Page 11 - 1901-08

Nr. 172-1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina ?.

Pilcler, oare propaga de pe catedră, cele esplorator al Polului nordic, a murit alal- străpuns de jandarmi. Alergai imediat la După servictul divin, s’a ţinut aduna­
mai absurde doctrine, cu desăvârşire opuse tâerl, îu Stokholm, după cura am anunţat pretura, ca să aflu amănunte. Pe drum mă rea în biserica înţesată de lume. Numai
întâlnii cu d-1 doctorand Stoian, care venea
spiritului şi dootrinei oraştinescl. — Dispo- deja în numărul de erî. Nordenskijold s’a preoţii Branului, afară de doi, au strălucit
dela bolnav. In acelaşi moment sosi şi d-1 cu absenţa lor. La ârele 11 d-1 I. cav. de
siţia ministrului Wlassies este un espedient, născut la 18 Noemvrie 1832 îu Helsingfors,
doctor Nicolae Cliueiu şi oâte-şl trei ple- Puşcariu, deschide şedinţa esplicâud în stil
pentru a molcomi întru cât-va spiritele pe pământ fiulandes. Deja dela 1864 a fă­ oarăm la faţa locului. popular scopul „ Asociaţiunei". Urrnâză ra­
agitate ale acelora, cari sunt în dn-pt a cut mai multe călătorii însemnate în re­ Un spectacol îngrozitor mi-se înfăţişa portul secretarului N. Roneean, care, după
pretinde, ca într’o ţâră erejtină să nu fiă giunile Polului nordic. Din punct de ve­ înaintea ochilor. Pe un ţol pe jos, în odaia o frumosă introducere, dă sâma despre ac­
batjocorit de pe oatedră — creştinismul, dere geografic mai însemnate au fost că­ pretorului, stătea pe brânci un bărbat stră­ tivitatea societăţii pe întâiul său an de
puns prin burtă de baioneta unui jandarm activitate. 8e aleg comisiile, una pentru ia-
prin propagarea de teorii scrintite. lătoriile iui din 1876, 1876 şi 1878-79,
şi legat la cap. Lângă el, scăldată în la- oassarea banilor, alta pentru a representa
apoi călătoria din 1883. La 1876 a desco­
f Aron Bilioiu, general-major, un orămî, stătea în genunchi nevastă-sa, ru- desp. la adunarea diu Sibiiu şi a treia con-
perit, că Marea Kari nu e totdâuna înghe­ gându-se îu zadar de jandarmi să aducă un stătătore din 5 dbmne ca să alâgă zece
distins fiiu al Bănatului, a decedat în 7
ţată, după oum se credea. — La 1876 a ţol bolnavului prins de friguri. D-1 Stoiau dintre ţesăturile espuse pentru-ca să se
August u. la Orăştiă, în etate de 67 de
mers peste Marea Kari pănă la 71 grade ridicând bandajul şomer pe care i-1 făcuse, premieze. D-1 preşedinte, după ce dă 20 co­
ani. Regretatul defunct a fost posesorul vătjui o rană deschisă, care începea din jo­ rone pentru premii — şi d-sale îi urmeză
lăţime. La 4 Iulie 1878 a plecat din nou,
mai multor ordine, între altele cavaler al sul sternului şi răspundea în spate lângă alţii, aduuându-se peste 50 corâue — şe­
când trecu peste Marea îngheţată, Marea
ordinului „Cordna de fier“. şira spinării într’aită rană, mare de un dinţa se închide.
