Page 14 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 173.—1901.

„Figaro" întrebă, la urmă,: Oe au să In chipul acesta să dăm satisfacţie familiei Aoâsta paradă va fi precedată de un ser­ pele şi musică. Panglicile le ţineau prima­
devie Iesuiţii? Şi dă răspunsul următor: Mihăileanu şi opiniunei publice străine !“ vicii! divin, ce se va celebra tot acolo în rii din Polermo, Neapole, Roma şi Ribera
Iesuiţii bătrâni vor rămână în Francia şi Ou acestea s’a terminat şedinţa de liber. Sâmbătă sâra va fi retragere cu mu­ (locul natal al lui Crispi), preşedintele ca­
vor locui ca sub-ohiriaşî câte doi, în case diminâţă. După amiaclî vorbesce advocatul sica şi lampifine pe stradele din centrul merei, vioe-preşedintele senatului, ministrul
private. Iesuiţii tineri, membri ai congrega- Yesseff, fost ministru de justiţiă. Pledoaria oraşului. Naşi şi alţii. Conduotul a traversat oraşul,
ţiunei, vor merge în străinătate şi vor aş­ aoestuia este ascultată de întrâga asistenţă urmat de un publio enorm. Ajuns la arse­
In afacerea Evreului „Singer" au
tepta acolo timpurt mai bune. cu ffirte multă atenţiune. El spune: „Când nal, cosciugul fu pus pe un vapor, cu care
mai fost ascultate adl câte-va persfine la
a ridicat acâstă acusaţiă oontra lui Sara- fu transportat la Falermo, urmat de alte
poliţia de aici. Intre cei citaţi aflăm, că
foff, România n’a avut în vedere numai pe sunt şi nisce lemnar,! cari Luni diminâţă lu­ vapfire, pe cari se aflau membri familiei şi
Procesul Sarafoff. membrii înaltului comitet macedonean, ci crau la lemnăritul dela Valea de pe Tocile. alţi veneratorî ai defunctului. — Intre nu-
idealul întregului popor bulgar. La masa mărfisele oorfine s’a remarcat, aceea a îm­
I» i u a III. Aflăm, că pentru a stabili identitatea Evreu­
aousaţilor nu stă Sarafoff, oi aspiraţiile tu­ păratului Wilhehn,
lui arestat s’au cerut informaţiunl şi dela
La Sofia s’a desfăşurat în primele trei turor patrioţilor. Un verdict afirmativ ar
poliţia din Brăila, unde, după afirmarea lui Instalarea părintelui protopop al Bis­
dile ale săptămânei aoesteia un simulacru însemna negarea sfintei cause a liberării
ar fi petrecut mai mult timp înainte o’un an. triţei, Gerasim Domide, anunţată deja în
de prooes, oăcî uu-1 putem numi altfel, în Macedoniei".
cjiarul nostru, se va face după următorul
oare verdictul juraţilor bulgari a încercat După Peseff i-se dă cuvântul acusa- Un dar regal. Regele Carol a dăruit
să legitimeze omorurile politioe, puse la tului Sarafoff, care cu o voce puternică program: „In 18 August la 5 fire p. m.
Dumineca trecută, archimandritului Nifon, primirea şi inseratul. 2) 8 fire sâra cină
cale de comitetul maoedonean. Sarafoff şi rostesce cuvântarea de apărare. Fostul pre­ superiorul monastirei Sinaia, 44 fotografii
ceilalţi aousaţl îu acest prooes, care a pro­ şedinte dioe: „Suntem acusaţl ca autori după documentele istorice, pe pergament, comună în hotelul „Regele Ungariei". 3)
dus multsvon în tfită Europa, au fost achi­ morali ai asasinărei lui Fitowaky şi Mihăi­ ale căror originale se află în biblioteca din In 19 Aug. la 8 a. m. servioiul divin şi
taţi de curtea ou juraţi. leanu. Resping din tfite forţele mele acâstă Moscva. Aceste documente sunt privitfire instalarea. 4) Banchet.' 5) Petrecere po­
pulară".
Etă pe scurt darea de sâmă asupra aousare nedrâptă. Autorii morali sunt alţii, la istoria României şi tratâză despre dife­
continuării prooesului: aceia, cari au semnat tratatul din Berlin ritele legături, încheiate de domnii Moldo­ In consiliul superior al armatei
române şi în comitetul inspectorilor generali
Şedinţa de Miercuri se deschide fix la şi au nesocotit apoi iscăliturile lor." Preşe­ vei, ou regii Poloniei. Aceste fotografii vor au fost numiţi : Dim. Sturdza, ministru ad
firele 8 a. m. dintele ii atrage atenţia să nu vorbâseă îmbogăţi biblioteca monastirei Sinaia, care interim de răsbo>ă: generalii E. Arion, .
