Page 9 - 1901-07
P. 9
REDACŢIUNEA, „gazeta« iese în flîcire fii.
AâiMstratmea şi Tipografia Abonamente pentru Austio-Ungarla:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şăse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
SoriaorI nofrancate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentru România şl străinătate:
retrimit.
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, pe ş6se
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
•e primesc la Admlnlstraţlune In N-rii do Duminecă 8 franol.
Braţov şi la următirele Se prenumeră la tdte ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiolo poştale din întru şi din
în Vtena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emerio Lea-
ner, Heinrich Schalek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nitekf. Anton Oppelik. idmmistraţnmea. Piaţa mare.
In Budapesta: la A. V. G-old- Tfirgul Inului Nr. 30, etagiu
berger, Ekstein Bernat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Leopold (VII ErzsĂbet-korut). luni 10 oor., pe troi luni 5 oor,
PREŢUL INSERŢIUNILOR: A N U L L X I Y . Cu dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o coldnă 24 oor., pe 6 lunII2 o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne— Un esemplar
Publicări mai dese după tari 10 bani. — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. S52. Braşov, Lum-Marţî 1Q (23) Iulie. 1901.
Păreri şi sfaturi absurde. bilor. Cei de partida liberală nu în mod duşmănos cu vre-o părere sepregătăscă calea unei „viităre apro
» sunt însă învoiţi cu o astfel de în preconcepută". pieri", nu fac decât a-lo da nebunul
Se vede, că ne aflăm în seso- trunire, care, susţin ei, a fost con- Şi ceea-ce afirmă pentru Serbî, sfat să se închine înaintea acestor ad
nul castraveţilor muraţi, căci cjiarul chemată fără scirea şi aprobarea lor ; Zsivkovics înţelege şi pentru cele versari, capitulând cu desăvârşire şi
„Budapester Tagblatt“ 6răşî începe ei au de gând să inaugureze o acţiu lalte naţionalităţi. Prin acăsta îşi renunţând pentru tot-dăuna la o
a publica — firesce cu reservele în ne electorală. taie însuşi crănga de sub piciăre şi viaţă naţională de sine stătătdre.
datinate — articulî de situaţiune, Şerbul Zsivkovics vine acum să se face numai de rîs când afirmă,
scrişî de 6meni eşiţi din sînul na capaciteze pe conaţionalii săi în sens că umblă după un modus vivendi.
ţionalităţilor, cari au făcut carieră „patriotic guvernamental", ca să nu Ore mai pote fi vorba de un Importanţa căii ferate u Gabela-
fiă ca funcţionari, fiă ca deputaţi gu-. mai umble cu „politică sterilă de astfel de modus vivendi, când cere Bocche di Cattaro. „Pol. Corr. scrie:
vernamentalî şi ard de dorul de a pasivitate' şi cu alte aspiraţi uni na dela Serbî să-şî croiască un program Noua cale ferată Gabela-Bocche di Cattaro a
1
afla un modus vivendi, cum să împace ţionale importune, cari ar pută nu nou electoral, însă aşa, ca nu cum apreţiat’o pressa cu ocasiunea deschiderii.
capra cu varza, sistemul maghiar mai să indispună pe cei dela putere, va să supere pe vre-una din parti E olar, c&Jestinderea ramificaţiunei căilor fe-,
şovinist dela putere cu naţionalită pe Szell şi companiă. dele politice maghiare ? Care dintre rate în părţile sudice ale monarckiei, este
ţile nemaghiare. aceste partide ar admite, că ea nu din punct de vedere atât eoonomic, cât şi
încă Serbii ungureni nici nu
Unul dintre aceştia este şi fos cugetă în „adevăr patriotic?" N’a militar, atât pentru asigurarea graniţei, cât
s’au putut reculege pentru a conti şi pentru prevederea flotei nâstre de răs-
tul şef de secţiune croat br. Zsivko- fost însu-şî ministru-preşedinte Szell
nua cu demnitate lupta în contra boifl. ou cărbuni, de o deosebită însemnă
vics, de naţionalitate Şerb, care se acela, care în discursul său din Fe
adversarilor, şi blândul şi pănă la
ocupă în numărul din urmă al nu bruarie anul trecut, la care discurs tate. Festivitatea escepţională cu care s’a
estrem concesivul şef de sec
mitei foi cu cestiunea, dăcă şi întru se provocă Zsivkovics, a susţinut, că inaugurat acâstă nouă cale de oomunica-
ţiune deja se inteţesce şi se împulpă
cât vor lua parte la viitorele lupte tote partidele maghiare fără deose ţiune, a fost menită să documenteze înain
de a face posibil în timp de două tea ţării şi a lumii marea importanţă a eve
electorale şi naţionalităţile nema bire cugetă ca şi el şi urmăresc tot
trei luni aflarea unui modus vivendi
ghiare? Autorul articulului, ca Şerb, ţinta ce-o urmăresce el cu ai sei, şi dăcă nimentului, din care oausă s’au şi trimis la
pentru o apropiare d$ regimul Szell.