Behring şi Oceanul pacific. In vara anului centimetru pătrat. După şedinţă oomisiunea de dbmne,
Peregrini români — la mănăstiri 1883 a străbătut adânc prin câmpurile de îndată am deschis o anchetă a cărei constătătore din d-nele Parasohiva Ciurea,
Streine. Din incidentul hramului mănăsti- ghiaţă ale Groulandei. result.at e. următorul. Oatinoa Puşcariu, Maria Dima, Catiţa de
rei rom. cat. dela Maria-Radna sute de losif Winkler, Maghiar de origine Puşcariu şi Neţi Clinoiu, au ales obiectele
Trenul Fâgaras-Sibiiu a început să
Români — scrie „Drapelul" —peregrinâzâ şvabă, venise din Bănat ou nevastă-sa şi destinate spre piemiare şi s’au distribuit
circule ârăşl de ieri, fiind calea ferată re­ următorele premii:
alăturea cu cei de altă limbă şi lege la parată. cil oumnatul său la târgul din Bran, ca să-şî
desfacă marfa. Şî-a făcut şatra lângă un Premiul I. de 10 cotbne d-nei Maria
acea mănăstire. De Duminecă air sosit la
Podul de peste Timiş dintre Dârste şi olog, care dicea din caterincă şi chema po Ciurea.
Lugoşih neîntrerupt cete numărose de Ro­ trecă orI, ca să-şî cerce norocul din ţi ciu­
f
Săcele, adecă atât podul pentru cară şi pe- Trei premii II. de câte 5 cor. d-nelor
mâni din comunele Târnova, Iaz, Glîmbooa, lele trase de păsări. Acestui olog d-1 co­ Joia Oncioifi, Elena G. Onoioiu şi Zinca
destri, cât şi podul tramvaiului, pe care l’a
Obreja, Ohaba-Bistra, Crâjma, Mărul şi din misar de drumuri Măooiu, în loc să-i câră losif Voicu.
dus apa ooa mare, ce a esundat Vinerea
alte comune, făcând popas în curtea bise- 6 creiţarî pentru locul oare i ocupă, i-a Un premiu III. de 4 cor. d-nei preo-
ricei gr. or. Nu putem înţelege rostul aces­ treoută, va fi restabilit numai peste vre-o luat 50. tese Tişca.
opt dile. De ocamdată tramvaiul se opresce Revoltat interveni cumnatul lui Win-
tor peregrinage la o mănăstire, în care în­ Trei premii IV de câte 3 cor. d-nelor
la marginea Derstei. Dincolo de Timiş în kl®r şi ameninţa pe comisar cu două palme,
tre? serviciu! divin se faoe în o limbă ou dâcă îi va cere şi lui tot atâta. Măuoiu dăscăliţe Tişca, Ana Onoioiă şi Elena Voicu.
Sâcelenupote circula tramvaiul, fiind că în
totul neînţelâsă de poporul nostru. Avem aduse atunci jandarmii şi Winkler şi cum­ Două premii V. de câte 2 cor. d-nelor
partea aceea a rămas numai o maşină şi preotese Onoioiii şi N. Bâuciiâ.
dâră şi noi mănăstirile nâstre, la cari încă natul său fură duşi la solgăbirăul Fekeţe
au loc peregrinage şi în limba nâstră se nici un vagon. Se spune, că pe când a (Schwarz). Acesta, în loc sâ-i asculte, po­ Nu putem decât să atragem atenţiu­
face serviciul dumnecjeesc.. Mănăstirea Ho- fost construit podul pentru tramvaifi şi s’a runci să fiă închişi. Revoltat Winkler îşi nea tuturor acelora, cari stau în fruntea
lucrat iute, şi peste nâpt9, piloţii au fost apără dreptul, cerând să fiă ascultat înainte despă'ţămintelor sătenescl ale Asoeiaţiunei,
doş-Bodrogului, lângă Arad de esemplu, asupra acestei idei nemerite de a îutemeia
bătuţi, pentru a termina mai iut.e, îu fun­ do a fi închis, câol stând în temniţă nu va
încă este cercetată de cjeol de mii de cre- putâ vinde din marfa adusă de departe şi esposiţii ou premii pentru esposanţl. Pe de
dinoioşî, prin urmare credem, oă ar fi bine, oa dul apei numai de un metru şi jumătate, pe şatra sa va rămânâ pradă trecătorilor. o parte rîvna de muncă se stimulâză, pe
când trebuiau să fiă de 3 metri afundaţi. de altă parte se recompensâză acâstă muncă
Româuii noştri să-şi alâgă acest loc de în­ Dâr Fekele, care pare a fi puţin în curent
chinare spre trebuinţele sufletesc!. La Ador­ Dâr şi Ghimbăşelul s’a umflat aşa de cu legea pa care o represintâ, nu ascultă şi priutr’aceea se aţîţă ambiţiunea săte­
tare Vinerea irecutâ, încât la Christian a da sărmanul om, ci-şl repetă porunca. nilor.
