Page 13 - 1901-08
P. 13
RE DICŢIUNE A, „gazeta« iese îl Metro fii,
Admistraţinnea şi Tipografia Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
Sraşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şăse luni
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Scrisori nofrancate nu se pri N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
mesc.—Manuscripte nu se Pentru Komânia şi străinătate:
retrimit.
Pe un an 40 franoT, pe şăse
I N S E R A T E luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«B prlmeso la Admlnlstraţluns in N-rii de Duminecă 8 franol.
Braşov şi ia unnătorolo
Se pronumoră la tdto ofi-
BIROURI de ANUNŢURI: ciele poştale din întru şi din
în Vlena: la N. Dulcea Naohf., afară şi la d-nii ooleotori.
Hux. Augenfeld & Emeric Los-
ner, Heinrich Sohalok. A. Op- Abonamentul pentru Braşov
pelik Ntichf. Anton Oppelik. Âdministrafiunca, Piaţa urne.
In Budapesta: la A. V. Gt-old- Tfirgul Inului Nr. 30, stagiu
borger. Ekstein Bemat, Iuliu I.: Pe un an 20 oor., pe şese
Ueopold (VII ErzsĂbot-korut). luni 10 oor., pe trei luni S cor.
P R E Ţ U L I H S E R Ţ I U N I L O R : Ou dusul în casă : Pe un an
o seria garmond pe o coldnă, N U L L X I V . 24 oor., pe 3 lunII2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordno____Un esomplar
Publicări mai doso după tari 10 bani. — Atât abonamontele
fă şi învoială. — RECLAME pe cât şi inserţiunile sunt a se
pagina 3-a o seriă 20 bani. plăti înainte.
Nr. 173. Braşov, Sâmbătă 4 (17) August 1901.
Verdictul dela Sofia. tului preventiv au fost veseli şi în- conducătorul popular al curentului Legea congregaţiilor şi Iezuiţii.
crefţuţî, că aşa se va sfirşi comedia. revoluţionar macedonean.
Verdictul dat Miercuri de cei Chiar şi decursul pertractării Ore în aceste împrejurări se va încă dela înoeputul anului, guvernul
cinci juraţi bulgari din Sofia, dintre procesului a fost de aşa, încât se pută schimba atitudinea „înaltului frances, a presentat un proiect de lege re
cari trei erau ţărani simpli, a fost părea, că se tratăză mai mult de comitet maeedo-bulgar" devenind mai lativ la congregaţiile călugăresc!.
nu verdict de achitare. Nu numai desculparea, decât de inculparea ce moderată, cum se sperase un mo Proiectul a fost combătut ou multă
Sarafoff, ci roţi complicii săi din co lor aduşi înaintea Curţii cu juraţi. ment? înverşunare de pressa catolică şi în urma
mitetul macedonean, traşi dimpreună Acăstă impresiune au făcut’o cu deo Şi câte nu stau în legătură cu lui s’a produs chiar âre-carl încordări di-
cu el înaintea justiţiei pentru crima sebire depunerile martorilor. activitatea viitore a acestui comitet! pîomatioe între Praucia şi Vatican.
asasinatului, au tost declaraţi nevi Acusaţii au mai fost scutiţi şi Câte fire din tote părţile nu se în Ou tâte acestea proieotul a devenit
novaţi. de cetirea depunerilor martorilor în tâlnesc şi nu se încurcă în cestiunea, lega şi legea are mai multe disposiţii re
Unanim s’a dat verdictul, pre procesul pertraetat înaintea curţii cu pe care a provocat’o acăstă acti strictive faţă ou numitele congregaţii uni.
cum unanimă a fost opiniunea, pu juraţi româno de Ilfov, fiind-că pro vitate ! înainte de tâte orl-oe congregaţiune sâu
blică bulgară, că aceşti 6menî tre cedura judecătorâscă bulgară nu per S’a <jis de cătră foile inspirate ordin oălugăreso trebue să obţină autorisa-
buiau se fiă achitaţi, fiind-eă trec mite cetirea depunerilor făcute înain ale ministeriului de esterne austro un ţia guvernului şi să se supună celui mai sever
înaintea ei ca nisce eroi ai liberării tea altor tribunale. gar şi acum o cjic şi foile din Ro control din partea statului. Unele oongre-
Macedoniei şi prin urmare „nu numai Ce ar fi folosit însă şi dăcă s’ar mânia, că în cele din urmă pbte fi gf-ţiunî s’au supus legii şi au cerut autori-
că nu ar merita pedepsă, der popo fi cetit acele depuneri, când cei trei indiferent pentru Europa şi Româ saţia, altele nu. Relativ la ordinul Iesuiţi-
rul trebue să le fiă încă recunos apărătoiî, dintre cei şepte-spre cjece, nia, ce a botărît curtea cu juraţi din lor, marele diar frances Ftgaro" scrie ur-
n
cător". cari au fost admişi la cuvânt, şi între Sofia. E de ajuns, că întrâga Europa mătorele:
Justiţia bulgară a împlinit tote cari erau deputaţi şi foşti miniştri, scie acjî, cari sunt tendinţele şi care Iesuiţii au luat hotărîrea defiuitivă să
formele, după legile bulgare, er ju au declarat unanim, că „un verdict este activitatea comitetului revoluţio- nu ceră autorisarea legală, deâre-ce nu ră
raţii s’au pronunţat independent de de achitare este neapărat de lipsă uar macedonean. mâne nici o îndoială, că le-ar fi refusată,
tote acestea, după a lor consciinţă. pentru apărarea onărei macedone Atârnă deci şi de aci încolo însă ârăşl nu se vor espune, ca în finul
Inzadar procurorul le-a vorbit nilor". dela atitudinea guvernului bulgar, 1880, d’a fi espulsaţl cu forţa.
