Page 10 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 172. —1901.

lutat de publicul, staţiona în faţa pala­ sanţi în Rusoiuo declară, că fiiul lor, care cătră diplomaţia rusâscă, de aici se vede, că ar fi aţiţat în contra Evreului şi afirmă,
tului. In sălii public puţiu, din causă, oă era soldat, fu trimis de căpitanul Fopoff ce importanţă atribue Rusia afacerilor din că a 4is numai oătră el în glumă (trâfâ-
s’au liberat puţine bilete. Dintre represeu- la Bucuresci cu suma de 700 lei, ca să Balcani. san). că ea îi dă fetiţa ei, dâr nu merge
tauţii străini asistă Karemarlcovicl, ataşatul cumpere 200 de pusei. Mama lui Fitowsky aşa pe uşor, fără o arvună măcav de 4«°e
Rusia şi oposiţia bulgară. Riarul
agenţiei sârbesci. Se află de asemenea nu- presupune, că fiul ei ar fi fost omorît pen­ florini.
din Petersburg „Nowosti" dedică un articul
măroşi corespondenţi de 4' 'e străine. tru delapidare de bani din fondurile comi­ Mâne vor fi ascultate alte persâne,
ai
de fond „mişcării antirusesci" în Bulgaria,
Preşedintele Ivau Seleslcoff este asistat tetului macedonean. asupra cărora a că4ut prepusul, că ar fi
îu care spune lucruri ciudate. Afirmă în
de judecătorii Wludigheroff şi Balalccieff. ţ i u » I I . aţîţat la „demonstraţiunl" şi „revoltă" contra
acest articol, oă miuisteriul Karaveloff e
Ministerul public e representat prin Wcr- Şedinţa se deschide la orele 8’/ . Se Jidovului. Cine suut aceste persone, nu
2 îu ajun de a cădâ, că pressa oposiţională
banoff şi Ficoff. Martorii sunt în număr de continuă ascultarea martorilor. Fostul pri­ a Bulgariei portă o luptă esacerbată con­ seim. Cum se vede, cercetarea s’a abătut, de-
26. Lipsesce numai Kazalcoff. mar al Sofiei, Popoff, nâgă, oă ar fi inter­ ocamdată cel puţiu, dela ţinta de a desco­
Conform actului de acusare, Boris venit pentru liberarea de pasaporte pentru tra Rusiei, susţiind la tâte ooasiunile, că peri, ce anume a căutat Evreul în Sbtaîa
Bulgaria şi-a pierdut independenţa şi s’a
Sarafoff si locotenentul Ioan Stoianoff sunt asasinii llieff şi Dimitroff. prefăcut într’un guvernament ruseso. Acâsta Morilor şi se ocupă acum cu descoperirea
acusaţi ca autori intelectuali ai omorîrei Martorul Kazacoff, adus cu forţa, negă 00 pretinşilor şi presupuşilor turburători, cărora
lui Kiril FitowsJcy, âr căpitanul Troleff, co­ că ar fi soiut ceva despre planurile de asa­ agitaţiune, 4‘ „Nowosti", provâoă un Singer ar avâ să le mulţumâsoă bătaia, ce
mandantul pompierilor din Rusciuc, şi Vla- sinare. De asemenea toţi ceilalţi martori mare perioul şi admoniâză pe Bulgari să a căpătat’o.
înoeteze cu inimiciţiile contra Rusiei. Dâcă
dimir Covaceff, acusaţi de oomplicitate în nâgă a fi avut cunoscinţă despre asa­ propaganda auti-rusâsoă în Bulgaria, 4 Iu ce privesoe afacerea ooustatării
ice
asasinarea lui Ştefan Mihăileanu. sinate. identităţii Evreului arestat la poliţia, aflăm
Actul de acusare cere peddpsa cu morte numita fâie, nu ar înceta, cu greu s’ar mai că la Arad, unde a afirmat, oă este domi­
Procurorul Verbanoff în reohisitornl putâ garanta pentru susţinerea liniştei şi a
pentru toţi acusaţii. ciliat şi de uude a 4L» oă a venit aici la
sân învinovăţesoe pe Sarafoff, că ar fi iui- ordiuei în Bulgaria.
