Page 103 - 1901-08
P. 103
Nr. 192—190r. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
n
■anarchist, oare a fost arestat alaltaerl, cu SOIRILE BILEI. Părintele I. Budişan din Pria (Să- eftin en gros şi en detail; Z'' '° sosesoe
numele Magro, a declarat, că acuma vaveni lagiu) ne trimite un răspuns mai lung la transport de struguri, pepeni verZl, galbeni,
rândul împăratului Germaniei. — 30 August v. interpelarea, ce i-s’a adresat în n-rul 179 al Tuerchestan, Cantalupi, şi în general tot
„G.Tr.® din partea „Mai multor alegători ro felul de articull de delicateţe.
Congregaţia comitatului Braşov
mâni... Din oausa lipsei de spaţiu nu putem să
0 nouă. condamnare. este convooată în şedinţă estraordinară pe , dăm răspunsul d-lui Budişan, de eât în es-
ua
diua de 18 Septemvrie, orele II a. m. în Necrolog. In Z> de 6 Septemvrie a
tras. D-1 Budişan răspunde 1) oă e adevă
Cllişiu, 11 Septemvrie. casa sfatului. Obieotul şedinţei va fi res- repausatîn Orţa de sus (Sălagiu), Alesandru
rat, că la invitarea d-lui Lengyel Istvan,
criptul prea înalt al Majestăţii Sale rela Costea de Ciolt, protopopul traotului 6rţei,
Erî s’a ţinut înaintea ourţii cu juraţi direotor de bancă în Crasna, a participat
tiv la convocarea dietei pentru sesiunea în etate de 63 ani. 11 jălesce văduva sa
de aioî pertractarea finală în procesul la cină în casa aoestuia în sâra Z^ei de
1901—1906. Ana n. Achim, verişâra iuliana Pop de
intentat cjiarului „Tribuna** din Sibiiu pen 20 August, însă „nu în onorea nu soiu cui“
Şomcuta, nepoţii Augustin Pani, Alesandru
tru articolele publicate în afacerea-Iancu. Zăpadă. înainte ou vre-o opt dile a şi nu numai d-sa, oi şi alţi doi preoţi ro
Incriminaţi au fost artioulii: „Spiritul ma nins cumplit pe Buoegiu, ceea-ce a oontri- mâni. 2) D-1 Budişan deolară, oă acolo Paul şi A. Boitor ; Andreiîi Cosma, Dr. V.
Marcu, domna Nilvan, preotul Mareu şi alţi
relui Avram lancu** („Tribuna din 1899 Nr. buit, ca temperatura la noi să soadă în afară de sine nu a representat pe nimeni.
14
consângeni. — Fiă-i ţărâna uşâră şi amin
"264 dela 12 Decemvrie) şi Resunet din mod neobicinuit la înoeputul tâmnei. îna Relevâză mai departe d-1 Budişan, oă de
r
Oradea-mare („Tribuna din acelaşi an.) inte cu vre-o trei cj’le s’a anunţat, că şi 8 ani de când e preot a avut ooasiune tirea binecuvântată!
14
u
Sub pretext, că girantul responsabil al munţii Sucevei au fost aooperiţl cu zăpadă. a se manifesta în destule rânduri, ca să-i
foiei, d-1 Andreiu Balteş, n’a anunţat la tim Acll primim din Făgăraş dela un vechiii cunâsoă oineva convingerea politică. In
pul recerut de lege pe autorii artioulilor, amic al foiei năstr9 soirea, că în 9 spre acest timp d-sa n’a primit nicl-odată aju 8G1R1 ULTIME.