mirea Maioei Domnului se serbâz' hramul
causat mari stricăciuni. A suferit mai mult Atunci Winkler pierdându-şl cumpă­ La anul viitor cu ooasia adunării ge­
acestei mănăstiri, cu oare ocasiune mii şi nerale se va arangia în comuna Porta o
partea Christianului locuită de Români. Pe tul numi pe solgăbirău „gsz ember" şi jan­
mii de crsdinoioşl visitâză acest vechifi darmului, care se apropia de el, îi rase o esposiţiă de vite cornute. Decât dorim, ca
marginea rîului S6 întindea şoseaua, acâsta
locaş dumnedeeso, înzestrat cu călugări ro- palmă de răsuna. Jandarmul scâse sabia statorirea premiilor să se facă in şedinţă
a fost subminată de apă şi distrusă, âr trei plenară cu mai puţină grabă şi îo mod mai
mănescl şi cu limba română oa limbă bi- şi îl isbi de două-orl în cap, Winkler prinse
3
sericâsoă. Este deci, credem, timpul suprem, case, situate apropo da soşea, s’au surpat îusă sabia cu mâna şi cârcă să-l desarmez . puţin arbitrar, ceea-ce va ajuta la îndepli­
în urma apei de le-au subminat. Tâte po­ Atunci un alt jandarm să repedi cu baio­ nirea scopului.
ca preoţii şi învăţătorii noştri să lumineze
durile au fost duse de apă. Aşteptăm să neta şi-l străpunse ou atâta furiă, încât După masa comună urma joc şi vese-
poporul şi să-l îndemne la căutarea mân­
ni se raporteze mai detailat despre pagu­ arma trecu prin bietul om şi se împlântă liă şi... un chef naţional!
gâiere! sufletesol în bisericele românesc!, în uşe. Să tot mergi la Fundata, că, Domne,
bele oausate,
căci de multe ori numai din oansa neorien- Şi mai revoltătore însă au fost sce­ bine-i!
tării se face acâsta de cătră poporul nos­ In prăvălia G. I. Eremie, strada nele, cari au urmat. Chemat în grabă d-1
tru, după-cum sV putut constata acâsta şi Hirscher, lângă Mutzig, au sosit: cel mai Htoian, a găsit pe rănit cu manile încătu­
bun caşcaval de munte cu preţul cel mai şate. Pretindend să fiă deslegat, jandarmul SOIRI U L T I M E .
la peregrinii de Duminecă.
eftin en gros şi en detail; (lilnio sosesce i-a răspuns, că numai dâcă ia răspunderea
înmormântarea lui Crispi. DinîVea- transport de etugnrl, pepeni verdî, galbeni, asupra sa o face şi i-a arunoat cheile, ca Bucurescî, 14 August. După soi­
pole se telegrafeză, că Crispi va fi înmor­ Tuerchestao, Cantalupi, şi în general tot să-l deslege. Mai târdiu, nevasta lui Wiu- rile răspândite în urmă, Regele Carol
felul de articull de delicateţe. kler umblâud în zadar după puţină supă
mântat cu mare pompă. Regele va fi re- va ave o întâlnire cu împăratul Fran-
pentru bolnav, a cut'-zat să câră solgăbi-
presontat printr’un general şi un adju­ cisc losif.
răului. Acesta arefusat. Euînsu-ml vădând
tant. Corpul lui Crispi a fost aşetjat Curier din Bran. po sărmanul om prins de friguri am spus Sofia, 14 August. Vre-o 2000 de
po un stindard al marinei şi aşa a fost pus unui jandarm să-i aducă un ţol. Lasc-l să persăne, adunate la palatul de justiţiă,
n
Sîrba umbrelelor. — Străpuns pentru patru-ăecl şi
pe catafalc. El e îmbrăcat în negru având crepc!“ (dogoljou) mi-a răspuns.
