Page 102 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 192 —1901.

ţină partidul liberal ou orî-oe preţ în veohia creditorul să rămână în sarcina statului ul „Standard" unde s’a dat uu dejun dint
Mao Kinley şi-a schimbat Luni după
lui formă. II dore pe d-lui, că Szejl Kâl- — este ademenitâre, dâr nu va pută duce incidentul călătoriei Ţarului. Ţarul a ple­
amiaZl fără greutate şi fără dureri diu pro-
man nu ootroiâză pe candidaţii regimului la scop. Horânszky a mai spus, că pe lângă cat la 2 6re d. a., âr Ţarevna s’a dus pe
pria-i putere posiţia sa îu pat. Medicul
şi că astfel se schimbă vechiul spirit. Dâr ocnversiune, să se facă societăţi de credit. alt yacht la Kiel. Ţarul a fost însoţit pănă Mac Burney a declarat, că încă nu se pâte
nici noi nu putem identifioa acest veohiă Tote aoestea însă nu sunt suficiente. Pen- la Danzig de ministru de esterne oontele
Zioe, oă presidentul ar fi acum în afară de
spirit cu liberalismul, noi nu admitem, că tru-că în multe locuri nu esistă niineul, Lambsdorf.
orl-ce pericul. O săptămână şi pote încă
subjugarea celui mai slab, domnia celui mai care să ferâscă poporul de înşelătorii. Pe • *
mai mult este posibilitate de complicaţiunl.
şiret şi esploatarea poporului este liberalism. urmă vedem, ci preţurile mărfurilor, pe cari „Nordd. Allg. Ztg.“ din Berlin scrie Numai după aoest timp se va putâ Z' »
06
„Noi vrem — c^ice Kârolyi — pacea le vinde micul agricultor, se micşorezâ în următârele: Ţarul Nioolae va participa ca
că Mao Kinley se va însânătoşa de sigur.
socială, vrem domnia oinstei şi a cuviinţei, mod artificial, âr al oelora, pe cari le cum­ âspe al împăratului la manevrele navale Probabil oă, vor trece trei săptămâni pănă
vrem să ne îutorcem la acel liberalism, pără, se urcă în mod artificial şi în fine diu Danzig. Amândoi domnitorii văd im­
ce bolnavul va pute fi transportat fără pe-
care se basâzâ în adevăr pe libertate, fra­ darea este prâ mare şi nedrâptă. portanţa ZOelor ce vor petreoe împreună rioul.
ternitate şi egalitate." Oratorul declară, că Contele Kârolyi cere să fia urmărită în reînoirea amioiţiei personale şi în schim­
O altă depeşă spune, că starea lui
va lupta bucuros alăturea de Coloman Szell, din oficiu cămătăria, fără considerare la bul de idei pătruns de încredere reciprocă.
Mac Kinley înaiutâză. spre bine, aşa că
care a proclamat domnia dreptului, a legii confesiunea seu ocupaţiunea culpabilului. Judecând după esperienţa istorică însă tre­
s’ar putâ aprâpe Z'ce> c& perioulul cel mai
şi a dreptăţii, a iniţiat opera pacificării, Da altă parte trebue să se creeze însă so­ bue să reounâscem, oă întâlnirea cordială mare a trecut.
realisând legea incompatibilităţii. cietăţi de credit. Oratorul dela Szepş (Ho­ a acelor doi împăraţi dă dovadă despre Buletinul publicat Marţi dimiDâţa la
Ministru-preşedinte a declarat în ul­ rânszky) — d'ce contele — contemplâză hotărîrea lor, de a nu permite, ca între
9 ore Z*ce : starea preşedintelui a fost aZl
tima şedinţă a sesiunei trecute, că în par­ copversiunea cu intervenţia statului. Pe dinastiile de Hokenzolern şi Romanov, în­
diminâţă de tot mulţumitdre. Dâcă nu vor
tidul său are orl-cine loc, oare se ataşâză basa acestui prinoipiu sunt silite să proce­ tre Germania şi Rusia să se clatine amici­ urma eomplicaţiuDÎ, se pâte aştepta grab­
la programul lui. Pe terenul eoonomiei po- deze guvernele nâstre faţă cu ameliorarea ţia politică tradiţională. La dorinţa împă­
nica lui însănătoşare. Pulsul 104, tempera­
litioe el sprijinesce interesele agriculturei, situaţiei economice a Rutenilor, şi tot aşa ratului Nioolae, de faţă la întâlnire va fi
tura 99.8, respiraţiunea 26. Temperatura
comeroiului şi ale industriei de-opotrivă. va fi necesară intervenţia acestui socialism şi cancelarul Biilow. Tot aşa de bucuros
fu măsurată în gură. Pănă aoum Mac Kin­
Fiind-că a cjis aşa, âtă de ce sunt eu în de stat pentru oprirea invasiei jidovilor din va vedâ şi împăratul Wilhelm pe meritatul
ley n’a luat hrană pe cale naturală.