de sistemul de terâre, ce l’au eser- Der, din norocire, nu sunt nu ca se nu vină în conflict cu intere Dânşii voesc să cruţe guvernul de
ceat aceşti bmenî în ţeră şi afară mai macedonenii şi nu e numai opi sele Europei. Sarafoff cu tot trium eseouţiunile brutale din 1880 şi se vor re
din ţără. Inzadar a căutat se-i con niunea publică bulgară, de care are ful. ce l’a reportat, pare a înţe trage de bună-voiă. Dela 1 Ootomvre îna
vingă, că prin verdictul lor sunt da se se ţină sâmă. lege, că situaţiunea este schimbată inte nu va mai fi nici un lesuit în Prau
tori să pună odată pentru totdăuna Mai este opiniune publică şi în şi că macedo-bulgarii trebue ori şi cia, nici în şcole, nici la reşedinţele ordi
stavilă acestui terorism. Căci dăcă vecina România, care în urma asa cum să ţină sâmă în viitor de acei nelor.
şi vr’unul dintre juraţi ar fi fost con sinatelor bulgăresc! a dat mai în factori, în urma presiunei cărora a Pe de altă parte însă se vor lua mă
vins de criminalitatea acestor âmenî, tâi u alarma, descoperind primejdia fost posibil să li-se facă, şi aşa cum suri, ca şcâlele conduse de IesuiţI să esiste
n’ar fi cutezat să răspundă, la între uneltirilor revoluţionare bulgare şi s’a făcut, acest proces. şi în viitor şi să funoţioneze în acelaşi spi
bările puse, cu „da". Curentul domi este o opiniune publică a statelor rit ca păuă acum.
nant în ţără era prea de tot favo europene, cari an sprijinit demersu Torpilorele rusescî la Galaţi In Astfel şcolele nu sunt în primejdia.
rabil Sarafoffilor. Terorismul propa rile guvernului român făcute în in afacerea trecerei misteriâse a celor 5 tor In anul 1880 Iesuiţii nu erau pregă
gat do aceştia a rămas învingător teresul ordinei şi a liniştei în Balcani.
pilare rusesc! în faţa oraşului Galaţi, care tiţi; însă de astă-dată au avut timp să ia
pe teren, ăr judecata rece şi dreptă, Verdictul curţii cu juraţi din
a fost semua!at.ă acum deee cjile de cătră t6te măsurile în privinţa şcâleior, ba încă
precum şi consideraţiunile mai înalte Sofia, nu numai că nu este o satis- presaa română, diarnl „Reichs'wehr", din să-şî alâgă şi urmaşii.
ale ordinei de drept şi legale în stat, facf.iune dată României pentru cri Viena, <jioe, că una dintre puterile semna
au fost învinse. mele săvârşite pe teritorul ei, der e tare ale tratatului din Berlin va cere es- Situaţiunea materială a colegiilor este
Bulgarii jubilâză. Mulţimea a temere prea justificată, ca nu cumva plicaţinnî la Petersburg în aoâstă privinţă asigurată, deâre-ce aceste stabilimente fac
dus pe Sarafoff îr trimuf pe braţe prin rehabilitarea Sarafoffilor stările pe basa articolului 52aldisului tratat, care parte din societăţi civile al căror drept de
acasă şi el a ţinut mulţimei vorbiri din Bulgaria se degenereze din nou pe proprietate nu pâte fi atins, după legea
stipulâză, că nici un vas dc râsboiu nu pâlc
înflăcărate, îndemnându-o să lucreze povîrnişul anarchiei. intra in apele Dunărei fără ca puterile sem oongregaţiilor.
pentru unirea macedonenilor şi pen Oare va fi direcţiunea ce o vor natare sâ fiă de mai ’nutrite însciintate. Prin urmare, moralicesoe şi materia-
tru liberarea lor din robia. lua de aci încolo lucrurile în Bul „Porter Lloyd" primesee cu privire lioesoe şcâleior Iesuiţilor nu pot fi atinsă
Procesul criminal s’a prefăcut garia? Etă întrebarea importantă, ce la caşul de mai sus următorea telegramă de noua lege.