dă sfaturi conaţionalilor săi, vor- se deosebesc în ceva, pote fi numai Ragussa trei vase de răsboiă. A mai avut
besce însă pe scurt şi despre atitu Mare lucru voesce br. Zsivko modul de procedere ? serbarea aoâsta încă un moment remarca
dinea naţionalităţilor nemaghiare în vics, dăcă ceea-ce scrie este ade Atâta li-ar mai trebui partide bil, oe trebue să-l accentuăm c’o deosebită
genere. vărata sa convingere. Fără a-şî mai lor naţionale nemaghiare, să se pună, satisfacţia. Viul eohou, ce l’a produs vor
Pe noi ne interesâză numai bate capul cu întrebarea — care ori cum ar vră Zsivkovics, cu atitu birea ministrului comun de finanţe Kallay,
ceea-ce br. Zsivkovics se crede da şi cum este şi ar trebui se fiă cea dinea lor politică pe terenul cuge apoi vorbirile miniştrilor Wittek şi Hegedils
tor a spune Şerbilor din Ungaria. mai importantă,—cum Serbii din Un tării şi al nisuinţelor partidelor ma dovedesc, că diferenţele ivite din oând
Slovacii au făcut ce au făcut şi garia ar pută se ajungă la o înţele ghiare. Atunci nu numai că n’ar în când nu-s în stare de a sgudui senti
s’au înţeles, se cjice, să încerce o gere şi solidaritate seriosă între ei, mai pută fi nicî-odată vorba de apă mentul neînfrântei solidarităţi şi că mai ales
acţiune electorală pe basa unui pro politicianul şerb, pănă la culme opor rarea şi revindecarea dreptului naţio acolo, unde este vorba despre posiţia de
gram de ocasiune, ca vai de el; tunist, vine şi le spune conaţionali nal individual al lor, dăr ar fi eschisă mare putere a monarchiei, dispar contrarie-
program, care în fond. cpnsiderând lor săi, să nu lase a fi reţinuţi de pentru totdăuna orî-ce rosolvare a tăţile şi se validitâză sentimentul necon
atât cele din trecut cât şi starea nimic, ci se ia parte negreşit la vii problemei naţionalităţilor, orî-ce mo diţionatei solidarităţi....
reală de faţă, numai „naţional slo torele alegeri, croindu-şî un program dus vivendi pentru viitor.
vac nu p6te fi numit. electoral special pentru acăsta oca Serbii vor vedă ce vor începe Ţarul şi „propaganda rutenă" din
11
Serbii însă n’au ajuns între ei siune. El nu-şî bate cât de puţin ca cu sfatul conaţionalului lor şi dăcă America. Foile ungurescl fac cap de acu-
nici măcar la atâta înţelegere; ei pul, dăcă Serbii se pot său nu înţe îi vor da vre-o atenţiune ori nu? saţiă dintr’o telegramă, oe se pretinde, că
sunt şi ac}i ca şi odinibră, divisaţî lege între sine şi dăcă simt său nu Noi am luat notiţă de el numai pen a adresat’o Ţarul Nicolae societăţii de aju
în două partide, în liberali, a căror trebuinţa unui program naţional, care tru a arăta pănă unde pote merge torare mutuală rusâsoâ din Pensylvania
organ e „Branik", şi în radicali cu să facă posibilă o legătură durabilă orbirea unor oportunişti quand meme (America) şi caută un „argument" mai mult,
organul lor „Zastava". Cei din urmă, între ei. de cari nu suntem nici noi Ro că Rutenii din Ungaria ar sta sub influenţa
radicalii, se cjice, sunt pentru-ca Ser Sfătuitorul Şerbilor nu se gân- mânii cu totul lipsiţi, oportunişti, propagandei panslaviste din America. Co
bii să observe şi în viitor pasivita desce la alta, decât să-şî croiască cari stăpâniţi de gândul ce li-l’au mitetul amintitei societăţi, a adresat Ţaru
tea faţă cu alegerile dietale şi de un program de ocasiune electoral, sugerat patronii şi şefii lor dela pu lui o mulţămită pentru sprijinul moral şi
aceea din sînul lor s’a luat iniţia însă aşa „că nici un partid politic tere prin aceea că îndămnă în cir material, ce-1 dă Ţarul, promovând astfel
tiva de a-se ţină pe la mijlocul Ju maghiar cu cugetare în adevăr pa cumstanţele de acjî pe conaţionalii ortodoxia în America. Ţarul a răspuns, di-
nei lui August o întrunire poporală triotică, şi mai puţin partida liberală lor, — de ale căror cugete şi simţiri oe-se, printr’o telegramă de următoriul cu
serbâscă, în care să se delibereze asu guvernamentală, se pătă avă vre-o de mult s’au depărtat—ca prin conce prins : „Mulţumesc pentru espresiunea sen
pra viitorei atitudine politice a Şer causă fundată de-a păşi contra lor siuni în favărea adversarilor nămului timentelor vdstre şi doresc succes societăţii
FOILETONUL „GAZ. TRANS." La ovreiii în colţ e cântec: „Care poesiâ îţi place ţie mai mult Drăguţ’a doua mă îmbie,
Jâcă un băiat c’o fată, A treia ’ml dă paharul plin...