partidul lui. Eu am oerut totdâuna egală Galiţia. Societăţile trebue sprijinite, căci orl- bărbat de stat, care conduce afacerile es­
In Sentarita (noul Mexic) a fost ares­
proteoţiă pentru agricultura, comerciîi şi oât de multe ar fi ele, niol-odată nu vor fi terne ale Rusiei. Conţii Biilow şi Lamsdorf tat uu anarchist cu numele Antonio Mag-
industria. Nicl-odată n’am avut în vedere în detrimentul comeroiului. Trebue intro­ se vor pute saluta împrumutat ca soţi în gio, care încă înainte de atentatul asupra
numai interesele esclusive ale agricultorilor. dus creditul agricol, prin care marfa rămasă munca politică, pe care domnitorii lor vor
lui Mac Kinley a declarat, oă acesta va fi
Dâr al nostru este încă acest pământ, în şura agricultorului să se potă amaneta, urma-o oa o garanţiă a păcii europene în
ucis pănă la 1 Octomvrie.
noi îl apărăm, noi purtăm în mare parte pe lângă garanţii legale faţă ou oreditorul. convingerea, că în multe privinţe intere­
Anarchista Emma Goldmann a fost
sarcinile publice, noi determinăm destinele Jocul la bursă trebue limitat prin interzi­ sele celor două ţări se unesc şi nicăirl nu arestată.
ţării. Nu putem tolera aşa-dâr să se rui­ cerea comerciului cu termin, fără acoperire. Tre­ sunt în disarmoniă. Politica acâsta nu în­ Aoâstâ anarohlstă în etate de 33 de
neze agricultura. Acesta nu este interesul bue să promovăm prin societăţi desfacerea chide ochiul dinaintea greutăţilor trecute
ani se asigură, că este cea mai perioulâsă
unei clase, ei este interesul Ungariei. Decă ou preţuri bune a vinului, cărnii, ouălor, sâu viitâre, ci numai obligamente pote *ă
propovăduitore a propagandei faptei“ îu
sufere agricultura, sufere şi comerciul şi untului, laptelui şi pomelor. tragă din ele, obligamente pentru o îngri­ Statele-Unite ea umblă din ţinut în ţinut
industria, sufere Ungaria întrâgă, care este Oratorul critică sistemul greşit şi ne­ jire şi chibzuire mai mare, ca orl-oum s’ar şi ţine conferenţe. Nu de mult aţinutcon-
un stat agricol. Nu agrarism se uumesce drept de contribuţii, sistemul rău vamal, forma desvoltarea istorică, în lumea mare
fereuţe auarchiste şi In Anglia. Atentatorul
aşa-dâr, ceea-ce apăr eu, ci se numesce oar§ soutesce industria austriacă şi întru cărările pline de speranţe ale Ruşilor şi Gzolgos a mărturisit, că numai după-ce a
Ungaria! Ceea-C9 am accentuat eu în scri- cât-va şi pe oea ungară, dâr nu soutesce Germanilor în viitor, nicăirl să nu se în­ auZit vorbind pe Emma Goldmann s’a ho-
sârea mea este numai începutul acţiunei de de loc agricultura. Tariful vamal german crucişeze.
târît să comită atentatul asup'ra lui Mac
salvare. In acâstă aoţiune bucuros mă su­ este în detrimentul productelor agrare un­ * Kinley. O copiă a vorbirei ei s’a aflat ia
pun conducere! lui Szell. Agrarismul nu gare. Contele prevede un pericul economic Novosti din Petersburg scrie, oă sub
u
v Czolgos.
este un scop final, ci numai un mijloc im­ din partea Rusiei şi a ţevilor balcanice, dâcă domnia împăratului Wilhem II raporturile Din Chicago se aminţă, că 9 anar-
portant în vederea scopului principul, oare monarohia nu va urca taxele pentru produc­ de bună veoinătate între Rusia şi Germania chiştl au fost traşi în judecată; 8 femei
este: prosperarea Ungariei! tele şi animalele venite de acolo. Mai degrabă s’au oonsolidat. măritate au fost lăsate pe picior liber după
Ocupându-se cu discursul electoral al ar trebui să realisâm vama independentă, împrejurarea, că cele două puteri ce au depus o cauţiune de 3000 dolari,
lui Horâuszky, contele spune, că şi acesta decât să renunţăm la taxele agrare. aparţin la două combinaţiunl politice deo­ celelalte 6 au fost arestate.
