Page 15 - 1901-08
P. 15

Nr. 173—1901.                                                      GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                     Pagiua 3.


           senalul  din  VieDa  la  4  ore  dim.,  ducând  ou   Inaugurarea  nouei  sinagoge  din           Din şedinţa comit etului(cercual ţinută   diciul  uuui  grav  defect  în  obiceiuri  sâu  în
           sine  pe  archiducele  Leopold  Salvator  şi  pe  Braşov.  Preşedintele  oomunităţii  religiose   la 12 August 1901 în Făgăraş.          caracter.  Ele  voesc  ca  un  bărbat  să  aibă
           soţia  sa  arohiducesa  Blanca,  precum  şi  pe  israehte  din  Braşov,  d-l  Heuric  Aronsohn,                                          o  ţinută  de  bun  gust,  fârte  îngrijită,  dâr
                                                                                                      Iacoh Macaveiu, Dr. Ioan Şenchea,             fără  afectare  aparentă,  ca  şi  oum  eleganţa
           fratele  ei  prinţul  Jairne  de  Bourbon.  Ba­  ne  aduce  la  ounoscinţă,  că  inaugurarea
                                                                                                           director.                notariu.        veştmintelor  şi  micile  detalii  ale  toalstei
           lonul  a  fost  condus  de  oăpitanul  Hinter-  Sinagogei  celei  nouă  din  strada  Orfauilor
                                                                                                                                                    ar fi resultatul uuui dar natural.
           stois»er,  şi  şl-a  luat  cursul  peste  Wi-  se  va  face  Marţi  în  20  August  st.  n.  So­                                              „Femeile  americane  nu  iubesc  bărbaţii
           selburg  şi  Vesprem,  a  trecut  peste  lacul  lemnitatea  inaugurării  va  începe  conform            P e t r e c e r i .             avari,  din  contră  ele  pot  iubi  un  risipitor".
           Balaton  şi  apoi  s’a  întors  spre  localitatea  programului  stabilit  la  ârele  4  d.  a.  în  si­  Ou  ooasiunea  adunării  despărţămân­  Un  avar  le  va  inspira  în  tot-dâuna  o  aver­
           Paks  şi  Keozel  şi  a  debarcat  la  2  ore  d.  a.  nagogă.                             tului  „Solnoc-Dobâoa"  al  „Asociaţiunei",  ca   siune  peste  oare  nu  vor  putâ  trece.  Sgâr-
                                                                                                                                                   oenia,  obiceiul  de  a  număra  paralele,  mania
           fără nici un accident la Maria—Teresiopol.                                                 se  va  ţine  la  29  Aug.  st.  n.  în  Gherla,  se
                                                              Scandalurile din New-York. S’a          va  da  şi  o  petrecere  cu  dans,  pentru  care   de  a  socoti  dioainte  preţul  lucrurilor,  eseită
                 D-l  Ioan  Baciu,  fost  editor  şi  redac­  descoperit  în  New-York,  că  poliţia  se  afla                                     în  inima  lor  un  adânc  dispreţ,  nimio  nu  lo
                                                                                                      s’a lansat următârea învitare:                pare  îu  lume  atât  de  odios.  Femeilor  le
           tor  al  „Revistei  Ilustrate"  din  Bistriţă,  în  tovărăşia  cu  casele  de  joc  olandestin.  D-l
                                                                                                           Tinerimea  romănă  din  Gherla  şi  jur  place  a-se  răsfaţa  în  lux,  după  cum  pisiceî
           deolară  îu  numărul  15  dela  1  August  v.  Devery  şeful  poliţiei  punea  la  disposiţia
                                                                                                      învită  la  petrecerea  ou  dans,  ce  o  va  arau-   îi plaoe să se răsftţe într’un coş cu hârtii".
           al acestei reviste, că a predat editura d-lui  stăpânilor  de  tripouri  telefonul  pentru-ca   gia  din  incidentul  alunării  despărţământu­  Şi  mai  departe  revista  „Oosmopolitan"
           G.  M.  Ungureanu,  âr  redacţia  d-lui  S.  P.   să  pâtă  prevesti  pe  jucători  în  caşul  când   lui  „Solnoc-Dobâca"  al  „  Asooiaţiunei"  în   spune:
           Sitnon,  d-sa  fiind  nevoit  a-se  retrage  din   s’ar  fi  făcut  vre-o  descindere  de  oătră  par­  sala  Redutului  orăşeneso  din  Gherla,  în  fa­  „Femeile  vor  să  aibă  un  tovarăş  care
           causă de bâlă şi alte afaceri.                chet.  Destăinuirea  face  mare  sensaţiâ  mai                                            să  rîdă  de  micile  griji  şi  miserii  ale  vieţii,
                                                                                                      vorul  despărţământului.  Preţul  de  intrare
                                                         ales,  oă  s’au  produs  dovecjile  cele  mai                                             să  nu  acorde  nici  o  luare  aminte  afacerilor
                 Un binefăcător al omenirei. Se                                                       pentru  o  persână:  3  cor.,  în  familiă  până   de-o  mediocră  importanţă,  să  manifeste  un
                                                         positive.