cinci de creiţari. — In loc de medic iwocuror. — au aclamat ac|î pe acusaţî când au
pe piept deooraţiunile siciliano şi cordonul „Asociaţiunea“ la Fundata. — Fsposiţiă de Doctoral consultat, dâcă rana e mortală, eşit din sala în care se pertractâză
ordiuului Anunciata. Lângă catafalc într’o ţesături. Chef românesc. a răspuns, că dâcă nu se va face bolnavului procesul Sarafoff.
imediat o operaţia, va muri de sigur fiind stră­
ladă se află tâte deooraţiunile lui Crispi,
Iu o miie şi una de nopţi e vorba de punse organele principale. A pretins deci să
între cart şi marea cruce a ordinului St. o lădiţă magică, în care puteai să bagi fiă transportat îndată ia Braşov, unde să
Ştefan. Vasul, pe care se va t-ansporta la două case, clece cirezi de boi şi două-(jecî i-se facă operaţia, pe care el aici nu o
Palermo, va fi condus de însu-şl ministru de herghelii de cai. şi tot mai era loc pen­ putâ face în lipsa aparatelor necesare. I-s’a
tru un sat întreg. îmi aduc aminte, cât de răspuns însă, că legea nu permite să fiă Sunt prea puţine măr {invitare.
de marină. — Se cjice, că Papa primiud
mult îmi băteam capul, când eram copil dus bolnavul dela faţa locului, pănă nu va Uu redactor al diarului parisiau „Figaro"
vestea despre mortea lui Crispi, aesolamat:
şi-mi spunea bunică mea povestea orientală, veni judecătoria să-l asculte. Adecă în loc a interwievat tjilele trecute pe un juvaer-
„Ni-a fo t duşman, dâr un luptător ener- ca să înţeleg „mărimea atât de mică a să se dea primele îngrijiri unui muribund, giu de frunte franees, şi acesta supărat de­
v
w
w
gio . Apoi a adaus: „E voia lui Durnne- lădiţei. Dansportându-l la Braşov, trebue să vie clara, că mărgăritarele orientale se împu-
deu, ca eu să supravieţuesc întrâga mea Şi acuma iată-mă pe mine inventând procurorul din Braşov să-l asculte. Feri­
11
un „curier" cu „a patra dimensiune , în ţinâză pe (ji ce merge şi se scumpesc în-
generaţiă". cită ţâra cu astfel de justiţia! Ac}I, a oin-
care încape un solgăbirău nemilos, o es- cea cji, sărmanul AVinkler, îu agoniă zace tr’una. Colierele au devenit aşa de moderne,
Falkai a sosit. Faimosul defrauda- posiţiâ de ţesături şi alte multe. pe un ţol murdar îu odaia solgâbirăului, încât tote ap=de Oceanelor nu sunt în stare
tor Falkai a sosit alaltăerlla 7 6re dim. în Căci multe s’au mai petrecut în Bran păzit de jandarmii, cari l’au străpuns! a da atâtea, câte se cer. Dâcă un juvaer-
în timpul diu urmă!
Budapesta la gara de Vest escortat de doi * giu are nisce mărgăritare preţiose, însourt
N’au trecut nici 10 cjile dela jaful din
gendarml. Când Falkai S9 sooborî jos diu Vrâu însă să sfirşesc acest curier ra­ timp le vinde şi înoâ cu preţ fbrte bun.
