Page 1 - 1901-08
P. 1
REDACŢIUNEA, „bazeta* iese îi flecare di.
Alministraţiniiea şi Tipografia Abonameate pentru Anstro-Oagaria:
Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şăso luni
12 cor., pe trei luni 6 oor.
SorisorI nofrancate nu so pri N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
mesc.— Manuscripte nu se Pentru România şi străinătate:
retrimit.
Pe an an 40 franci, pe şăse
INSERATE luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
so primesc la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franoî.
Braşov şi la următdrele Se prenumeră la tote ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: oiolo poştale din întru şi din
în Vlena : la N. Dukes Nachf., afară şi la d-nii coloetori.
Nux. Augenfeld & Emeric Los- m
ner, Heinricli Sclialek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Nachf. Anton Oppelik. Admmistraţiunea, Piaţa ir.aie.
In Budapesta: la A. V. G-old- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
berger. Ekstein Bemat, Iulin I.: Pe un an 20 cor., pe şăse
Leopold (VTI Erzsebet-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 cor.
PREŞUL INSERŢII! NILOR: A N U L Cu dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă L X I V . 24 oor., pe 6 luni 12 o., pr: trei
luni 6 corone. — Un esemplar
10 bani pentru o publicare. — 10 bani. — Atăt abonamentele
Publicări mai dese după tari căt şi inserţiunile sunt a se
fă şi învoială. — RECLAME pe
pagina 8-a o seria 20 bani. plăti înainte.
Nr. 170. Braşov, Mercur! 1 (14) August, 1901.
Proclamaţia iui Kitchener. cât vor avâ mai puţin de pierdut, le veni într’ajutor, nici acum în 6ra fiă asigurat de sinceritatea acestei declara-
cu atât mai mult vor resista. a două-spre-cjecea, cei ce se înfier ţiunl, care nu pote fi dată destul de timpu
Eesboiul dintre Anglia şi repu- Caracteristic este şi remâne, că bântă aşa de mult pentru causa lor? riu, aveudu-se în vedere dorinţa ambelor
blicele Africei de sud a ajuns într’un ministerialii engles! au salutat cu sa- state de a rămâne amioe din punctul de
vedere economic.
stadiu forte trist şi b arbar, care tisfaoţiă proclamaţia lui Kitchener Meetingul tinerimei serbescî. Se Niol unul din membrii cabinetului nu
la începutul vbcului al doue-cjecilea şi că le pare rău numai, că măsu scie, că autoritatea politică a oprit aduna se gândesce ia provocare vamală faţă de
p-re aprope necredibil. Acesta în- rile luate nu sunt mai drastice. Alt rea tinerimei naţionaliste serbescî convocată Germania, dâr nici un guvern engles nu
torcere e semnalată prin proclama- fel cu totul judecă lucrurile foile la St. Tâmaş. In urma acestei opriri, uni pote resista' presiunei opiniei publice, care
ce
ţiunea comandantului suprem al tru independente. „Daily News“ 4i > versitarii şerbi au hotărît convocarea unui va oere măsuri de răsbunare în contra atin-
pelor englese lord Kitchener, ce am proclamaţia nu este decât o barba gerei aduse oomerciului engles în străină
meeting internaţional studenţesc la Viena, sâu tate. Luorurile aoestea trebue să se spuie
comunicat’o deja cetitorilor noştri. ria ordinară ; că ea nu va băga gt'6ză in vre-un oraş din Elveţia. La ordinea cji 1 ei limpede şi siucer între prietini.
Proclamaţiunea e scurtă, dâr în nimeni şi va remâne fără efect. se va pune desbaierta tuturor gravaminelor Cum se vede n’a mai rămas nici una
cu atât mai elocuentă. Ea denotă, Acâ9ta foia admoniâza pe guvern,
naţionale şi planul de a-se organisa o luptă din ţările mai mari din Europa, care să nu
că Englesii ne mai putend birui cu ca sâu se încheie pace cu Burii în comună a întreg i tmeriml nemaghiare din fi protestat în contra absurdelor măsuri diu
p
micul resboiu de guerillă al Burilor condiţiunî onorifice, seu se porte un Ungaria. — Etă la ce resu'tate duce orba proiectul german.
