Page 101 - 1901-08

KEDACŢIUNEA, eAZETA“ iese în Mctre ţi.
AflmistraţiiiM şi Tipograna w ADonameate neutru Aastro-Uagaiia:

Braşov, piaţa mare nr. 30. Pe au au 24 oor., pe ş6se luui
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nefrancate nu se pri­ N-rii de Duminecă S fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe nu au 40 franot, pe şăae
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
se prlmeso la Admlnlstraţlune în N-rii de Duminecă 8 franci.
Braşov şi la următdrele Se prenumără la tdto ofi-
BIROURI do ANUNŢURI: oiele poştale din Intru şi diu
în Vlena : la N. Dulcea Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nux. Augenfeld & Emeric Les-
ner, Heinrieh Sclialek. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelilc Nachf. Anton Oppelik. A.dmmistraţiunea, Piaţa rr&re.
In Budapesta: la A. V. G-old- Târgul Inului Nr. 30, etaşiu
bergor. Ekstein .Bemat, Iuliu I.: Pe un au 20 oor., pe şese
Leopold(VTI Erzsâbet-korut). luni 10 oor., pe trei luni S oor-.
PREŢUL INSERŢIU NIL0R: Ou dusul în casă: Pe un an
o seria garmond pe o colină 24 oor., pe 6 luni 12 o., pe trei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 conSne. — Un esemplar
Publicări mai doso după tari­ — Atât abonamentele
fă şi învoială. — RECLAME pe inserţiunilo sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani.
Nr. 192.

EspSâcările date de Karolyi. garia este un stat de agricultură. Ca ceea-ce apare ca un moment straniu, Discursul contelui Karolyi.
mijloc de a veni cu succes în aju­ când îl vedem, că proclamă li­
E cam măricică indisposiţia în torul clasei micilor proprietar! şi bertatea, egalitatea şi fraternitatea. In tjiua de 10 Septemvrie, contele
tabera mercantiliştilor evreo-maghiar! agricultori, Karoly recomandă, pre­ Karolyi Sândor s’a presentat în faţa alegă­
din causă, ca vestitul şef al agraria- cum seim, înainte de tăte organisa- torilor din Gonoz, unde şl-a desvoltat din
nilor liberali, contele Karolyi, pre­ ţia societăţilor de credit agricol, apoi Alegerile. In numărul de ieri al nou punctele publicate deja în cunoscuta
feră mai bine se rămână membru al o bună politică de imposite, desfim# fâiei oficiale a apărut autograful prea sa scrisore, ou care ne-am ocupat şi noi în
partidei liberale sub Szell, decât se ţarea comerciului pe termin, măsuri înalt privitor la fixarea terminului alegeri­ diferite rânduri. Resumăm aci enunciaţiu-
facă pe voia lui Tisza Kalman şi se contra cămătăriei şi altele. Tot pos­ lor. Alegerile se vor începe în 2 Octomvrie. nile dela Goncz.
iăsă din partid, fiind-că programul tulate, car! ating în mod simţitor Contele Kârolyi declară dela început,
seu agrar nu s’ar pute uni cu pro­ direcţiunea de acjî cu tendinţa de a Intrarea in vigore despre judi- că u’are de gând să ţină un discurs-pro-
gramul liberal. esploata poporul. catura Curiei. Cu cU« de alaltaerl a in­ gram, fiind-oă în privinţa acâsta se alătureză
a
Karolyi, pe care adversarii săi Firesce, că principiile acestea trat în vigore articulul de lege XV: 1899 la programul ministrului-preşedinte Szell. Sco­
îl numesc confus, nu vrea deocam­ displac mult acelora, car! sub masca despre judicatura Curiei în afacerile elec­ pul lui este a lămuri punctele scrisorei
adresate mai ’nainte alegătorilor săi. Păre­
dată să desfăşure drapelul unui grup transformării statului de agricultură torale.