„Valea Grajdului", despre oare am rapor­
tren între baionetele gendarmilor, unii din portând lucruri mai îmbuourătore. Un juvaergiu avu uu colier din 45 de
tat la timpul său, şi âtă că seîntîmpiă altă
public l’au cunoscut şi îndată s’a lăţit fai­ faptă sângei’âsă. E vorba de adunarea generală a des­ fire de mărgăritar, între cari 12 erau de
ma, că Fa'kai a sosit. Cu capul plecat şi Joia trecută a fost târg de ţâră în părţământului „ Ascciaţiunii", sediul Bran, tot negre, şi nu le-a ţinut mai mult ca o
cu paşi grăbiţi trecu prin gară şi ajunse Bran Nu-i destulă pacoste pe capul bieţi­ oare s’a ţinut Duminecă în comuna Fundata. săptumânâ în galantar, căci le-a vândut ou
lor omeni schimbarea călindarului, aşa că Pe un timp admirabil de frumos am
în stradă. Esteriorul lui nu s’a schimbat, 440,000 franci. Mai mult iubesc mărgărita­
nu mai sein, dâcă tîrgul e la 8 August sâu plecat pe jos cu trei tovarăşi, în vreme-ce
cu deosebirea, că pe când fugi în America rele milionarii din America nordică, cavi
la sfântul Panteleiuiou, care cade acum în totă colonia de ospeţl, cari petrec vara la
era ras, âr acum pârtă barbă completă 9, — dâr mai dădu şi o piâie, care rupse Bran, au plecat îu trăsuri pe frumâsa şo­ dau cu ochii îuchlşî câte 200—300 mii de
nâgră şi în locul uniformei, pârtă îmbrăcă­ podurile şi făcu să vie Turcul încruntat şi sea, care duce pănă la graniţa României. franci pe ele. Mai mult sunt căutate mărgări­
minte elegantă. Pe drum dela gară pănâ spumegând. Era pe Ja unspre-cjece şi ju­ Fundata, unul dintre cele 10 sate din tarele negre şi cele cu colore roşa.
mătate înainte de prâncl, când mă abătui
la închisâre ruga într’una pe gendarml să-î care e constituită comuna Bran, e clădită
şi eu pe Ja hotelul Bucecih, oa să văd ce la o înălţime de peste 1000 metrii de-asu-
escorteze iute, căci îl cundsoe totă lumea.
fac âmenii o and plouă la târg. pra suprafeţei mării pe nisoe dâluii sterpe.
Plângând a spus gendarmilor, oii nu-i pasă Doctorul
In curtea hotelului să ţine de obşte Ou tote acestea, omenii sunt cu dare de
de ruşine şi de arest, dâr îl torturâzâ gân­ joc la sărbători şi cu tâtă ruptura de nori mână şi trecând graniţa ţării prin mijlo­
dul, că ce va face familia sa, care şi pănă vibra şi cobza zdrăngăneau în ruptul ca­ cul satului, Fundăţenii au multă comuni­ ALESANDRU de YĂIDA-VOEYOD
acum a avut să se lupte ou multe miserii. pului şi un pipernicit de ţigănuş bâtea toba caţi ă cu Româuia. specialist pentru bole interne
marcând un tact repede de brîu pisat.
In cjece minute au sosit dela gară la în­ Lângă biserică, în curtea caselor d-lui
Vre-o 16 păreohl frământau pământul şi Oocioiu, ne aştepta tot satul îu haine de CARLSBAD,
chisâre. Pe la 11 âre a. m. Falkai a fost
fiă-oare jucător ţinea în stânga umbrela, âr sărbătore. Totă curtea era împodobită ou A l t e W i e s e , „Drei Staffeln. tt
condus înaintea judelui instructor Ladislau în drâpta strîngea pe jueătbre, căutând s’o o esposiţ’ă minunat de frumosă de ţesături.
Szabo, care l’a interogat. După asoultare a alipâscă cât mai strîns de sine............... ca să Fundăţencele suut renumite în măiestria VVYVYVVYVWVYYYVYYVYYYVVYVYYVYY
fost din nou condus în arest. n’o plouă. cu cari ţes obiecte de artă, aşa că d-1 T. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Chiar pe când admiram o pereche de cav.de Puşcariu, preşedintele despărţ. Bran
Nordenskijold a murit. Baronul Sohodolenî chipeşi şi frumoşi, avuţii circu­ al „ Asociaţiucei", a avut o i ieiă ferioită pu­ Redactor responsabil: Trai,an II. Pop.
Nils Adolf Euric Nordenskijold, renumitul lând prin mulţime faima despre un om nând la oale acâstă esposiţ’ă.