a relevat, oă nu putem privi cu indiferenţă Contele încheie cu repeţita deolara- sebite, nu strioă câtuşi de puţin raporturi­ Numărul anarohiştilor se urcă în Sta­
ruina micilor proprietari nici din punctul ţiă, că densul rămâne sub conduoerea lui
lor reciproce. Cele două mari alianţe tele-Unite la 100,000.
de vedere al maghiarismului, nici al popu­ Szell, cât timp acesta va da sprijinul său
garantâză echilibrul politia în Europa, fără Din Cleveland (Obio) se depeşâză, că
laţiei, nici al claselor muncitore, nici al intereselor âmeuilor de jos, cum a făcut şi
ca să provoce antagonismul grupurilor de familia Czolgos a imigrat aici din Posena
apărîrii patriei şi mai ales nu din punctul pănă acuma. „Este o condiţiă de esistenţă alianţe a puterilor. „Novosti" accentuezi scurt timp înainte de a-se nasce atentato­
de vedere al agitaţiunilor socialiste. Con­ pentru noi acâsta, căd nu pdte sâ ne fiă repeţit iubirea de pace a Rusiei şi Germa­ rul Leone Czolgos.
tele se bucură, că un bărbat ca Horânszky, indiferent cine plătesce dările şi cine are ve­
niei şi paclnicile intenţiunl ale împăratului Autorităţile din Buffalo vor face tot
care nu se p6te număra între agrari, a ao- nitul, cui aparţine pământul, cui aparţine ţâra?
Wilhelm. Se ocupă apoi ou relaţiile oomer- ce le va sta în putinţă spe a împiedeca ca
oentuat acest pericul. Clasa agricolă trebue Vrem să păstrăm Ungaria pentru Unguri!" ciale ruso-gerraane şi tratâză în mod sim­ Czolgos să fiă sărbătorit de Zorele de sen-
salvată, căci acâsta este un element aloâ-
patic promovarea industriei şi comeroiului saţiune ca erou. De aceea raportorilor nu
tuitor de stat de cea mai mare importanţă german priu împăratul Wilhelm. Spune, în li-se va da voie să visiteze pe criminal,
Călătoria Ţarului.
şi la noi, unde industria e puţin desvoltata, fine, oă întâlnirea diu Danzig va fi o pu­ nici să-l vadă.
este basa orl-cărei zidiri. Clasele de jos Din Copenhaga se anunţă, că Ţarul a ternică garanţiă a consolidării raporturilor „Daily Mail" află dela coresponden­
trebue scăpate! plecat alaltăeri la Danzig, ca să se întâl- de bună veoinătate între Rusia şi Ger­ tul său din Roma, că Papa voiesce să dea
Ideii© lui Horânszky ou proiectul de nâscă cu împăratul Wilhelm. Din Danzig mania. o enciclică în contra anarchismului, car9 va
împrumut sub garanţia statului, prin oare va călători apoi în Francia, peste Kiel. fi publicată la începutul luuei lui Ootom-
să se facă conversiunea datoriilor micilor Părechea imperială rusâscă, părechea re­ Atentatul contra hi Mac Kinley. vrie a. c.
agricultori cu 4°/ o® s’ar încassa de cătră gală englesă, Regele danes şi celelalte p'er- Din New-Yorlc se mai telegrafâză, că
0)
stat, pe eâud plusul cheltuielilor, ce ar în­ sone princiare au sosit din Fredensborg la Ou privire la starea presidentului vice-preşedintele republieei nord-americane
trece peste qele 4% Ş> garauţia faţă ou Copenhaga şi s’au instalat îndată pe yach- Kac Kinley se auunţă din Bufallo : Roosevelt este strict păzit de poliţiă. Un

soi. Cel puţin aşa ceva nu reiese din tex­ amplectuntur eum libellmn (sc. Catechismum), m6rte sufletâscă" — precum se esprimă în­ din Tîrgovişte, precum şi cu Metropolitul
tul relaţiunei latine, âr alt dat istoric, care tamquam sacrosanctum; mulţi autem prorşus suşi în preouvântarea răspunsurilor sale la Ghenadie al Ardealului, care să pare a fi
să confirme esecutarea oonolusului din T2 oontemnunt , cjioe preotul Wurmloch, adecă Catechismul calvinesc — couchemâ îu con­ conohemat chiar un fel de sinod dogmatic
u
Martie 15B9 referitor la catechism, nu „mulţi dintre preoţii (români) îmbrăţi- tra propagandei calvine memorabilul sinod din acest incident. Textul ales spre publi­
esistă. şază acea cărticitâ (ad. catechismul), oa ceva dela laşi în 1644, şi spre a o combate, pu­ care a fost o traducere după un Omiliar