Advocatul Ghenadieff, stambulovist, îşi despre politică, însă Sarafoff tot mai con­ posede deja 3000 volume şi 500 obiecte comandantul corp. 2 de armată; Sergiu
înoepe pledoaria, făcând biografia părinţilor tinuă cât-va timp. „Omorurile politice co­ vechi. Băicoianu, comand, corp. 3 de armată şi
aousaţilor, caii au părăsit Turcia, pentru mise de Macedoneni asupra spionilor—ur- inspector al cavaleriei; I. Argentoianu,
Limba germană, ca limbă oficială comand, corp. I de armată şî iuspector al
a-şl scăpa viaţa. „Sarafoff — spune apără­ mâză Sarafoff — sunt ffirte numărfise. Asa­ geniului; Al. Oarcaleţeanu, şeful marelui
s’a aprobat de cătră ministrul de interne,
torul — ofiţer fiind, a înfipt stindardul re­ sinatele din BucurescI nu sunt isolate. Ore stat-major; Mihail Opresou, guvernatorul
după-cum spun foile unguresc!, la comuna
deşteptăm naţiouale în Turcia, punându-se tfite acestea au fost făcute din ordinul meu? cetăţii BucurescI şi inspector al artileriei.
Perjdmos din Torontal. Aceleaşi charespun,
în fruntea a număroşl patrioţi macedouenî". Nu! de o miiă de ori nu! Aceştia sunt pa­ In consiliul superior al armatei au
oă şi consiliul oomunal din Ndmet Keresziur,
Intră apoi în analisarea acusărilor, oe se trioţii macedoneni, cari esasperaţî de tiră- mai fost numiţi comandorul Em. Koslin-ki,
oomitatul Şopron, a adus hotârîrea, să-şi comandantul măriei militare şi colonel
aduc inculpaţilor, pe cari le discută şi le nia unui Sultan lacom de sânge inocent,
redacteze prooesele verbale numai în limba adjutant O. Coandă, secretarul general al
combate. „D-vfistră, domnilor — spune el ucid pe spionii acestuia!" ministerului de răsboiă; âr în comitetul in­
germană. Pfite tot se mai întîmplă minuni
apoi adresându-se juraţilor — trebue să ară­ După aceea preşedintele face resuma- spectorilor generali au mai fost numiţi
şi în vâoul nostru!
taţi Europei eivilisate, prin verdiotul ce tul desbaterilor şi juraţii întră în camera d-nii generali Vasiliu Năsturel, oomandantul
veţi da, că aceşti tineri, cari luptă ou de deliberare. divisiei active; P. Wartiade, şeful oasei
Alt vas rusesc în portul dela Ga­ militare regale; medic general Vercesou,
tfită vigorea de oare sunt capabili pentru Juraţilor li-s’au pus următfirele în­ laţi. De un timp încfice vasele de răsboiă inspeotor general a servioiului sanitar al
un nobil ideal naţional, nu sunt ucigaşi!" trebări :
rusesc! visitâză des apele române. Marţi armatei; şi intendentul I. Opresou, director
Ghenadieff termină cu cuvintele: „In cu­ Constatat este, că Boris Sarafoff a fost superior în ministerul de răsboiă.
sâra a sosit în portul Galaţi, şalupa rusă
rând va sosi momentul, când vom striga instigatorul asasinării lui Kiril Fitowsky?
de răsboiii Socol, având pe bord pe d-nii I)iarul nemţesc „Donau Save-Post",
ou toţii în cor, pătrunşi de acelaşi gând: Vinovat este el de acâsta?
Baranoschy, colonel în armata rusă, Stre- ce apare în Zimony, îu numărul său
„Ajunge atâta răbdare ! Libertatea sâu rnfir- Pentru Covaeeff s’a "pus întrebarea :
moucheff, directorul vămii din Ismail, şi de'a 10 August a publicat un foileton
tea! — după cum au făcut odinifiră eroii Constatat este, că Vladimir Covaeeff a fost
funcţionarii vamali Usocow, Romesensky şi întitulat „Dornroschen. Ein unmodernes
bulgari, cari ne-au dat libertatea Bulga­ instigatoru asasinării lui Ştefan Mihăileanu?
Caraisan. Şalupa, după-ce a stat un ceas Mărchen". Se di° > că acest foileton
e
riei ! “ AoeeaşI întrebare s’a pus şi pentru Troleff.