agrar de sine stătător, probabil într’un stat industrial, auabasat aşa rile sale au fost obiectul unei discuţii ner-
fiind-că se teme. că mulţi dintre de mult de escesiva libertate econo­ v6se în diarele unor anumite cercuri, îm­
Ministru, ^preşedinte Szell în
aderenţii de acj! ai principiilor sale, mică, de care s’au bucurat. potriva cărora se cjioea, că sunt îndreptate
Viena. Din Viena se anunţă cu data de
cari sunt destul de număroşî, l’ar acele păreri. Acea nervositate este surprin-
Cestiunea ce preocupă cercurile alaltăerî: atjl înainte de amiaclî ministru-
părăsi în împrejurările de faţă, decă princlătore şi nemotivată, căci în sorisârea
politice maghiare nu este însă atât preşedinte Coloman Szell a sosit în Vi'ăfca
ar eşi din partidul liberal. El şî-a sa sunt cuprinse nisce ţese menite a pro­
programul agrar al lui Karolyi, cât ţii a participat la requiem-ni ţinut în amin­
4is : dăca Szell a declarat, că pe mova bună starea micilor industriaşi, a mi­
mai cu sămă posiţiunea ce-o vor lua tirea împerătesei regine Elisabeta. După
terenul economic el va sprijini de-o cilor proprietari şi a muncitorilor agricoli,
în viitor agrariană, carî, cum cţ'se- amiacjl a fost la ministru de esterne Golu-
potrivă interesele agriculturei şi ale dâr ele servesc şi direoţiunei capitaliste,
răm, sunt număroşî. Chiar dintre chowslci, apoi a convorbit cu ministrul co­
comerciului şi industriei, de ce să deâre-ce ele ţînteso la păstrarea păcii so­
foile guvernamentale unele esprimă mun de fiDauce Kallaij şi cu ministru-pre-
nu merg cu el, pănă când pot avă ciale şi la escluderea luptelor de rassă.
temerea, că aceşti agrarian!, cu or! şedmte Koerber. Cu Koerber a vorbit des­
sparanţă, că el va sprijini şi acţiu­ Punctele scrisorii dela Goncz formâză nu­
fără Karolyi, se vor grupa într’o c}i pre reluarea tratărilor în Septemvrie asu­
nea economică indicată în punctele mai o parte din acea aoţiune de economia
de sine stătător şi vor încerca a pra tarifului vamal autonom.
scrisărei mele dela Goncz? încât impune postulatele lor, fără a mai ţină politică şi din acea direcţiune social-poli-
privesee nedumeririle lui Coloman mult sămă de armonia în desvolta- tioă, care ne este necesară, dâcă vrem să
Tisza, Karolyi a răspuns clar şi lă­ rea diferitelor ramuri economice, Tripla alianţă, piarului „Secolo progresăm.
u
murit, că n’are încredere în libera­ pentru care se întrepune acjî minis- din Milano i-se anunţă din Berlin că băr­ Oratorul a vrut să soită în relief ne-
lismul lui „cel vechiu*, căci nu ad­ tru-preşedinte Szell. baţii de stat din Germania, Italia şi Aus- oesitatea apărării intereselor claselor de jos,
mite, că subjugarea celui mai slab, tro-Ungaria îşi vor da o îutîlnire pe la cari se ocupă, fiă ou agricultura, fiă cu in­
domnirea celui mai şiret şi esploa- Şi paternitatea ideei de reforme finea lui Ootomvrie în Veneţia pentru a dustria. Prin acâsta el n’a esclus interesele
tarea poporului este liberalism. agrare, ce le cere contele Karolyi, desbate asupra afacerilor, ce privesc tripla capitalismului, a vrut însă să aooentueze
Karolyi vrea să se întorcă la o reclamă pentru sine partida popo­ alianţă. sprijinirea celui slab împotriva celui mai
ce
liberalismul şi mai vechiu, oare se rală catolică. Organul acesteia cţi > tare şi mai dibaoiii. Aşa înţelege el prin­
basăză nu numai pe libertate, ci şi că deja la începutul anului 1895 înlăturarea lui Rampolla. Lui cipiile libertăţii, fraternităţii şi ale egalităţii.
