Page 87 - 1901-07

Nr. 169 — 1901. Gr AZET A TKAJN « i j u y i l l N I J & i J L . Pagina 3.

Europa, luând tot-odată şi o parte din ca­ Tot astăcjl a sosit soirea sensaţionalâ conducătorii Burilor, după-ce aprâpe de-un veniri plăcute şi dorind a mai conveni la
pitalurile unui Sindicat al căruia director telegrafică, că în Oiuc a fost rupere de an averile lor au fost confiscate de En- astfel de petreceri cât mai adeseori.
era. Poliţia ungară îl caută cu activitate şi nor şi a luat eu sine mai m u l t e case de glesi ? Ameninţarea ou esiliul pe viaţă nu Pe cât de frumos a fost suooesul mo­
a trimis pe cei mai buni agenţi ai săi în ale Săcuilor, pe cari probabil Oltul le va va folosi nimic, dat fiind, că dâoă republi- ral, pe atât de mulţămitor a fost şi cel
material. Ou totul au inours 485 corăne, din
Statele-Unite, unde se crede, că ar ii fugit aduce pe aci ia nâpte. cele vor oădâ în mâni englezesc!, nici no
cari subtrageudu-se spesele aranjării şi o
contele. Io mai multe comuna secerişul încă ooDducător bur nu s’ar mai reîntârce bu­
parte din spesele avute cu edificarea pavi-
nu este gata, şi unde s’a gătat, nu s’au că­ curos în Africa-sudioă.
Statistica advocaţilor din Austria. ionului, cu totul în sumă de 201 cor. 28 b.,
rat bucatele acasă şi pe cari le au apucat Cele mai multe foi englese se ocupă rrsultă un venit curat de 283 cor. 72
piarul ministerului de justiţiă din Viena
p l o i l e în câmo tâte au crescut, de du mai cu proclamaţia lui Kitohener, declarându-o bani.
are în ultimul număr o interesantă statis­
au proprietarii nici un folos de ele. do îndreptăţită şi necesară, pantru-ca răs- Oferte şi suprasolviri an ineurs dela
tică despre mişoarea în statul advocaţilor
Miseria este mare. boiului să i-se pună odată capăt. Sunt însă următorii domni şi d o m n e : Victor Illeşiu
pentru anul 1900. La o populaţiung. a Aus­ (R. Cristur) 100 cor. Dr. Sun. Tamaşiu adv.
Timpul solvirii contribuţiunilor e aici, diare, cari (jic, că proclamaţia este un
triei de 26 milione 6rau de tot 4297 de (Hida) 10 cor. Georgiu Farago not. (Hpa-
dobendile după capitalurile împrumutate lucru nedem, căci nu e nici demn, nici fru­
advocaţi în anul 1900, aşa-dâr 1 advocat rasiu) 5 cor., N. N. (Ciuşiu) 6 cor., Turcsa
pe la bănci trebuie plătite, şi de u n d e ? mos a ameninţa ou esiliu pe acei bărbaţi Tivadar (O. Gârbău) 4 cor., Szarka Iozsef
pentru 6283 de locuitori. Cei mai mulţi ad­
Mulţi au emigrat pănă acum din ţâra ouragioşi, cari luptă pentru libertatea lor. (P. Oseh) 2 cor., Szarvady Iozsef protopr.