îşi ia refugiul la o mesură ne mai adevărat răsboiu, şi nu prin inter patimă a şovinismului maghiar intolerant,
pomenită, ameninţând cu esiliu pe narea de femei şi de copii, ci prin
c&re opresce manifestaţiunile naţionale în
toţi comandanţii marî şi mici ai Bu întărirea trupelor în Africa de sud, sinul popârelor nemaghiare din Transilva Mortea lui Crispi.
rilor, pe burgherii republicelor şi pe ca armata să fiă în stare de a cu nia şi Ungaria.
toţi membrii guvernelor lor, cu esi ceri o parte suficientă a ţării pen- Francesco Crispi, unul din politicii şi di
liu pentru tot-deuna din Africa de tru-ca „anexiunea să fiă ceva mai pu plomaţii cei mai mari ai Italiei, a răposat
w
sud, decă nu se vor supune pănă la ţin comedia, decât este astăcjî - Congresul macedonean. Din Sofia Duminecă săra în Neapole. Soirea despre
15 Septemvrie a. c. Se ameninţă Foile, cari ţin, că măsurile anun se anunţă, că amicii lui Sarafoff au convo naârtea lui n’a surprins lumea, căci Crispi
averea familielor burghorilor, cari ţate de proclamaţiă încă nu sunt cat pe cjiua de Duminecă congresul mace- zăcea de câte-va săptămâni greu bolnav şi
vor continua a se bate cu Englesii destul de aspre, nu întârcjiă a de douean, pentru-ca pe de-oparte membrii medicii declaraseră, că nu va pute fi mâu-
peste acel termin, cu confiscare, jp! clara, că, dâca acea proclamaţiă nu-şî asooiaţiunei revoluţionare să fiă în capitală tuit. La patul său de morte au fost fami
Ast-fel crede Kitchener, că En va ajunge scopul, adecă dâcă Burii oâud se va judeca procesul lui Sarafoff, âr lia, amicii mai intimi şi rudeuiile. Soirea
glesii vor pute termina mai curend şi după 15 Septemvrie se vor răs- pe de altă să facă presiune asupra juraţi despre mortea lui a fost comunicată ime
cu acest resboiu, dâr e mai mult ca boi cu trupele coronei, vor trebui să lor prin manifestaţiuul în favorea acusatu- diat Regelui şi autorităţilor superiore de
probabil, că se înşâlă în presupune urmeze măsuri şi mai rigurbse. lui. Lupta s’a dat la alegerea biroului. Par- stat. Foile scriu, că osămintelele lui Crispi
rea lor. Deja se anunţă, că procla Şi în Germania a produs pro tisanii generalului Tonceff şi ajutaţi de tote vor fi transportate pe oorabiă la Palermo,
maţiunea amintită va avâ, după clamaţia lui Kitchener mare indig presiunile guvernului au isbutit cu majori unde poporaţiunea îi pregătesce o g andi-
cum cred cei-ce stau în fruntea ac nare şi chiar foile mai moderate tate de 1 vot, ca să bată lista lui Sarafoff. âsă înmormântare.