în apele române, în care timp numitele se cuprinde o ofensă la adresa păreohei
Advocatul Malinoff spune, că uoigaşul Juraţii, după o deliberare de 3 fire, persfine au intrat şi îu oraş, s’a reîntors la domnitfire sârbescl. Oe-i drept cu nu­
Stoian Dimitroff era decis să comită asasi­ venind în sală, au dat la tfite întrebările Ismail. mele nu este amintit nici Regele Ale-
narea lui Mihăileanu, fără să fi fost îndem­ un verdict negativ. sandru şi nici regina Draga, ci se vorbesce
nat la acâsta de cineva. El a deolarat sin­ Mulţimea de afară, aucjind, că aousaţii Baronul Fejervâry, ministrul de numai despre „un rege" şi „o regină", dâr
gur în atelierul fotografului Fakiroff din au fost achitaţi, isbucnesoe în urale asur- honvecjl şl-a serbat în diua de 13 August din cuprinsul articulului ffirte uşor se pfite
BucurescI, că va răsbuua pe patrioţii bul­ cjitfire. Publicul din sală ridică în braţe pe jubileul de 50 de ani, al oarierei sale mi­ deduoe, oâ-i vorba de părechia regală sâr-
gari atacaţi prin rjiarul „Peninsula Balca­ foştii aousaţl şi îi scote afară. litare. In diua de 13 August 1851 a eşit ca bâsoă. Procuratura din Belgrad, după-oura
nică' '■ de ţintarul Mihăileanu. Malinoff cere Pe strătjl mii şi mii de fimenî fac subloootenent din Academia dela Wiener- se scrie, la dorinţa espresă a Regelui
1
achitarea inculpaţilor. ovaţiunl lui Sarafoff şi-i ofer buchete de Neustadt şi de atunci s’a distins neînceiat Alesandru a subtras numitei foi debitul
flori. Musica intonâză imnul bulgar „Sumi atât în timp de răsboiă, cât şi în timp de
Procurorul Verbanoff spune în replica postai pentru tot-dâuua de pe teritoriul
Mariţa". Sarafoff este dus pe umerii mani­ pace. In bătălia dela Solferino, prin vitejia
sa: „Recunosc categoric vinovăţia lui Sa- sârbesc.
rafoff şi a tuturor tovarăşilor săi. Dâoă în festanţilor pănă la locuinţa lui, unde a ţi­ sa personală şl-a câştigat ordinul „Maria
nut publicului un disours, în care îi în- Teresia" ou rangul de baron. Baronul Fe- „ABC“-ul triplei alianţe. Când cu
cursul desbaterilor martorii au depus con­
dâmuă ia unire. jârvâry s’a născut la 1833 în Josefstadt. încheierea triplei alianţe se vorbea mult,
trar celor depuse la instruoţia procesului, Numele adevărat al familiei a fost odinifiră că iniţiatorii acestei alianţe — Andrassy,
nu e vina mea. Totuşi am dovecll suficiente La adresa României nu s’a scos nici
despre vinovăţia lor ! O ţâră are nevoie de un strigăt ofensator. de Nekes şi este originară din Ardeal. — Bismarck şi Crispi — după iniţialele nu­
Maiestatea sa i-a adresat cu acâstă oca- melor lor formâză abo-ul triplei alianţe.
menţinerea ordinei. Nu trebue să privim
siune o scrisfire autografă şi l’a decorat cu Aoum, cu ocasiunea morţii ministrului ita­
ou indulgenţă asemenea fapte, căci ne vom
SCIRILE DILE1.
espune la o adevărată anarchie!" marea ctuoe a ordinului Sf. Ştefan. lian Crispi, ne reamintesce din nou, că acei
Fikoff, ajutorul lui Verbanoff, în re- înmormântarea lui Crispi. — Din trei bărbaţi de stat au murit unul după
— 3 (16) August n. altul în ordine alfabetioă. Mai întâiă a
plioa sadice: „Cer în numele legei condam­ Neapole se depeşâză, că înmormântarea lui
narea severă a âcusaţilor, oa să servâscă In (liua nascerei Majestăţii Sale, Crispi s’a făcut cu pompă estra-ordinară. murit Andrassy, apoi Bismarck şi acum în
fine Crispi.