pe fraternitate şi egalitate. Nemăr­ ea a venit cu propuneri pentru îm­ „Bappel“ din Paris i-se oomunică din Roma Libertatea nemărginită pe terenul ecano-
ginita libertate pe terenul economic bunătăţirea sorţii agricultorilor. Nu-i scirea, oă Germania, Austro-Uugaria, Spa­ mic a avut drept consecinţă nimicirea clasei
a adus cu sine, (fice, nimicirea cla­ place, că contele Karolyi vră să nia, Portugalia, Olanda şi Belgia au adre­ de mijloc ungare, după oare a venit ruina
sei de mijloc, după care a urmat mărgă alătur! de Szell şi-i predice sat St. Scaun rugarea, de-a îulătura dela micilor industriaşi. Acuma este iminentă
ruinul micilor industriaşi, ăr acum celui dintâiu, că în tabăra liberală nu postul său pe secretarul de stat papal ruina micilor agricultori. Tot.e aoestea s’au
este iminent periculul de a-se nimici va pută ajunge a-şî realisa postulatele Rampolla. Se dio.e, că posiţia lui Ram- întâmplat, flind-oă şcâla Manchesterianilor
micii agricultori. El pornesce dela sale agrare. polia ar fi sguduită, fiind-că îutreg co­ aprobă stăpânirea celui mai tare asupra ce­
părerea, că înainte de tote trebue Nu putem în fine să nu obser­ legiul cardinalilor, afară de trei inşi, ar lui mai slab, âr acestuia nu-i acordă nici
să se ajute poporaţiunea agricolă, văm, că în tot discursul său Karolyi sprijini cererea guvernelor din amintitele un sprijiu.
căci înflorind agricultura, va înflori nu vorbesce, decât de maghiarism, state. Ocupându-se cu discursul lui Tisza,
comerciul şi industria, deărece Un­ de problemele şi de întărirea lui, contele Kârolyi spune, că Tisza vrâ să men-

FOILETONUL „GAZ. TRANS . oerdote illorum interpretante. Ex nostrati- Şâse ani după publicarea în românesoe Catechism luteran în limba română, âr în
U
bus mulţi quidem sunt eorum liuquae peri- a Oatechismului lui Luther în Sibiiu, apare anul următor, 1560 diaconul Coresi începe
(2) tissimi. Translatus est Catechismus tn linquam în Braşov la 1550 un catechism grecesc, deja la Braşov tipărirea unui Evangheliar
Walachicum atque impressus Cibimi, — quae
Coresi scriitor sen tipograf? urbs nobis Saxotnbus in Transylvania est compus probabil tot în spirit luteran de româneso.
metro polis — caracteribus, ut vocant Bacia- Valentin Wagner, tovarăşul de luptă al lui Cine este acest Coreei, şi oum ajunge
Un capitol din istoria primelor începuturi de literatură nicis [= ou caractere aşa numite slavone], Honterus şi urmaş al acestuia în postul de el la Braşov, să tipărâscă sub auspiciile şi
cultă naţională la Români.
qui quasi refer unt formam Graccarum litterarmn. predicator, şi în acelaşi timp un bun cu­ cu subvenţiunea jucjilor Braşovului, oărţile
— (Continuare.) — Et mulţi ex sacerdotibus amplectuntur eum noscător al limbei greoesoî. Oatechismul s’a bisericesci în limba română ?