ţiunii de resboiu a Burilor, tocmai scriu aspru în contra Englesilor, pe Au fost de faţă 120 delegaţi. Resultatul vo *
efectul contrar, adecă de a înăspri cari îi acusă de crucjime şi că fac tului dovedesce, că tot Sarafoff este cel Francesco Crispi s’a născut la 4
resistenţa Burilor şi de a aduce cu politică de Caffri şi Hotentoţî. Spun, mai tare, căci pentru a-1 birui a fost ne Oot.. 1819 într’o localitate sioiliană, A ab-
sine rescola întregei colonii dela că Burii vor sci să răspundă Iul Kit voie de coaliţiunea tuturora în potriva sa. solvat dreptul în Palermo şi s’a făcut ad
Cap şi a Olandesilor din Natal. chener, şi în viitor nu vor mai da întrunirea a fost forte violentă. Esistă te vocat în Neapole. La soirea despre revolu
Deputaţii radicali din parlamen drumul prisonierilor englesî, ci-i vor meri, ca partisanii lui Sarafoff să nu pro- ţia din 1848 a grăbit în Si cili a. şi ca oo-
tul engles sunt de aceeaşi părere. esecuta, după cum vor trata En voce escese. misar revoluţionar, âr mai târejiu ca mi
Ei cjic, că în urma proclamaţiunii glesii cu ai lor. „Burilor cabinetele nistru de răsboiti, a luat parte activă în
nici Dewett, nicT Delarej seu Botba europene le-au închis uşa de tema Noul tarif vamal german şi An lupta pentru libertate, după suprimarea că
7
nu se vor supune, ci din contră vor mâniei Angliei şi li-s’au spus, că glia. piarului „Weserzeitung" i-se comunică reia s’a refugiat îu Erancia dinaintea răs-
grupa în jurul lor tbte elementele pentru ei este numai un singur aju din Londra: bunării Bourbonilor. La 1877 Crispi a fost
desperate ale resistenţii. Decă gu tor, ajutorul propriu. Ei vor sci de In cerourile guvernamentale englese la Paris, Berlin şi Castein, ca să facă cu-
vernul vrâ se termine resboiul, el aci încolo să-şî ajute în alt mod, se asigură, că Anglia e hotărîtă să ia măsuri noscitiţa lui Bismarck. In Noemvrie a ace
trebue se prindă pe aceşti bărbaţi; decât pănă acuma". energice de represiune în contra produselor luiaşi an a ajuns la guvern, dâr n’a deţinut
germane, în cas când prin noul tarif vamal
acâsta însă nu se p6te face prin Ei şi tot numai ei! Tot numai s’&r aduce vre-o atingere eomerciului es- puterea decât pănă în Februarie 1878, când
proclamaţiunî şi cuvântări. Burii cu ei singuri ! De ce nu se gândesc a tern engles. Guvernul german e rugat se adversarii săi politici îl acusaseră şi de bi-
FOLLETONUL „CAZ. TRANS". Apoi se oferi fiă-eare ca tovarăş, dama însă putea iubi cu atât mai mult", cum di- neaşteptat, nicăirl o încăpere neîutrebuin-
îi refusâ pe toţi, q^iceud, că dâcă e vorba cea ea. ţată. Nici ou maşina nu le-ai put.â construi
de-o glumă de April, atunci preferă a fi Indată-ce se aşefiâ in treo, îndoi harta mai netede şi mai corecte. Mult mai bine
Castelul fermecat. păcălită singură. Şi aşa se întâmpla, că îu şi privia pe ferâstră la arborii îmbrăcaţi în îi plăceau ei casele scunde şi largi ţără-
De USTeera,- sala de aşteptare a gării de Nord între verdâţa lor delicată, oare le împrumuta o nescq împrejurul cărora se acăţa din tote
puţinii pasageri se afla îu cjiua de 1 Apri înfăşiţare origiuală, copilărâscă. „Infiâ-care părţile iedera formând asoundişurl pentru
Era la 31 Martie în spre sără, când
lie şi o damă înaltă şi de-o eleganţă irre- primăvară ei întineresc diu nou!" cugeta c UanooresaţI. Şi se gândea înşine, oă pro
ea şedea, ca de obiceih, in budoarul său,