După tote probabilităţile însă putem sfânt; dâră ;mulţl îl despreţueso ou de­ blică în acelaşi timp două sorierî dogma­ slavoneso, nealterat de nici un ingredient
afirma, că aoest catechism nu s’a tipărit, săvârşire". Altă dovadă, că în realitate tice „Şapte taine", Iaşi 1644 şi Respunsu- protestant. E evident aşadâră, că Tîlcul
oăol trebue necondiţionat să presupunem, Catechismul luteran nu s’a buourat de n’icî rile la Catechismul calvinesc, Iaşi 1645. Evangheliilor din 1564, care „oârtă pe vlă­
oă văcj.end Saşii Braşoveni aversiunea, ou o simpatiă între Români, ci a fost repro­ Dâr chiar evenimentele mai apropiate dici, episcop!, popi, călugări şi pe domni",
care a fost întimpinat primul cateohism lu­ bat şi despreţuit, e şi faptul destul de sem­ din prejma anului 1559, în oare s’a adus a trebuit să producă un adânc resens în
teran tipărit în Sibiiu la 1544 tot în soo- nificativ, oă nu s’a păstrat din el nioi un oonolusul de reformare al bisericei române sferele ierarohiei bisericei române, care
pul oonvertirei Românilor, oa să nu escite esemplar tipărit — îl ounosoem numai din şi al editării unui nou cateohism luteran a şi interZ'S cartea — ceea-ce reese chiar
spiritele din nou, şi să nu-şl zădărnioâsoă copia manuscriptă a lui popa Grigorie M&- dovedesc, că îu adevăr Saşii Braşoveni şi din faptul, că nu ni-s’a conservat din
planul din capul locului, trebue oă au re­ hăoeanul din 1607 — întocmai cum să au trebuit să se couvingă, că propaganda aoâstă ediţiune, decât un singur esemplar
nunţat la tipărirea oatechismului, reservân- pierde fără nici o urmă ou un secol mai reformată e prematură între Români şi oă defectuos — reservându-şl pentru a doua
du-şl realisarea aoestei hotărîrî pentru tim­ târziu prima ediţiune a oatechismului cal- o violentare făţişe a bisericei româue n’ar ediţiune o strictă censurare a textului, ceea
puri mai favorabile, după-ce terenul va fi fost viuesc tipărit îu 1640 în Alba-Iulia. avea nici un succes. In anul 1564 se tipă­ ce se şi întîmplâ în 1580. Ediţiuuea acâsta
pregătit prin tipărirea cărţilor eelesiastice Ba efectul ce putea să-l aibă încer­ resc© la Braşov Tîlcul Evangheliilor, o din 1580 — 1581 ca aprobată şi publicată
în limba româuă. carea făţişă şi mai agresivă de a strecura carte de prediol compusă într’un spirit cu sub auspiciile forurilor mai ÎDalte biseri-
Că de fapt Cateohismul de Sibiiu, cu în biserioa română principiile şi chiar dog­ vădite tendinţe liberale. Nu sunt strecurate oescl ni-s’a conservat, nu numai completă,
t6te că doctrina reformatorului Luther di­ mele reformaţiunei, îl putem înţelege chiar aici dogme ale doctrinei reformate, ci nu­ oi chiar în mai multe esemplare, ba ce e
feră fârte puţin de cea ortodoxă, a produs din analogia oatechismului calvinesc impus mai câte-va principii mai liberale ale re­ mai mult o vedem în veacul următor din
deja nemijlooit după apariţiunea sa o ade­ cu forţa bisericei române de principele Ar­ formaţiunei, şi ou tâte acestea urmarea a nou retipărită in Alba-Iulia 1641, tot sub
vărată revoluţiune spirituală între preoţii dealului George Rakoczi I, pe la mijlocul fost, oă judele Braşovului, Hrăjil LucacI titlul Evanghelie cu învăţătură.
români, reese tocmai din epistola mai sus veacului al XVII-lea, când metropolitul (Lucas Hirscher) înainte de a publica Evan­ (Va urma.) JSUcoUie Sulică.
citată a lui Adalbertus Wurmloch, sorisă Varlaam al Moldovei, luând soire în ţârp. ghelia ou învăţătură din 1580—1581, a
abia la doi ani (1546) după tipărirea cate- Românâseă despre esistenţă oatechismului trebuit să se consulte mai întâiîi asupra
ohismului sibian (1544). „Mulţi ex sacerăotibus oalviueso şi văZ®ndu-i „plin de otravă de textului predicelor ou metropolitul Serafim