesta l’a întrebat, pe unde ar putâ aniversării a 80-a a nascerei sale. Acâsta
Prusia, vara, pentru a faoe seoerişul neoesar.
44
furter Ztg. că obrăznicia şi îndrăs- eşi în pădure. Bag-sâmă avea dorinţa să atenţiune a Suveranului se referă la un
nâla articulului din ceştiune e într’adevăr Inferioritatea marinei englese. ia aer curat înainte de plecare. Funcţio­ fapt fârte onorabil la viaţa artistei. Nu
Din Londra se telegrafâză: Manevrele na­ narul i-a spus, să mârgă prin suburbiul
„agrară . mult după esecuţiunea împăratului Maxi-
44
vale englese, cari urmau de cât va timp, au Scheiu. Astfel a pleoat într’acolo şi a ajuns
milian şi după alienaţia mentală a împără­
încetat de-odată Luni. Ordinul de încetare pe la ârele 10 a. m. în Valea Morilor (To­
Din străinătate. a manevrelor a surprins tâtă lumea în An­ cile). Aid, Z' ce 0 1, H fost atacat cu tesei Oharlotta, spectatorii unui teatru din
ar
Mexioo, unde juca d-na Oonoha Mendez,
Gestiunea albanesă. Fremdenblatt glia şi comentariile nu se mai sfîrşesc, totă pietrii de cătră copil şi ar fi fost înounju- oerură artistei să cânte un cântec injurios
u
r
din Viena află din Roma, că diarele de lumea oredea, oă aceste importante mane­ rat apoi de cătră popor şi acusat, că ar fi pentru nenorociţii Suverani: „Nu! strigă
44
acolo atribue comentariile defavorabile ale vre vor mai ţioâ încă oâte-va cU'e, aşa oă vrut să răpâsoă un copil, fără să fi avut ea, „eu nu insult pe morţi şi pe nenoro-
pressei germane relative la atitudinea Ita­ brusoa lor întrerupere ar nelinişti pe En- nici o iutenţiune de a faoe acâsta. o ţi!“
liei în Albania, inspiraţiunilor Austro-Un- glesl. Oerourile bine informate susţin, că Copilul din oestiune este al locuito­
gariei. Aceste aousărl sunt de nepriceput, adevărata causă a înoetârei manevrelor este, rilor români din Scheiu, Gheorghe şi Ma­ Dispariţia unui conte. A stîmit o
deore-ce pressa austriacă nu s’a ocupat oă escadra duşmauă a amiralului Wilson a ria Constantin, de 4y ani şi îl chiamă Va- viuâ sensaţune în Budapesta dispariţiu-
2
de cestiunea albanesă. Pe de altă parte repurtat victoria, oeea-ce e neliniştitor, de sile. L’am văZut la poliţiă, tremurând în Dea oontelui Juliu Fescetios, şeful uneia
chiar aserţiunile pressei italiano relevâză o 6re-ce, prin acest fapt s’a dovedit, că supe­ braţele mamei sale. Este un oopilaş frumu­ dintre cele mai însemnate familii aristo­
politică pacifică a Italiei şi o înţelegere cu rioritatea navală a Angliei în cas de răs- şel, voinic şi sănătos. cratice din Ungaria, şi proprietarul unor
Austro-Ungaria în Gestiunile din Peninsula boiti este forte discutabilă şi că marina en- Părinţii copilului nu erau acasă şi au domenii fârte întinse. Contele a dispărut,
balcauioă. Iutenţiunile pacifice ale Italiei glesă pâte fi forte bine sdrobită de o ma­ alergat la faţa looului numai după-ce au- după-oe mai îutâih şl-a luat copilul, care
de altmintrelea n’au fost puse nicl-odată la rină duşmană, dâr bine organisată. Ziseră, ce s’a întâmplat.Ei locueso pe Valea era încredinţat femeii sale, de care e des­
îndoială de cercurile competente vienese. morilor 0. casa Nr. 17. Copilaşul lor, Va- părţit. Densul, se crede, că a plecat din