încuujurată de amici. De odată îi cade pri proşabilă, aşa că ochii tuturor se opriră ou dama cu o espresiâ de durere în trăsăturii? gresul are mare asemănare cu chirurgul,
plăcere asupra ei. Ea însă părea a fi obici care amputând, tăind şi arejând în adevăr
virea asupra următorului aouuţ : „De vân- feţii; dâr durerea nu ţinu mult, ea fu alun
dare — Castelul contelui Soragua" (după nuită ou asemenea lucruri, căci puţin îi gată de privirea ogârelor frumdse şi a sa înlăturâză multe rele, dâr îu acelaşi timp
care urinau datele despre juucţiuuile oftilor păsa de privirile âmeuilor şi studia indife telor, cari deşi nu o interesau prea mult, distruge o anumită armoniă internă, prin
rentă o hartă a „clubului turiştilor", pe totuşi îi sugerau impresia unei vieţi pliue oare pacientul adesea toomai la acel loo
ferate) şi fiind-că ea doria deja de mult a
avea un cuib retras la ţâră, esclamă : care o ţinea îutinsă pe genunchi. de activitate, atât de propriă pentru a um sufere mai mult, de unde s’a îndepărtat
„Mâne plec, să văd castelul". Şâpte sâu opt luni aleanului la ţâră! plea golul unui suflet visător. membrul bolnav. „Şi oare medio ar putâ
„Acest castel se ofere de venejare Pâte chiar întreg anul ! In fine va poseda Tovarăşi de efilătoriă nu avea, şi des- să na liberez ? în fine de tine, tu chinuitâre
deia de vre-o doi sâu trei anî , observă nn colţişor retras, verde şi liniştit!... P6- părţămintele vecine ale radonului erau gd‘e. uosta’gie a sufletului!“ adause ea în mo
w
unul d'.mra cei de faţă. „Dâcă este deşert, lele Alpilor încuDjurau lecui unde era ca Trenul aluueoa încet şi uşor înainte. Pe iei nologul ei.
atunci Iote colţurile trebue să fiă pline fie stelul. Prin împrejurimi erau puţine sate, pe colea se vedeau viile, cari cu acoperi Când trenul se opri la numita sta
paiaugenî". nici o fabrică, nici o ţăsătoriă, numai pă şurile lor ascuţite şi cu văruiala lor stră ţiune si ea îl părăsi, doi sâu trei birjari,
„Asta nu face nimica". duri şi livecjl, cu un ouvâut—un ad vărat lucitor», păreau a fi niscejucării. „Sperăm, cari aşteptau în faţa gârei, îi oferiră ser
„înţeleg, însă de vreme ce a(ât,& timp Eldorado! că castelul contelui va ave altă înfăţişare" viciile.
n’a găsit cumpărător, cred, că nu va fi Nu că dâr ar fi fost o misautropă, îşi dise dama ou gura de j*.metale, seiin- „CunoscI d-ta drumul* la villa So-
având multe avantage". din contră ea iubia âinenii, câte odată in du-se singură în cupeu ; „acestor viile le ragna ?“ întreba ea pe unul, ce sta mai
„Par’ că judecata lumei ar fi tot- dividual şi totdâuna în general, după cum lipsesce cu desăvârşire ceea ce se nurnesce aprope de ea.
dâuna drâptă!" răspunse stăpâna oasei, cam i-se cuvine unei bune creştine; dâr din misterios". De sigur tote sâmână una ou „Vilia Soragua?* răspunse el esitând,
ironic. când în când o apuca un fel de pesimism alta ! In parter două salone şi o mică bi- ea unul, care părea a căuta în memoria
„AtuDcI, mergeţi de-1 vedeţi !“ Aveţi şi fsră sâ abandoneze din causa acâsta iu blioteoă, în primul etagiti patru odăi de sa „Ah, da! Vreţi să mergeţi acolo?"
să vă păcăliţi singură!" birea da-apropelui, ea simţia necesi'atea durinit şi o odaia pentru ban' ; odăi ordi „Da."
„Escelent!" strigară cu toţii în cor. iresistibilă de-a fugi de omeni, „pentru a-i nare pentru anumite scopuri; nicăirl ceva Ceilalţi birjari începură a rîde, âr