vocaţi sunt în circumscripţinnea camerei
Oltului în America şi România, dâr în urma * - (O. Gârbău) 4 oor., Alesandru Nemeş j u d e
advocaţilor din Viena, adecă 1116 şi a ca­ reg. pens. (Dergea) 10 cor., Ioan Haţe-
evenimentelor acestora triste, elementare,
u
merei advocaţilor din Praga, 1124. „Daily Mail spune, că acji se află în ganu protop. (Dergea) 1 cor., Dr. Gâjzâgo
vor emigra în viitor şi mai mulţi. Africa-sudică 250,000 soldaţi englesî. Ei Erno pretore (0. Gârbău) 2 cor., Gregoriu
Cutremur de pământ în Şopron. De mult se tot ventilâză oaualisarea Rusu doc. (C. Gârbău) 20 b., Vasil. Mure-
In comuna Savanyukut din comit. Şopron sunt însă împrăştiaţi, în trupe mioî, pe un
Oltului şi spre întreprinderea operaţiunilor teritoriu lung de 1200 kiiom. şi larg de şiauu cassar (.Jibău) 1 cor., Ludovica F i i i p
s’a simţit nopţile trecute un cutremur de (Lngoşifi) 1 cor., Georgia (Balann) 1 cor.,
prelimiuare s’a trimis din partea guvernu­
pământ, care s’a repetat şi Vineri în zorii 900 kiiom. Aici zace causa pentru ca-'e ar­ Audreiă Popu (O. Gârbău) 40 b., Danila
lui în diferite rânduri esperţî pentru stn-
dilei. 6menii, oari durmiau, s’au speriatdiu mata englesă nu pâte vă sdrobâsoă pe cei H. Coste preot (Chendrea) 40 fii., Aug.
diarea şi facerea unui plan, şi în reali­ Draganu (Basescî) 1 oor., N. N. (Orşova)
somn, mesele şi scaunele s’au mişcat dela 13.000 de Buri.
tate nu s’a făcut n i m i c , deşi erariul are Pierderea totală a armatei englese 6 cor., Aurel Mezei not. (Surdno) 1 cor.,
loourile lor etc. Cutremurul venia dela Ost
dauna cea mai mare prin inundări, având dela începutul răsboiului şi pănă ar]t este Teofil Varna preot (Ineu) 1 cor., Romul
spre Vest. Pop s.-jude reg. (Hida.) 4 cor., Pougrâez
moşiile sale rnai tâte în apropierea Ol­
de 71,383 âmenî. Dintre aceştia 21,361 Boldizsâr not. (O. Gârbău) 2 oor., Szabâ
Balon militar rusesc în Marmaţia. tului. sunt pierduţi cu totul pentru armata en­ Guşti (Jibău) 3 cor., Georgiu David preot
Din Satoralya-Ujhely se scrie, că în hota­ Oanalisarea Oltului s’ar putâ faoe prin
glesă. (Piglisia) 1 oor., Ioan Andreii! Domşia preot
rul comunei Ciroka-Hosszumezo a descins di- ajutorul dat din partea comunelor intere­ (Rachişiu) 4 oor., Roşea (Sân-Petru) 2 cor.
lele aceste un balon, din care s’au dat jos sate, făcând ca matca să aibă o ourgere Ioan Hossu adj. not. (Mestecau!) 1 cor.,
C o sa v sa c a a* e.
ofiţeri ruşi. Autoritatea politică a luat un mai largă şi âblă. La Turnu-roşu, unde Vas. Pop protopop (Oristolţel) 4 cor., Iulian
Anceanu preot (Surdno) 2 cor., Muşte (Oo-
proces verbal ou ei şi a raportat vice- matca este forte strimtă, apele când cresc Adunarea cercuală ordinară a despăr­
roieni) 2 cor., A n a n i a Horvâth (Solomou)
şpanului, întrebându-1 de măsuri mai departe. undele oele mari se lovesc în stâncile de ţământului Solnoc-Dobâca al „Asociaţiunei 1 cor., Teofil Dragomir propr. (Lupâia) 1
Ofiţerii ruşi au spus, că sunt în oălătoriă pâtră şi apa fiind mare, neputend întră prin peutru literatura română şi cultura popo­ cor., Dr. Ioan Sliam adv. (Deşiu) 6 cor.,
de studii. Ei au plecat la Caşovia. strîmtore, vine înapoi causând vărsările şi rului român “ se oonvâcă pe 29 August n. o. Râ'vz Pâter (O. Gârbău) 1 cor., Alesiu H.
daunele cele mari. în oraşul Gherla (sala cea mare a hotelului Coste preot (Tihan) 1 cor., Vasiiiu Ses-
Lâna merinos. După soirile primite u trasiu preot (Cernuo) 1 cor., Ioan D^ac
la ministerul român de domenii, suut în Aci prin spargerea stâncilor cu dina­ „Oorona) la 10 âre a. m. cu următorul preot (R. Cristur) 2 cor., Ioan Pop not.