acusa în contra acestora prescrisă fiind, s’a 10 Septemvrie n. a oădut zăpadă pe munţii tor de stat, a participat ou inimă româ-
ridicat, şi tras în judecată a fost d-1 Bal ţării Oltului şi este aprope de 75 cm. de nâsoă la procesul memorandului, din care Budapeşta. 11 Septemvrie. F6ia
teş. Aousa s’a ridicat, pe un duplu motiv grosă şi oă prin Făgăraş e de 8 (jde timp causâ a fost espus la multe perseouţiuuî oficială de acţi publica autograful
de „agitaţia *: ljSecj’ceîn actul de acusă, fărte rece şi surprinzător de neplăcut. — şi ameuinţat chiar ou arestare. D-1 Budi prâ înalt prin care noua dietă e con
1
că în primul articul s’ar fi aţîţat la nesu Din Ungaria vine soirea, oă munţii Tatrei şan susţine, că d-sa şi astâZI tot acela este vocată pe (fiua de 24 Octomvrie şi dis
punere faţă de ordonanţa ministrului de in sunt asemenea aooperiţl de-o pătură grosă oare a fost şi mai înainte. 3) Partioiparea pune, ca alegerile generale dietale
terne din 15 Martie 1895, dată spre opri de zăpadă. In Zips e frig tare. — O sorisore sa la disoursul-program al Ini Kossuth şi se se facă în timpul prescris de
rea colectei pentru momentul lui lancu; partioulară sosită la Braşov din Dobriţin la banchet, d-1 Budişan o motivâsâ prin lege. — In acelaşi număr se publică
'2) prin al doilea articul s’ar fi aţiţat la ură anunţă, că alaltăerl a nins în acest oraş aceea, oă într’o convorbire cu 3 preoţi şi ordonanţa ministrului de interne,
contra naţiunei maghiare. şi coperişele oaselor erau acoperite de ză cu un medic român, disoutâudu-se despre care pe basa autografului prea înalt
Tribunalul s’a constituit sub presidenţa pada. adunarea din Zelau şi Crasna, unul dintre fixăză terminul alegerilor pe (filele dela
judelui de ouriă br. Sentlcereszty Zsigmond, aoei preoţi, ale cărui principii naţionale 2 până la 12 Octomvrie. Ordonanţa e
încredere reu răsplătită. De câ-
jucjl votanţi fiind Ştefani Elc-k şi Jâlcei Ala- românesol nimeni nu le pote trage la în subscrisă de ministru-preşedinte Co-
te-va 4de se vorbesoe în oraşul nostru des
dar. Notar Dr. Lazar Erno; representant doială — l’a îndemnat pe d-1 Budişan să loman Szell, ca ministru de interne,
pre un oas neobiolnuit de defraudare în
al acusei procurorul Csiplcâs Karoly. Ca se ducă numai decât, ou scop de a raporta e fărte lungă şi conţine disposiţiunl
tâmplat într’o familiă de aici. Nevasta par
tălmaciu a figurat ârăşl inevitabilul Leh- Ziarelor românesc!, „căci noi nicl-odată nu numărose, între cari şi aceea, ca co-
ticularului om, cu stare, Francisc Hornung
mann Robert. Curtea cu juri a fost repre eunâsoem esact şi imediat armele şi pro- misiunile electorale se păstreze la
cu numele Frida, ducând la început o viaţă
zentată prin 12 persone, toţi Maghiari. oedeul contrarilor noştri**. Despre aoâsta a alegeri cea mai strictă legalitate.
casnică armoniosă cu soţul ei a soiut câş
Deschi(jendu-se pertractarea, acusatul şi raportat apoi d-1 Budişan la „Gazeta
tiga încrederea lui aşa, că acesta a lăsat Hela, 11 Septemvrie. Escadra
Balteş a declarat dela început, că înainteză Transilvaniei** (Adevărat aşa este, raportul
ou totul pe mâna ei libelurile dela băncile germană aşteptă în totă splendărea
■recurs de nulitate, fiind-că în contracj.ioere ou s’a publicat în resumat în nr. 178 al Ga
de unde-şî depunea banii eoonomiţl. De vre-o sosirea Ţarului. 24 vase de răsboiu,
legea naţionalităţilor dela 1868, e tras la zetei. La observaţia d-lui B. însă, că „la adu
patru ani încoce, ea soâse însă dela amin împărţite în două şiruri, ancorâză în
răspundere înaintea unei pertractări, care nare au luat parte puţini Români şi aceia
titele bănoî succesiv aprope 40,000 oorâne, port. Yachtul Ţarului va sosi la 2
•se face în limba maghiară. A protestat con- numai din euriositate** — am adăugat, oă
asounZend acâsta dinaintea soţului ei. In ur ore d. a.
■tra urmării pertractării în limba maghiară, n’ar fi trebuit să ia parte nici din curiosi-
mă începu a face şi datorii pe la giuvaergii şi
dâr tribunalul a refusat sâ-i dea ascultare. tate. Despre banchet însă d-1 Budişan n’a Paris, 11 Septemvrie. Foile de
alte prăvălii, cari se urcă, cum se Z'ce, aseme
In urma acestui refus unguresc d-1 raportat nimic şi interpelarea celor „Mai clară unanim, că părechea imperială
nea, la oâte-va mii de corone. De-odată vă-
Balteş a declarat şi a rugat tribunalul să mulţi alegători români** se referă tocmai rusescă va visita şi Parisul în 20
Zând, că manoperele ei trebuiau să iâsă în
mu-1 mai supere ou întrebări, căci nu va la acâsta. — R.) Septemvrie. Visita se întâmplă la
fine la ivâlă, se făou nevăZută şi fugi
râspunde la întrebări. Cu tete acestea pre espresa dorinţă a Ţarului.