           scie,  că  ducele  de  Bavaria  Oarol  Teodor  e                                           la  2  persâne:  5  corone,  dela  2  persone  în  suveran  dispreţ  pentru  regulele  de  purtare
           unul  diu  oculiştii  cei  mai  renumiţi  din  Eu­  Aparate  de fotografie  pentru  diletanţi.  Firma  sus de persână 2 cor. începutul la 8 ore sâra.  universal  admise  la  tote  poporale  civili-
                                                                                                                                                    sate".
           ropa.  Fiioa  sa,  princesa  Albert  de  Belgia,   A.  MOLL,  liferantul  curţii  c.  şi  r.  din  Viena   Comitetul   arangiator:   Andreiu   A.
                                                         Tuchlauben  Nr.  9  îşi  recomandă  amatorilor  de  Bacotiu A., Bene O., Drd. Bercean O., Booa  Un  redactor  dela  „Pigaro",  spune  că,
           asistă  adesea  la  operaţiunile  delicate  ce  le
                                                         fotografare, articolele sale necesare pentrua fo­  1.,  Bochis  I.,  Booos  T„  Bodea  A.  Bodea  A.,  din  acest  articol  resultă,  că  pentru  a  plăcâ
           face  tatăl  său.  După  un  document  resultâ,
                                                         tografa.  La  cerere  trimite  liste  ilustrate  conţi   Bud  0.,  Caoovian  L,  Cerghi  I.,  Cherebeţiu  femeei  din  America,  trebue  să  posecjî  un
           ■că  în  ultimii  patru  ani  ducele,  în  clinica  nend preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius,  T.,  Dr.  Ohereches  I.,  Oiaooi  A.,  Oiceoan  talent  de  comedian  de  primul  ordin,  şi  la
           sa,  a  cercetat  gratuit  13.027  persone  dintre  F.  Kelemen,  Victor  Roth  farmacişti.  Teutsch  şi  A.,  Fareaşiu  I.  Farcaşiu  V.,  Filipan  O.,  ocasiă să joci şi puţină tragediă.
           cari  851  au  fost  supuse  la  operaţiune  de   Tartler, D. Eremias nepoţi.              Drd.  Ghelner  E.,  Haţiegau  E.,  Liga  A.,       Încurcătură  hazliăi  —  Câud  Wil-
                                                                                                      Iuga  I.,  Lemenyi  I.,  Mezei  I.,  Dr.  Micşa  L  ,
           cataracte.                                                                                                                               helm  I  nu  era  înoâ  împărat  al  Germaniei,
                                                                                                      Micşa R., Drd. Muşte V., Muşte V., Muşte      ci  simplu  rege  al  Prusiei  ou  ocasiuneaunei
                 I-a  cusut  gura.  Multe  se  aud  şi  se   Rgsboml din Africa sudică.               1.,  Muşte  G., Muşte  G., Neamţiu  E., Pap  V.,   mari  solemnităţi  a  venit  la  Berlin  o  depu­
                                                                                                      Pasca  V.,  Pogâosâs  V.,  Pop  I.,  Pop  V.,
           "vorbesc  despre  sâcre,  dâr  păţania  soerei                                             Pop  V.,  Pop  V.,  Pordea  I.,  Drd.  Rus  O.,   tată  agricolă  care  fu  poftită  de  rege  la
           tiranului  Hajdu  Imre  din  comuna  Szemere,      Din  Londra  se  sorie,  că  un  Frauces,   Sândean  G.,  Sechao  I.,  Szilâgyi  A.,  Sliam   masă.