România număroşi cultivatori de oi, cari mită, făcând matca mai largă, Oltul ar Program: 1) Deschiderea adunării prin (Zalha) 2 cor.
dispun de însemnate cantităţi de lână me­ curge fără piedecă şi nu s’ar mai eausa directorul despărţământului. 2) Raportul co­ Tuturor marinimoşilor contribuitori le
rinos. Acei cultivatori nu pot însă să gă- inundări aşa de des. mitetului. 3) Alegerea a 2 comisiuni: 1) esprimăm mulţărnitele cele mai sincere, ru-
sâscă un debuşeu convenabil peutru desfa­ Din Arpaşul inferior a venit la comi­ pentru censurarea raportului; 2) pentru gându-i, oa şi pe viitor să arete acelaşi in­
teres faţă de acesta petreceri. Deosebită
cerea lânei. Fabricile de postavuri din ţâră tat arătare despre inundările şi daunele înscrierea de membri şi încassarea taxelor. mulţâmită şi recunoscinţă se esprimă ge-
aduc lână din străinătate. Acea lână e pro­ oele mari, cerendu se urgent ajutor. - 4) Eventuală disertaţiă. 5) Raportul comi- nerâsei familii Victor Illeşiu, care atât
dusă din hainele veohi. Cu tote astea costă Ar fi timpul suprem să^facă guvernul siunilor. 6) Alegerea a 2 delegaţi la adu­ moralminte, cât şi materialminte a ridicat
tot aşa de scump ca şi lâna merinos na­ ceva şi pentru locuitorii acestui comitat, narea generală dela Sibiiu. 7) Alegerea co­ prestigiul acestei petreceri, fiind convinşi,
turală, oe se găsesoe în ţâră. Ministerul do­ cari forte des sunt bântuiţi de asemenea mitetului pe un period nou de 3 ani, 8) Even­ că şi pe viitor va conourge şi sprijini cu
aceeaşi căldură şi bunăvoinţă ca şi pănă
meniilor pare dispus a interveni pe lângă catastrofe grele elementare. tuale propuneri. 9) Alegerea oomisiunei de acuma causa şi interesul poporului în m i j ­
verificare. 10 luchidorea adunării.
fabricile de postavuri, oa să întrebuinţeze în * locul căruia a fost aşteptată şi primita cu
fabricaţii lâna merinos, ce se găsesoe în Raportul telegrafie adresat foilor des­ La acâstă adunare seîuvitâ toţi mem­ bucuriă.
ţâră. Intervenţia ministerului va fi motivată pre inundarea Făgăraşului este de următo­ brii despărţământului şi toţi oei-oe doresc Un membru din corniţei.
şi de faptul, că la oeria din Constanţa, a rul cuprins: progresul cultural al poporului român.
ministerului, se găsesoe de vencjare o în­ Yineri noptea, în urma unei ruperi de Dinşedinţa comitetului, ţinută în Deşifi NECROLOG. Ioan Bran, proprietar,
semnată cantitate de lână. nor, cele patru văi, cari străbat oraşul au la 5 August 1901 n. a repausat în cjiua de 8 August st. n. în
Unimăt în etate de 52 ani. 11 jelesce vă­
Festivităţile aurului. Englesii şi în crescut aşa de tare, încât au esundat. Apa I)r. Teodor Mihali, T)r. Liviu Micşa, duva sa Laura ti. Vaucai şi număroşi oopii
a luat cu sine tote podurile. Stradele mai director. notar.