astfel într’o manifestaţiă politică, se impune după cele petrecute Mier din BucurescI: Episcopul din Mcntpellier, dice „Pi-
care semnalăză triumful Sarafoff ilor. curi în Sofia. garo", comunică într’o circulară părinţilor,
T Guvernul român a renunţat de a mai
Tote acestea nu surprind pe ni Sarafoff, nu numai că e a<jî li face reclamaţiunî pe cale diplomatică în contra cari au copii în şcâlele Iesuiţilor, că pot
meni. Se prevedea dinainte, că acesta ber şi spălat de tbte păcatele, dâr apariţiunei celor cinci iorpilore rusescî în apele fi liniştiţi, deore-ee la Paris, la Bordeaux,
va fi resultatul proce-ului. Sarafoff el a devenit pâte încă mai mult ca române ale Dunării . la Montpellier şi pretutindeni, şcolele se
w
cu complicii săi în tot timpul ares înainte omul influent al situaţiunei, vor redesohicle la tomnă.
\
FOILETONUL „GAZ. TRANS". „Pată bătrâuă!" tru farmecul, ce-1 oferiau luorurile vechi, rinţa de a tapiţa t.âtă casa, er loggia a o
El făcu ochi mari. „Dâr de când au îngălbenite. transforma într’o verandă giamlîc."
început să fiă fetele bătrâne aşa înfloritâre, încăperile de sus fură în pripă visi- „Inoep a înţelege".
Castelul fermecat. aşa elegante, sigure şi liberale?" tate; amândoi coboriau acuma împreună „O, ce nu înţelegeţi d-vâstră ?"
Do IfcTeexa,. scările. Afară ploua de vărsa; dama se „Permiteţi-mî cu tâte acestea, a vă
Ea rîdea de zăpăcela lui; apoi spre a
Fine. aşeejă pe un scatiu în sala de mâncare şi spune, că contele d-vâstră este un om forte
preveni un compliment, dise repede:
„Vă rog, aşa der, în numele contelui învitâ pe intendaut să şâcL şi el; apoi original".
„N’ar fi bine să visităm acuma etajul începu: „Sunt de acord, el este în adevăr un
de Soragna, să primiţi o modestă gustare....
de sus?" „Castelul îmi place forte mult; aş om original", — replica iutendantul cam
Acesta este minimul, ce-1 pbte oferi o fa-
miliă, în oare ospitalitatea este tradiţională, „Scările erau largi, comode şi atră- vrâ să cunosc acum şi condţiunile vân ofensat; —• „dâr unde 'stă scris, că origi
cjării". nalii să n’aibă nici odată dreptate ? Pentru
străinilor, ce se abat pe aici". gătore, ca şi restul şi se terminau îutr’un
Era atâta simplioitate în vorbele lui, mare coridor, care se afla de-asupra biblio- O nelinisce nervosâ îl cuprinse pe in- el, oare e născut în acest castel, ce de
încât orl-ce îndoială se risipi; afară de tecei şi care primea lumina prin numerose tendant. secole aparţine conţ’lor de Soragna, tote
aeâsta fulgerile şi tunetele o umplură pe ferestre împodobite ou embleme. Pe păreţi „Sciţi d-vâstră, că au umblat deja mulţi aceste lucruri, cari pentru alţii sunt pote
dama cu atâta grije, încât nu mai dădea atârnau o mulţime de stampe vechi, oail amatori pe aici? învechite şi nrîte, au o valora nestimată :
nici o atenţiă altor lucruri. După o scurtă bătură damei numai deoât la ochi: „Pamela „Acuma aflu acest lucru şi mă mir, tote aoeste obiecte îi sunt crescute la inimă
pausă, inteudantnl reluă cuvântul: sâu : juneţa răsplătită", „Gnido Mannering, cum do nu s’a vendut până acuma, trebue acestui eremit isolat, misantrop şi doritor
„Dâcă doriţi a vă însciinţa familia, sâu: exilaţii pe insula Barra" cetia ea cu să fie forfe scump?" de linişte".
avem un birou telegrafic în apropiere". un aer vesel, surîcjător. Răzimat de o fe- „Dela ultimul reflectant, contele oeiu „Souzsţi-mă, dâr pentru-oe....? tt
„Vă mulţumeso, dâr eu n’am familiă, râstra, iutendantul se uita la ea. Nici unul oiucl sute de mii de lire". „Sciu, oe vreţi, să mă întrebaţi: peu-
âr servitorii mei nu vor fi îngrijaţl. Eu dintre visitatorl n’a învrednicit vr’odată de „Mi-se pare, că glumiţi". tru-ce îl scâte în Yânclare? Contele nu este
sunt fată bătrână şi deprinsă cu indepen o privire aceste stampe. Dama avea, de si „Trebue să adaug, că măcelarul — era bogat; dela părinţi a moştenit datorii
denţa". gur, un gust ales şi o simţire delicată pen un măcelar îmbogăţit — îşi esprimase do grele; prin vendarea [castelului le-ar putâ