din Braşov. Soţul ei, descoperind defrau- Jubileul Mechitariştilor. Călugării
şedintele a pus îutrebările obicinuite, dâr
dările făcu arătare contra ei. Ea a fugit armeni din Viena, numiţi Mechitariştî, şi-au Constantinopol, 11 Septemvrie.
d-1 Balteş n'a râspuns.
mai îotâiQ. la Mediaş şi apoi la Budapesta. serbat în Z' de 8 Sept. jubileul de 200 Beiul Malik, şef albanes, a atacat
ua
Urmă cetirea artioulilor încriminaţi
Aici a fost arestată de poliţiă. Se Zice, că ani al întemeiărei ordinului lor călugăresc. lângă Koriţza pe 7 bei turci şi i-a
în traducere maghiară, traducere fârte de-
nu s’au aflat bani la dânsa. Cu oeasiunea aoâsta vienesii au făcut ade măcelărit. A proclamat apoi inde
feotubsâ, şi constatarea, că acusatul a mai
vărate ovaţiunl popularilor oălugărî. La pendenţa Albaniei. Guvernatorul din
;
fost oondamnat de 6 ori pe motiv de agi-
Pentru comercianţii de struguri. In procesiunea ce s’a făcut în numita Z' au Ianina a plecat c’o trupă numărosă
faţiă la 3 ani şi 10 luni.
cancelaria oamerei de comeruiă şi industriă
participat peste 150.000 de âmenî. Meohi- în contra lui Malik.
Einindu-se ou aoăsta procedura de do din Braşov se află espusă o listă compusă
tariştii s’au stabilit în Viena la 1810. In
vedire, procurorul Gsipkâs a formulat între în minist'eriul ung. de agricultură şi oare Bruxella, 11 Septemvrie. Toţi
tipografia lor s’au tipărit mai multe cărţi
bările eâtră juraţi, apoi a pronunţat reohi- cuprinde speoiele de strugurii oferiţi spre comandanţii buri au răspuns la pro
u
românesol, între cari, „Tentamen Criticum
sitorul. începu să descrie „crima agitaţiunei vâuZare de cătră proprietarii de vii din Un vocarea lui Kitchener de-a depune
u
al lui Aug. Treboniu Laurian şi „Sionul
1
contra patriei şi a naţiunei maghiare * şi-şî garia. Acâstă listă se pote consulta de armele pănă ’n 15 Septemvrie. De-
lui Dr. Silaşi.
•dădu, zadarnic, totâ silinţa de a arăta, că cătră cei interesaţi. wett n’a îuvrednicit pe Kitchener
artioulii incriminaţi ar falsifica istoria în Fabrică de bastone la Turnu-Se- e’un respuns. Până acum nici un
Esport de vite din România. Con
paguba Maghiarilor şi ar aţiţa la ură con verill. Vice - consulul austro-ungar din luptător bur nu s’a predat.
sulatul austro-uugar din Iaşi, în raportul său
tra naţiei maghiare. La. fine cere pedepsirea H'urnu-Severin raportâză, că un consorţiu
de pe luna August spune că în anii din Danzig, 12 Sept. AstăŢî s’a în
■esemplară a acusatului, nerecunoscend de belgian are de gând să înfiinţeze aoolo o
urmă s’a făcut un esport însemnat de tâlnit împăratul Wilhelm cu Ţarul
cât împrejurări agravante. fabrică de bastone. Acest consorţiu a oerut 4
vite din Moldova în Rusia (Odessa, Varşo pe yachtul „Hohenzollern* .
D-1 Balteş provocat fiind prin preşe dela guvernul român să-i cedeze 600.000
via, Petersburg) cu preţuri bune. Comer
dinte a-se apăra, declară că mm se apără. de cireşi, miia câte cu 10 lei. Buffalo, 12 Septemb. Starea lui
cianţii ruşi oumpără vite slabe, pe cari le Mac Kinley s’a ameliorat conside
In urma aoăsta juraţii se retrag pen îngraşă în Rusia şi apoi le esportâzâ în Circul Enders. Fiă-eare representa-
tru a aduce verdictul. Firesce, aoăsta nu Germania şi Olanda. Anul trecut s’a vân ţiă are program variat. D-ş6rele Panaiteseu rabil.