deosebi locuitorii Australiei se pregătesc a şi rudenii, între cari şi ginerele său d I
jâse au fost acoperite de apa, oara a stră­
celebra aniversarea a 50-a dela descoperi­ Antoniu Băliban, preot.
rea aurului în acâstă regiune depărtată. Un bătut şi în case. O panică colosală domnea Petrecerea din Ciachi-Gârbău, — Maria Rusu n. Voidosiu, a re­
comitet s’a format la Melbourne pentru a în oraş. Clopotele au dat semnalul de alarmă. — August 1901. pausat la 9 August st. n. îu etate de 39
Locuitorii din stradele inundate au fost
organisa o seriă de festivităţi grandiâse, în ani în Vaşlab. O jălesce soţul său Nicodim
cari preţiosul metal va forma principalul duşi în altă parte. Oa îu toţi anii, aşa şi în anul acesta Rusu şi numărâse rudenii.
motiv alegoric. Vor fi, se pare, cortegiurî, Pompieri, gendarmi şi soldaţi an înce­ inteligenţa română din Ciachi-Gârbău şi Fie-le ţărîna uşâră!
în oari se vor vedâ tinere fete, de pe cari put să sară în ajutorul primejduiţilor. Cu­ jur a araugiat în 14 Iulie st. n. o petre­
vor oădâ soltjî de aur, mineri cu târnăco­ rentul apei a răpit cu sine duoă poduri cere de vară în folosul terminândei bise­
pul pe umeri, cari se întorc dela secerişul dela calea ferată şi pe l i n i a vicinală Făgă- rici gr. cat. S C 1 R S U L T I M E .
de aur eto, etc. In fine aurul va figura în raş-Sibiiu între Viştea inferioră şi Oltbid Petrecerea şi de astă-dată s’a ţinut Paris, 11 August. Prinţul Eenric
tâte manifestaţiunile acestor festivităţi mi­ (Podul Oltului) comunicaţia a fost sistată pe sub patronatul generosei familii Victor II- de Orlean a decedat erî în Saigon.
nunate, oari desigur vor lăsa în spiritul celor timp de 4 dile. leşiu, mare proprietar în Rece-Oristur. Osemintele lui vor fi transportate la
ce vor lua parte, un suvenir auriu... Etă un Pe când apa văilor începu să scadă Piua mult dorită sosi. Fiind timpul Paris şi înmormântate în capela re-
favorabil, marele public românesc nu a
spectacol, care desigur ar interesa forte viu în decursul cjilei, ât& că Oltul începe să
pregetat a lua parte în număr forte fru­ gâscă Dreux.
pe bunul Hargraves, cel dintâih, care a esundeze straşnic. El eşi din alviă şi a mos şi ales, venind unii din depărtări forte Neapol, 11 August. Crispi a mu­
desooperit în Australia aur. Dâr escelentul îoecat o parte a oraşului pănă la cetă- mari, spre a conveni unii ou alţii şi spre rit la 7 şi 45 sâra. Osemintele lui se
om a murit de mult timp in pielea unui ţue. Clădirile mai slabe s’au dărîmat a documenta cumcă, dâcă e vorba de uu vor transporta la Paiermo.
milionar... şi pe strade nu se putea comunica, decât scop sublim, nimica nu pâte să-i împiedece
cu luntrile. Dela 1864 Oltul n’a esundat ast­ dela promovarea aoeluia. Ou tote că petre­ Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
cerile din Oiachi-Gârbău sunt fârte cerce­
fel. Periculul e mare în comunele situate
tate da public număros, de astă-dată ne-a
Inundările în Tera Oltului. pe malurile lui. Omenii priveso cu jale cum surprins pre toţi numărul cel mare de âs- Redactor responsabil: Traian H. Pop.
y
(Coresp. „Gaz. Trans“.) li-se nimicesce afară Ia hotar recolta, olăi peţl.