           e  ceva  „fin  de  siâole".  Bătrâna  ferneiă  se   care  nu  de  mult  a  visitat  pe  Kriiger,  spu­  A., Dr. Şorbau V., Tarţia I.          La  desert,  ca  de  obicsiii,  se  aduseră
                                                         nea  lucruri  interesaute  cătră  coresponden­                                             la  masă  o  mulţime  de  prăjituri;  marele
           luâ  la  oârtă  cu  ginere-său,  âr  fiica-sa  voia                                              Suprasolvirile  se  vor  primi  cu  mulţă-
                                                         tul  din  Paris  al  cjiaruloi  „Time.s".  Kriiger                                         mâestru  al  ceremoniilor  contele  Silfried
           •să  o  mai  domolâsoă.  Mama  lovi  pe  nevastă                                           mită şi se vor chita pe oale c^iaristică.     Alcantara,  observâ  pe  un  ţăran  care  făcea
           peste  obraz.  Văcjend  acâsta  bărbatul  trânti   —  spunea  Francesul  —  este  singurul,  care                                        parte  din  deputaţiă,  şi  care  îşi  strecurase
                                                         ţine  morţiş  la  aoeea,  oa  răsboiul  să  fiă  oou-   —In folosul „Ligei Culturale secţiunea Pre­
           la  pământ  pe  sâoră  şi  cu  o  svmă  îi  cusu                                                                                         în buzunar două prăjituiî.
                                                         tinuat.  Ceilalţi,  între  cari  şi  Leyds,  sunt  deal"  se  va  da  de  cătră  acâsta  secţiăo  Serată
           ■gura.  Bătrâna  după-ce  scăpă  din  manile                                                                                                  —  Ah!  ah!  —  se  gâudi  contele  Sil­
                                                         de  părere,  că  orl-ce  speranţă  de  învincere  dansantă, Duminecă, în 5 August 1901, în sa-
           ginere-său  alergă  la  gendarmeriă,  unde  prin                                                                                         fried  —  acel  om  are  oopii  aoasă,  cărora
           semne  arăta,  oe  i-s’a  întâmplat.  De  aci   este  perdută  şi  că  prin  urmare  orl-ce  re-  lânele  Cantinei  „Fabrioei  de  postav" din  Azu-  vrea  să  le  ducă  prăjituri  dela  masa  re­
                                                         sisteDţâ e de prisos.                        ga. începutul la 9 âre sâra. Intrarea : 3 Lei de   gală.
           merse la medio, oare-i descusu gura.
                                                              Pe  dâmna  Botha  o  supraveghâză  de   familie; 2 Lei de persână.                         Când  se  sculară  dela  masă  contele
                 Nenorocire.  Din  Blaşih  se  sorie,  că                                                   Comitetul  de  iniţiativă;  Dr.  C.  Po-   Silfried  se  apropiă  de  ţăran  şi-i  dădu  alte
                                                         aprope,  oa  să  nu  trădeze  nimica  despre  si­
           cjilele  treoute  patru  fete  tinere  au  mers  să                                        pescu,   Dr.   Georgesou-Carpatiann,   Petre   două  prăjituri,  spunându-i:  „Astea  pentru
                                                         tuaţia  Burilor.  Leyds  este  fârte  năcăjit,  că                                         fetele d-tale“.
           se  scalde  la  Târnava-mare.  Una  dintre  fete,                                          Scheeser,  I.  G.  Babeş.  S.  Igiroşan,  N.  Ico-
                                                         pressa  străină,  oare  mai  ’naiute  era  atât  de                                             Regina  Augusta  ce  stetea  aprâpe  şi
           cu  numele  Gizela  Tischler,  oare  cu  câte-va                                           nomu,  magistrat,  I.  Baboianu,  adv.  V.  Mi-
                                                         entusiasmată  pentru  Buri,  astădl  esce  aşa   culesou,  G.  Bunescu,  Căpitan  Păuculescu,   audise  cuvântul  fete  se  adre*â  ţăranului  cu
           dile  mai  ’nainte  a  sosit  acolo  diu  Vinţul                                                                                         aceste cuvinte: Câte ai?
                                                         de  reservată.  ţfiarul  „Standard“  a  primit  o  I.  Iosifescu,  Matheescu,  stud.  ing.  I.  Uiesou,
           de jos pentru a-şl vedâ rudeniile, a fost luată
                                                         scrisâre  de  pe  câmpul  de  răsboifl,  în  care   A. M. Michailescu.                          Ţăranul  deja  zăpăcit  pentru  darul  con­
           de  valurile  rîului  şi  s’a  înecat.  Prietinele                                                                                       telui Silfried, răspunse:
                                                         se  spune,  că  Bayer,  comandant  al  Burilor,    —  Inteligenţa  română  din  jurul  Gur-
           ei  voiră  să  o  scape  şi  întrară  în  apă,  dâr                                                                                           —  Majestate  am  patru:  dâr  numai
                                                         a  fost  grav  rănit  într’o  ciocnire.  Vaporul   ghiului  va  aranja  o  petrecere  de  vară,
           era  aprâpe  să-şi  pârdă  şi  ele  viaţa,  dâoă                                                                                         două  sunt  ale  mele;  oelelalte  două  sunt
                                                         „Montoso"  a  plecat  la  Bermuda,  ducând
           nisce  omeni  dela  o  mâră  din  apropiere                                                MierourI  la  28  August  n.  c.  în  sala  hote­  ale contelui Silfried.