Se scie, că la Bucuresci Sarafoff fusese
:
ţ atorul asasinării lui Fitowsky, âr pe Sto­ Braşov, autoritatea poliţienâsoă u’are cu-
condamnat în absenţă la muncă silnică pe Conflictul franceso-turc resolvat. nosciuţă de un individ, care ar corespunde
ianoff, că a cooperat la săvârşirea ei. Ter­
viaţă, pentru-că a provocat pe Boiciu llieff Oeea-ce era de prevă4ut, s’a întâmplat.
minând prima parte a reohisitorului, procu­ semnalmentelor date şi care s’ar numi Sig-
să omore pe FitowsJcy, pe Stoian Dimitroff Sublima portă, după ore-care trâgănare a
rorul cere condamnarea acestor 2 aousaţî. mund Singer.
să omore pe Mihăileanu şi pentru-că a pus cedat şi guvernul frauces şî-a ajuns scopul.
In partea a doua acusă pe Covaceff şi Tro­ Foile unguresc! aduc mai tote rapor­
la oale preparativele pentru un atentat la Relativ la conflictul isbucnit din pricina
leff de omorîrea lui Mihăileanu. Primul turi fârte tendenţiâse despre oaşul de faţă,
viaţa Regelui Carol. De asemenea şi Sto­ cheiului se scrie din Varis, oă seoţia II. a
a fost iniţiator, âr al doilea a m’jlocit la să- 4icând, că totă afacerea s’ar reduce la o
ianoff, Troleff şi Covaceff fuseseră condam­ flotei mediterane francese, oare aşteptă or­
vîrşirea crimei. damonstraţiune pusă la cale de Românii
naţi tot îu absenţă la muncă silnică pe dinele ia Villefranobe, ca să plece spre
Procurorul Ficoff, ajutorul lui Verba- din Schelă contra Jidovilor!
viaţă. Stambul, s’a unit cu flota ce staţiona în
uoff, complet,âză rechisitorul predecesorului
Preşedintele interogând pe Sarafoff, golful Juau. De aici se conchide, că con- Lupta (lela Lissa, din 18 Iulie 1866
său şi termină cu cuvintele: „Vă rog d-lor
el nâgă complicitatea. Face istoricul orga- fliotul fr&nco-turc s’a resolvat pe cale pacl- — în oare a avut un rol însemnat ferioitul
juraţi să daţi o sentinţă aspră, oare să ser-
nisării comitetului din Bucuresci. Declară, uică. barou Urs de Marginea şi care s’a sfîrşit
vâscă de aci înainte drept lecţiă şi viitori­
oă a fost la 1899 îu Bucuresci, unde s’a în­ Riarului „Tcmps“ i-se scrie din Con- cu nimicirea flotei italiene prin flota aus­
lor membri ai comitetului".
tâlnit cu numeroşi macedoneni. Aceştia au stantinopol, că Sultanul a asigurat pe am­ triacă condusă de admiralul Tegethoff —
Şedinţa se suspendă la orele 8 sâra.
primit cu entusiasm ideia formării unui co­ basadorul frauces Constans, oă guvernul era să dea nascere la un conflict diploma­
In şedinţa următore vor vorbi advocaţii
mitet, spunând, oă esistă studenţi macedo­ frances va primi satisfacţia deplină în afa­ tic între Austro-Ungaria şi Turcia. Uiarului
apărării şi apoi procurorii vor susţine
11
neni la Bucuresci, cari vor lua conducerea cerea societăţi cheiului. Relativ la răscum­ „ReicJiswchr i-se telegrafâză din Oorfu ur-
replica.
causei macedonene. Atunci s’a presentat părarea concesiunei şi la pretensiunile ban­ mătorele: Consulul austro-ungar din Du-
studentul Trifanoff, oare spunea, că auto­ cherilor francesi, Sultanul îşi menţine ho- razzo (Albania), care petrecea în concediu,
rităţile românesc! vor primi cu bunăvoinţă Din streinătate. tărîrea. Oposiţia Sultanului în cestiunea a fost ohemat urgent de ministru de es-
o atare asooiaţiune. La o lună după aoesta acâsta este motivată de împrejurarea, că terne să se întârcă la postul său. In şcola
s’a comis asasinarea lui Fitowsky, însă el Pressa rusescă în contra Austro Sultanul nu are de gând sâ plătdscă dato­ grecâscă de-acolo profesorul de limba ita­
n’a dat nici o instrucţia relativ la acesta. Ungariei. Am vă4ut cum de un timp riile făcute pe timpul Sultanului Murad. liană a ţinut o prelegere despre lupta din
Nâgă, că ar fi intervenit la primăria din înoâce pressa rusâscă dă năvală îu contra Lissa, şi încă într’o formă adâDC vătămă-
Sofia pentru acordare de p&şaporte asasi­ Austro-Ungariei, acusându-o, oă turbură Waldersee vre se fia cancelar. târe pentru Austriaol. Un funcţionar dela
u
nilor. Reounâsce, că e autorul scrisorii că- pacea îu Peninsula balcanică. O telegramă, „ Vossische Zeitung din Berlin atacă pe ma­ consulatul austro-ungar, care din întâm­
ce li-se trimite foilor vienese, spune, că reşalul Waldersee, fiind-că la îmormântarea
tră Trifanoff, în care vorbesce despre sco- plare era de faţă la prelegere, s’a revoltat
pul principal, dâr sub aceste cuvinte nu e între foile rusesc! ar fi esistând o alianţă împărătesei Frideric el a dus corâna, ceea- aşa de mult, încât imediat a părăsit şoâla
u
de a se înţelege vre-o asasinare. Negă, că în privinţa acâsta. „Novoie Vremia a scris oe pâte va fi eorăspuns obiceiurilor de şi a raportat autorităţii sale superiâre. Co­
4ilele trecute, oă în Vechea-Serbiă funcţio­ curte, dâr n’a putut fi de loc în conformi­
s’ar fi servit de scrisori cifrate. Sarafoff munitatea religiâsă din Durazzo, ca să re­
narii turci sunt agenţii Austro-Ungariei. tate ou sentimeutele decedatei împărătese.