libellum, tamquam sacrosanctum; mulţi autem
Esistenţa cateoliiemnlui tipărit la Si- prorsus contemnunt. ) tipărit fără îndoâlă pentru convertirea ne­ Cronicarul sas contimporan, pastorul
4
biiu în 1544, acjî e mai pre sus de orl-ce Acest catechism, având în vedere pro­ gustorilor din aşa numita compamă greciscă Simeon Massa (născut în prima jumătate a
îndoâlă, şi acâsta o atestă între alte date pagarea perceptelor lui Luther între Ro­ (greoi, români şi cuţovlachl), ce trăiau în veacului ai XVI-lea şi mort în 1605), ne
contimporane, mai ales preotul Adalbertus mâni, nu putâ fi decât oatechismul lui Braşov.b spune în cronica sa sub anul 1559:
"Wurmlodi din Bistriţa, în epistola adre­ Luther, precum de fapt a şi dovedit d-1 Oincî-spre-clece ani mai târcliu în 1559 „Eodem anno die 12 Marţii Iohannes
sată în 1546 amicului său, Ioh. Hessus, Sbiera, ) prin compararea oatechismului oe- magistratul oraşului Braşov, în frunte cu Benknerus, iudex Coronensis, cum reliquis
5
preot în Breslau. In aoâstă epistolă fârte in­ lui mic al lui Luther ou „întrebarea creş- judele Iohannes Benkuer, urmând esemplul senatoribus, reformavit Valacohorum eocle-
teresantă ca tablou contimporan al situaţiu- tinâsoâ a lui popa Grigorie din Măhacifi, Saşilor sibiienî, decretâză reformarea bise- siam, et precepta Catecheseos disoenda illis
u
8
nei biserioei nâstre din acele vremuri în o' oopiă făcută în 1607 după un exemplar ricei române, precum şi editarea unui nou proposuit“. )
Ardeal, se cjice între altele: tipărit al Oatechismului. ) Prin acest oonclus al magistratului
6
....Est hio quaedam gens, non solum precum se va arăta în cele următore — crede, că Braşovului aşa-dâră se deoretâză reforma­
11
moribus et linqua, aed et religione a nobis 4 ) T6te datele referitore la tipărirea acestui „întrebarea creştinescă a lui popa Grigorie din rea biserioei române, şi în legătură edarea
diversa, quam Walachos nominamus. Qui Catechism să se vadă în „Bibliografia română Măhacifi ar fi o copiă după acest hipotetic Cate­ unui nou oatechism tipărit în limba română
tametsi Ohristum fateantur, nnnquam tamen vechiă“ citată mai sus pg. 21—28. chism din 1560, şi că acest Catechism, care s’ar pe sâma Românilor. Că aoest conclus de
Romanae ecolesiae subiecţi fuerunt. Io oe- 5 ) Dr. I. Sbiera, Mişcări culturale etc. pg. fi tipărit la Braşov în 1560, ar fi fost tradus după
remoniis prorsus dissentiunt a nostris. Bap- 100-103. un catechism ortodox şi nu după al lui Luther. fapt s’a şi eseoutat şi în ceea-ce privesee
tisant e flumiue. Oonficiuut coeuam domini °) B. P. Haşdău, Cuvente den bătrâni, II, 7 ) A se vede tractatul meu Ioan Honterus, tipărirea unui cateohism luteran în tradu­
pane fermentato et vino imposito. Legunt pg. 91—114. D-1 Haşdău, care în necunoscinţa de schiţă biografică, iu „Gaz. Trans.“ 1898, Nr. 171— cere româuâsoă, ou siguranţă nu putem
evangelia et epistolas Paulinas non sua, date istorice contimporane, contesteză peste tot 175. Compară şi Wetzer und Welte’s Kirchen-
sed peregrina linqua, quam nos noninamus: esistenţa Oatechismului de Sibiiu din 1544, şi sus­ lexicon voi. VI, 1889, Freiburg, s. v. Honterus, 8 ) Apud Haşdău, Cuvente etc. II, pg. 92
die raczische Spratih. Quam neo idiotae ţine tipărirea unui catecbism la Braşov în 1560, unde e citată totă bibliografia referitore la viaţa după Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, ed.
[= poporenii] illorum intelligunt, nisi sa- absolut nejustificabilă după datele esistente, — şi activitatea lui Honterus. Trausch, Braşov, 1847.j