acâsta de esemplu înspăimântător pentru Duminecă, în 18 August n. va fi în Braşov Conductul a pornit în (jiua de 13 c. la
aceia, cari voiese să se ridice pe piedes­ mare paradă militară în firele de diminâţă, firele 5 p. m. dela Vi 11 a Lina. In frunte Caletoria cu balonul. Alaltăerl ba­
tale formate din cadavrele adversarilor lor. pe platoul dintre alea de jo3 şi strajă erau diferite detaşamente militare cu dra­ lonul „Meteor" şl-a făout ascensiunea la ar-

plăti şi tot-odată a-şî asigura o esistenţă D-vfistră sunte-ţl ?“. . . . „Contele Soragua, mele, când îşi găsesc un adversar de po­ câţl-va paşi în direcţia parcului. „A pro-
independentă. De trei ani caută deja un este numele meu;“ şi când el o văcju aşa triva lor. Apoi se ridică repede. pros! N’aţI visitat încă parcul", <j.ise con-
cumpărător, dâr nici unul nu i-se pare a fi de zăpăcită, adăogâ repede: „Mii de souse, „Dâr e deja târejiu ar trebui să tele, care o urma de-aprfipe. Ea se opri
vrednic şi ast-fel şovâesce el între scrupule dâr n’aveam alt mijloc la disposiţiă, spre prindă caii. N’aş vrea să scap şi al doilea şi-şî ridica oohii luminoşi la dânsul:
materiale şi sentimentale *. â desefise pe cumpărători, âr castelul îmi tren". „Acâsta o voiă face la proxima ooa-
1
Era touul, în care fură pronunţate este aşa de soump, încât n’aşî putâ să-l „Dâr eu ce să fac? Să revoc anun­ siune".
aceste ouvinte, orl-că ele atinseseră o cfirdă trec altuia, fără sâ sciu, că şi aceluia îi va ţul ?“ întrebă oontele, îu timp ce ea se „Când ?“
înrudită, în tot oaşul însă dama scăpa cu­ fi scump". apropia de uşă. „Când îţi voiă aduce răspunsul".
vintele: „Sermanul conte!" „Aşa-dâr mai supus în mod fraudulos Ea era încurcată şi tăcu, âr el se „Răspunsul mi-1 voiă aduce singur,
„Da, sermanul conte! Dâr în acelaşi unui examen?" dise ea cam supărată, el amusa de perplesitatea ei şi repetă : dâoă îmi veţi permite". Ei priviră îu ochii
timp şi fericitul conte, când curiosităţile însă răspunse ou supunere: „Să revoc anunţul?" unul-altuia ou priviri adânoî şi vesele. In-
lui găsesc graţie în faţa unui suflet bun de „Tocmai pentru acâsta îmi oer scuze". „Ar trebui să sciu întâiă condiţiile", tr’aceea veni şi trăsura la Hoară şi când îi
femeiă". „Şi d-vfistră credeţi acum, că mă ou- opina ea borborosînd, fără a-şl ridica ajuta să se urce, simţi o tremurare aşa de
„Dâr", cjise dama,' puţin cam stînji- nfisceţl? întreba ea ironic, âr în zimbetul ochii. puternică în mâna ei, încât îşi luă îndrăz-
nită, „după tfite esperienţele de pănă acum, ei ironic era un fel de provocare. Contele „Nu este, decât o singură oondiţiă". nâla de a i-o săruta respeotufisă.
n’aşl îndrăsni uiol-odată a-rnă presenta ridică mânuşa: El se opri, stăpânit de puterea sentimen­ „Aşa-dâr la revedere!" — cj' ea în­
S6
contelui drept cumpârătfire, pentru-ca să-ml „O femeiă este totdâuna greu de stu­ tului, âr ea audia respirarea lui agitată în cet. Şi trăsura plecâ printre tufişurile de
aud sentinţa dela el, dâoă mă găsesce vred­ diat; ar fi o imprudenţă diu partea cuiva, liniştea adânoă a acestui decidâtor mo­ lilieci înfloriţi, âr dama răzimându-se co­
nică sâu nu ! dâcâ ar afirma, oă o cunfisce. In oaşul de ment, apoi: mod pe jilţ îşi clioea: „Adevărat, oă e un
„Pentru mai mare siguranţă, contele faţă, mă mulţâmesc de a-ml pleca genun­ „Ca cumpărătfirea să se decidă a de­ om. original, dâr unde este scris, că cei
a iscodit un sistem al său: el călâuzesoe chiul cu admiiaţiâ". veni contesa de Soragna". originali să nu aibă dreptate?" (N. Fr. Pr.)
singur pe visitatorl prin oastel. „Bon duelant, oontele de Soragna !“ şt La aşa ceva nu se aştepta şi pentru
Ea se întorse spăriată: „Va să cjică îi întinse zimbind mâna, cum zimbesc da­ a-şl recăpăta echilibrul sufletesc, fâoii iute