din volum ?“ l’am întrebat eu odată.
Ţupuind bătend din palme, E, cine ’ml pâte spune mie
(4) •Căci a lor e lumea totă. „Nu soiu, dâr mult îmi place poesia: In sănătatea cui să ’nebin?
Domnu Profesor!"
Sâu scena de întâlnire, când poetul
Patriarhale. se reîntorce după ani de clile acasă, şi se O citez acâstă poesiă, oăol ea îmi Târdiu, când plec de es în stradă
pare că e pilda, care ilustreză mai bine Şi-i întunerec peste tot,
Dare de seină. intâlnesce cu ai săi, cari îl aştâptă în gară: cele ce le-am spus: Ah! unde-s ele să mă vadă
Orbit de viscol cum înot
(Continuare.) E mult de când nu ne-am văcjut, Nimic nu hivaţă blestemaţii!
E-atâta haz şi bucurie! Şi eu mi-am dis de atâtea ori Prin valurile de zăpadă...
Not9 de acestea de umor sănătos, Der numai frăţiorul mic Să dau la dracu medităţii... Şi drumu-i lung şi nu mai pot...
glume nesilite, le întâlnim presărate pretu Se uită lung: nu mă mai — scie. Der vedî, că cele trei surori
tindeni. Imî sunt cu mult mai dragi ca fraţii In odăiţa ’ntunecată
E frig... Eu, sgriburit, din pat
In ochii lui naivi şi mari Cei răi şi neascultători.
Der de-odat s’aude un ţipăt, Cetesc un gând, o dulce târnă... Ascult viforniţa turbată
Şi din 'nalta bălărie Şi parc’ar vre să ’ntrebe ’ncet: Afară-i nopte, vijelie Şi-adorm cu gândul fermecat
Sare o îetiţă blondă Cine-i urîtul ăsta mamă? Şi-i cald în salonaşul lor... La basmul vechia : „Au fost odată
Ca un fir de păpădie!... (Revedere.) Trei mândre fete de ’mpărat..."
Mă ’ntîmpină ca veselie
Numai trecând astfel prin viaţă, cu Şi tâte mă salută ’n cor
E un haz! cu larmă mare
inima primitâre pentru durerile ce le în- Şi fie-care ar vre să scie:
Toţi jucând se strîng în drum, „Ce face domnul profesor? 11
Er bunicul rîde tare tâlnesol la drepta şi pentru veselia pe care Iosif nu-i un poet de erl, de alaltăerî
Pipa scuturând de scrum.... o găsesol la stâDga ta, ou ochii deschişi In lecţii ele-şl spun secrete, Deşi de abia a împlinit 26 de ani, el are
(Vară.) şi pentru nenorociţi şi pentru fericiţi, ob Fac haz pe socotâla mea... o activitate lungă în urma sa şi dela de
Sâu în minunatele scene poporale din servând contrastul, ce esistă între faţa şi Îşi muşcă buzele şirete, butul dintâih a atras atenţia pricepătorilor.
poesia Iarmaroc. reversul fiecărui lucru, poţi să ajungi la Pufnesc de rîs, fără să vrea... Revista „Viaţa" se fălea ou colaboratorul
seninătatea poesiilor lui Iosif, care făoân- „Ti bată-vă norocul fete!“— său, el era centrul „Flârei albastre", er
Uraie trăsuri şi cară Şi mama face haz şi ea.
du-ne să rîdem, ne picură duioşie în suflet, „Convorbirile literare" şi „Literatura şi
Tobe, trîmbiţe răsună;
Un balon scăpat să 'nalţă âr stârnind laoremile nâstre, are şi o vorbă La masă, — glume, gălăgie... arta română" îi dau, după Coşbuc, locul
Dus de vent, jucând în lună.... de mângăere. Şi cea diutâib îmi târnă vin, de onore al oolonelor sale.