Făgăraş, în 9 August 1901. de grâu şi fân plutesc pe de-asupra apei. Domna patronâsă la sosire a fo3t £ ) o c t o r u l
u
Cuouruzele sunt de asemenea înecate şi ne­ primită între urări de „Hă trăâscă ale ce
Pe aici de vre-o 8 dile nu au mai în­ lor presenţl de preşedintele petrecerei, ofe- ALESANDRU de VAIDĂ-VOEVOD
săpate pentru a doua âră.
cetat ploile, âr cu deosebire în 8 a luuei rindu-i, îu semn de stimă, recunoscinţă şi specialist pentru fiole interne
ua
curente (fi şi noptea a urmat o ploie mulţâmită din partea oomitetului aranjator,
torenţială de nu numai Oltul, dâr tâte apele Egsboiul din Africa sudică,. un buchet de floiî fârte frumos. CARLSBAD,
Pe timpul fixat noul pavilion cel
sâu văile, oari curg în direcţiuuea de cătrâ forte frumos şi ou mult gusr. aranjat şi A l t e W i e s e , „Drei Staffeln. a
munte şi se varsă în Olt, au eşit din matca Proclamaţia lui Kitchener. — Pierderile Englesilor. wwvvwvrvvvwwvYvvvwwvYyvv
decorat, era plin în înţelesul strict al cu­
lor si au inundat tot ce au găsit în oale, Lord Kitchener şi-a luat refugiul la o vântului. Petrecerea se înoepu ou jocul na­ Biuroul advocaţilor asociaţi.
'
j
precum olăi de grâu, săoară, ovăs, fân, ier-, măsură draconică, numai şi numai să potă ţional „Ardelâna". Inima ţt-se umplea de lltlIIllllllItlIllllllllllIlllllllllllllllllllIlllllllllllIHIflllIlIlliiitlIlllllllllIilllliyig
buri, tot a nomolit. pune odată capăt răsboiului. A dat adeoă buouriă, simţul naţional de suberbiă ve- C. Piădulescu,
cjând ou cât dor şi foo se jocă acest joc
In Făgăraş, în apropierea Oltului, oa­ o proclamaţia dicend, că dică pănă la 15
plăcut de tinerii şi drăgălaşele domnişore, fost procuror şi judecător de tribunal, şi
sele şi nimestiile a treia parte ale orăşeni­ Septemvrie comandanţii buri nu se vor preda,
„QuadriluP a fost jucat de 90, âr „Ro- Nicolae Andrei Popovicî,
lor stau în apă, de sunt necesitaţi a-se toţi vor fi esilaţî pe vecie din Africa-sudică. mana“ de peste 70 părechi. In pausă a
muta într’alt loc ou ajutorul miliţiei şi al Londonesii aştâptă lucru mare d e l a fost cină comună, unde s’au ţinut mai doctor in drept, fost magistrat,
oarălor din ourtea erarială, ce în urma re- proclamaţia aoâsta. Kitchener a dat şi pănă multe toaste, âr după aceea s’a continuat se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
petreoerea cu entusiasm şi mai mare, des­
ouirării stau la disposiţiă. aoum mulţime de proolamaţii, fără însă oa tanţelor judecătoresol din România, pro­
pre oe dă dovadă împrejurarea, că publi-
Primăria comunală de aici s’a îngrijit să fi avut vre-un reeultat. Probabil aşa-dâr, cese de ori ce natură, esecutărî de hotă-
oul nu voi a părăsi sala nici în revărsatul
de ale mâncării pentru famiiile lipsite de că nioî aoâsta nu va avâ efectul ce-1 aş­ zorilor, ci abia cătră 5 ore, dâr şi atunci rîrl şi creanţe.
mutrement. teptă londonesii. Ce ar putâ adeoă se piârdă ou părere de rău, ducând însă fiecare su- Bucurescl, strada Smârdan 53.