mai spune, oă s’a adresat mai multor pare greşala, a dat espresiă adâncului său
11
comisionari din Buouresoi şi străinătate „Sviet scrie, că Austro-Ungaria vrâ să tur­ Foile amice lui Waldersee vorbesc despre regret asupra celor întâmplate şi a decla­
pentru oumpărare de pusoi. bure pacea idilică îu Balcani; ea se teme el ca despre un locţiitor al împăratului. rat, că drept satisfacţia va dimisionaîndută
de alianţa statelor balcanice şi agită în „Voss. Ztg." e în contra vorbirilor lui Wak
Locotenentul Stoianoff nâgă ori ce pe profesorul de limba italiană. Prin acâsta
complicitate. Serbia veche, ea să strice bunele raporturi dersee şi ia în nume de rău, că el ţine incidentul pare a fi încheiat.
Acusatul Covaceff respinge tâte aou- dintre Turcia şi Serbia. vorbiri, âr nu miniştri responsabili. Din
tote acestea conchide, oă Waldersee vrei set Filosolia dreptului, care pănă acuma
sările, oe i-se aduc. jRegele Alexandrii la Roma. Din era între obiectele esamenului al doilea
Troleff recunosce, oă a scris fraţilor Belgrad se scrie, că părechea regală sârbă, fă cancelar şi că prin vorbirile lui ar ţinti fundamental Ia facultăţile de drept şi soiinţe
Alexivff, să dea bani lui Iconomoff, şi că după visita din Constantinopole, ar avâ de să arate, oă e şi capabil la aşa ceva. de stat, după o nouă disposiţiă a ministru­
ounosce pe unul Dimitroff, dâr acestea] sunt gând a merge la lloma, şi că ar fi însăr­ lui de culte Wlassics, nu va mai forma
alte persâne, cari nu sunt amestecate în cinat cu pregătirea acestei visite pe con­ obiect de esamen pentru toţi acei candi­
afacerea asasinării. sulul ras Czarikow, care are o influinţă la SOIRILE DUEL daţi, cari vor fi ascultat al IV semestru
Martora Ţinea Dimitroff depune, că curtea din Belgrad. Regele Alexandru p!ă- — 2 (15) August n. începând cu anul 1901/2. Motivarea acestei
nevasta lui Fitowsky i-a declarat, că băr- nuesce a face aoâstă visită în timpul, când „Prindeţi pe Jidan".... A4î n’avem disposiţii este, că tinerii, cari se pvesentă
baţul ei primea dela Oonstantinopol în fie- şi principele NicJiita va fi acolo şi este pro­ să raportăm mult în afacerea Evreului la acest esamen nu posed încă cultura ju­
oare lună câte 250 lei. babil, că ou acâstă ocasiune se va face „Singer". Femeia Pozsonyi Maria, locuitâre ridică şi filosofică necesară peutru înţele­

Ascultăndu-se ceilalţi martori, toţi nâgă între aceste două ţări compromisul relativ în Valea Morilor, despre care am vorbit îu gerea filosofiei dreptului. Iu realitate
a fi avut cunosoinţă de cele îutemplate. la afaoerile comuue din Balcani. Călătoria numărul trecut al foii nâstre, a fost ascul­ însă noua disposiţiă stă îu strîosă legătură
Numai tatăl şi mama lui Fitowsky, comer- acâsta fiind plănuită, îu ultima analisă, de tată eti după amia4l la poliţiă. Ea nâgă, cu scandalurile provocate de profesorul

d vâstră, era mi-se pare tot tînără, când a dilecţia, dâmnă; el îşi petrece viaţa între cugeta dama; şi dâcă ar fi putut privi îu „Nu face nimica, o să ridicăm pooli-
cetit cărţile acestea. Poeţii, cari cântă dra­ bibliotecă şi între aceste arcade, el este de sufletul lui, ar fi putut ceti acolo „De ce tul trăsurei".
gostea, nu îmbătrâuesc nici odată". părerea, că ele sunt ca o mână, care se nu sunt tâte femeile, ca şi ea?" „Şi se apropie o furtună!"