pută fi decât nefavorabil. Pe basa verdic s’au produs în ultima seră pe trapezul du
dut din părţile de nord ale Moldovei 25,000
tului, acusatul fu absolvat de sub aousa de agi blu ou figuri de tot nouă şi forte îndrăs- L i t e r a t u r ă .
de vite, âr anul acesta numai în luna Au
tare la nesupunere faţă de ordinaţiune şi neţe. Eseoutarea a fost la înălţimea repu-
gust s’au esportat din judeţul Huşi 4000 „Caractere morale, esemple şi sen
lege, dăr se susţinu acusa de afişare la ură de boi în Basarabia. Preţurile s’au uroat taţiunei acestor drăgălaşe artiste bucu-
tinţe culese din istoriile şi literaturile po-
contra naţiunei maghiare. câte ou 30—40 Lei de vită. rescene. Mult au fost aplaudaţi TheGisellas, pârelor vechi şi moderne** de loan Popea,
După-oe procurorul şî a făcut propu -olowni musicall, cu produoţiunile lor esoen-
0 fată vendutâ. O soire forte roman profesor. Cetitorul află în acâstă carte (de
nerile, tribunalul s’a retras, ca să aducă trioe. Mr. Gustav, oălăreţ jokey, a pus în
tică sosesoe din Sân-Miolăuşul-Mare. Fata aprope 400 pag.) o comoră .nespus de pre-
sentinţa. Sentinţa e cât se pote mai aspră : uimire publicul cu dibăcia sa, âr olowuul
de 19 ani a unui Ţigan musicant din apro ţiosă de învăţături, de mângâieri, de însu
H ani închisore de stat şi 1000 cor. Guido este un isvor nesecat de prodnoţiuni
pierea oraşului cu numele Petru Stoicov, fleţiri spre tot ce e moral, nobil şi frumos.
■amendă în bani, care dăoă nu se va pută comice. Atracţia principală o formâzâ însă
mergea Miercuri diminâţa îu oraş, spre a Preţul cor. 2.50 (cu posta cor. 2.70.) Pen
incassa, acusatul va trebui mai sufere alte renumiţii bicicliştl americani Miss şi Mister
cerceta o şcolă de cusătorie. Pe drum fata tru România 3 Lei, la care este a se adauge
două luni închisdre ordinară. Dasslon, ale căror figuri pe bioic^eta josă şi
întelnesce pe Sima Iancov, care încă mer şi portul postai.
După pronunţarea sentinţei osînditul îualtă şi pe o singură râtă sunt în adevăr
gea ou trăsura spre oraş, avân I lângă sine
z anunţat recurs contra ei. luorurî ne mai văZute în Braşov. Miss şi
pe un ounosout al său. Ei invitară şi pe oooooaooooooooo®ooooooooooooooo
Mister Dasslon vor debuta încă cinci Z'le
* fată în trăsură, âr ea fără multă şovăire a
îu oraşul nostru. Dr. Sterie N. Ciurcu
Aflu. că d-1 Balteş, drept pupăză pe primit invitarea. Abia merseră oâte-va mi
colac, a mai primit şi citaţiunea în alt nute, când de-odată Iancov cârnesoe dela Cununia. D-ş6ra Mandioa Măndai îşi X. P’elilkangasse. — Xr. IO. Viena.
•prooes de pressă, aoesta însă nu politic, ci drumul de ţâră. Fata spăriată voia să sară va celebra cununia religiosă ou d-1 Ioan C o n s u l i a ţ i u n i
proces de calumniă cu contele Lazar, fai din trăsură, dâr cei doi bărbaţi îi legară lancu Aldea Duminecă în 2(16) Septemvrie cu celebrităţile medicale şi cu specialişti dela
mosul procuror dela Alba-Iulia, care a in manile şi au dus-o la Comloşul-mare, unde a. c. la 6ra 1 p. m. în biserica Sf. Ador facultatea de medicină din Viena.
sultat memoria lui Avram lancu. Acest au vândut’o unui bogat ţăran român ou nu miri din Satulung. Nun va fi d-1 Radu G. OOaOOOOOOOOOQQOSÎQOOOOOOOOOOOOOO
proces se va pertracta în 25 Septemvrie mele Sima Somborin. Două Z^ 6 a stat fata Aldea.
în casa bătrânului Somborin şi abia gen- Proprietar: Dr. Aurel Mureşlanu.
'XI* ci. O* In prăvălia G. I. Eremie, strada
Y. darmeria a eliberat’o de-acolo. Iu aoâstă Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai Redactor responsabil: Traian //. Pop<,
afacere s’a pornit oereetarea. bun oaşcaval de munte cu preţul oel mai