„Este adevărat. Skakespeare, Dante, întinde unui amic." O trosnitură puternică îi făcu să tre­ „Nu mi-e frică".
Goethe au fost oei mai mari predicatori ai „Ce fel de om este contele?" sară. Uşa baloonului fu trântită în zăvor. „Dâr pâte să le fie frioâ cailor!"
dragostei." întrebarea acâsta îl scose pe inten- In adevăr se stîrni o furtună violentă Fără să mai răspundă, dama se îu-
Acuma se produse o scurtă pausă, o daut din sărite pentru un moment; un zîm- de primăvară, nori negri sa goniau pe fir- torse să pleoe, când de-odată fulgerâ, după
pausă preţiosâ, dâr periculâsă. Ei stăteau bet curios îi juca pe buze şi îi lumina în- manent, toţi arborii parcului se încovoiau care urmă un tunet aşa de puternic, încât
strîus unul lângă altul, în faţa rândurilor trega faţă, îu curând însă îşi reveni şi 4‘S biciuiţi de vânt, âr florile de lilieci desli- involuntar se sgudui. lntendautul zîmbi
a
de cărţi, privind la aoeleaşi cărţi, atingeu- vesel: pite de ramuri se învîrteau oa fulgi miro­ uşor:
du-se aprope ou umărul. Dama fu cea din- „N’aşi putâ afirma, că contele n’ar sitori prin aer şi' cădeau apoi pe cuadrele „Degetul lui Dumne4eu!" deschi4end
tâiu, care îşi regăsi firul; ea se întorse re­ avâ greşeli, are însă o calitate: el îşi plâcă de piatră ale balconului. Era o adevărată uşa biblioteoei şi oferindu-i ou delicateţă
pede, traversă sala şi întră sub o.arcadă, a tot-dâuna genunchiul în faţa meritului, el simfoniă de colori, miresme şi tonuri, un braţul.
cărei boltitură era pictată ou nişte frescuri nu este nici invidios, nici răutăcios". vîjâit, murmur şi bătaie de aripi, ca şi cum „Dâr am să pierd trenul!"
vesele, am putâ 4'°^ cam nude. „Afară de acestea însă, de sigur o fi întrăga natură s’ar învârti într’o horă „Aoâsta e sigur".
se „D-vostre sunteţi supărat pentru asta?"
„Omnia munda mundis", 4' inten- având tâte greşelile" replică dama rî4end magică.
dantul, şi i-se păru damei, oă în aceste cu­ veselă, ou espresiunea unui capriciu, oare Oa trezită dintr’un vis, se gândi dama „Din contră, sunt înoântat. Mă voiă
vinte este ascunsă o altă intenţia, pentru nu justifica de loc cuvintele pronunţate. repede la pleoare. simţi fericit, dâcă vă voiă putâ oferi ospi­
care îi era reounoseâtore; ea îl întrerupse Un sentiment de bucuriă nespusă îi „Dâr etajul de sus încă nu l’aţi visi- talitate" •
repede: stăpâni pe amândoi. Ei se înţelegeau cum tat" obiectă el. „Şi când plâcă proximul tren?"
„O, tâi'4iu de tot!"
„Cât de mult îmi plac mie aceste ar- rar se întâmplă; ei îşi erau aşa de străini, „Adevărat".
oade! Sunt o transiţiă dela casă la stradă; de nu-şi ouuosoeau nioi numele unul altuia, „Apoi parcul şi acaretele economice?" „Târ4iu.... ?“
„De sâră!"
sub ele suntem deja în aerul liber şi totuşi şi cu tâte acestea curentele magnetice ale „Am să mai vin, dâr acuma trebue să
simţim acoperişul scutitor". sufletelor lor se ooutopiau într’unul singur. plec, te rog dă ordin să-mi vină trăsura". Ea dădu cu resignaţiă din umeri.
„Contele Soragua vă împărtăşesce pre­ „De C9 nu sunt toţi bărbaţii ca şi el?" „Dâr trebue să staţi, căci âtă plouă!" (Va urma.)