                                                         nouă-sute de prisouierl buri.
           n’ar  fi  sosit  la  timp  să  le  scape.  Cadavrul                                        lului  „Pomul  verde"  din  Gurghiu.  Venitul      Ţăranul  crerluse,  oă  regina  îl  întrâbă
                                                              In  Bornemouth  a  fost  arestat  un  ofiţer  curat  este  destinat  spre  scop  filantropic,  despre prăjituri.
           nenorocitei fete fu găsit abia după cinci cjile.
                                                         englez,  bănuit  de  spionagiii  în  favorul  Bu­  începutul  la  7  ore  sera.  Preţul  intrării:   Suverana  cu  mirare  surprinsă  —  după
                                                                                                                                                    cum  să  pricepe  —  de  acel  neaşteptat  răa-
                 Săpături la Forum Romanum. De           rilor.  Ofiţerul  a  fost  escortat  la  Pretoria.  de  persână  1  cor  20  bani,  de  familiă  2
                                                                                                                                                    spuns  aruncă  o  privire  fulgerătâre  asupra
           present  se  fac  săpături  la  Forum  Romanum  Comandantul  bur  Protorius,  a  murit.  Starea  cor.  40  bani.  Suprasolvirile  se  primesc  ou   contelui  Silfried,  făcendu-1  să  pricâpă  din
           în  Roma.  Aceste  săpături  se  fac  însă  ou   sănătăţii lui Kriiger este esoelentă.     mulţumită,  şi  se  vor  chita  pe  cale  euris­  acea  privire  cât  era  de  indignată  pentru
           deosebire  în  jurul  ruinelor  bisericei  „Santa   Se  svonise,  oă  guvernul  engles,  ar  fi  tică.  NB.  Stimatele  familii  sunt  avisate  la  imoralitatea  bătrânului  curtezan.  Acesta,
           Maria  antiqua"  Ia  polele  muutelui  Palatin.  trimis  note  guvernelor  europeue,  cerând,  ca  provisiuuea  proprie.  Preşedintele  oomitetu­  apropiindn  se  de  regină  îi  esplicâ  echivo­
           In  naia  de  mijloc  a  bisericei  „Santa  Maria  să  nu  reounâscă  pe  Buri  drept  parte  beli­  lui arangiator: Iuliu Pop, preot.   cul şi toţi isbucniră în hohote de rîs.
           antiqua"  tocmai  acum  se  pun  nisce  stâlpi,  gerantă.  piarul  berlines  „2Vationalzeitung*                                               O  anecdotă  despre  Kriiger.  A  oum
           oa  să  împiedeoe  dărâmarea  zidului,  pe  care  desminte acâstă soire.                                                                 patru  ani,  colonia  francesă  din  Transvaal
                                                                                                                                                    dădu  la  Johannesburg  un  mare  bal  cu  oca­
           se  află  o  frumâsă  serie  de  frescurl.  In     O       trupă englesă, de vre-o 300 omeni,
                                                                                                                                                    siunea  dilei  de  14  Iulie.  Mulţumită  influinţei
           atrium-ul  bisericei  au  dat  peste  numărâse  sub  comanda  lui  Troheii  s’a  ciooDit  în  (liua
                                                                                                            Pekinq,  15  August.  Subscrierea       d-lui  Aubert,  consulul  Franţei,  au  reuşit  să
           morminte,  cari  sunt  pline  cu  6se  omenesc!.  de  9  August  lâDgă  Fishriver  cu  o  trupă                                          hotărască  pe  preşedintele  Kriiger  să  ia  parte
                                                                                                      protocolului  de  pace  a  fost  din
           Este  interesant  un  sarcofag,  pe  ooperişul  de-a  Burilor.  După  o  luptă  de  patru  6re,                                          la  acest  bal.  Tote  damele  au  căutat  prin
                                                                                                      nou  amenată,  fiind-că  s’a  făcut  opo-
           căruia  se  află  sculptată  statua  unui  bărbat  biruinţa  o  rămas  a  Englesilor.  Din  partea                                       urmare,  să  aibă  toaletele  cele  mai  elegante
                                                                                                      siţiă  contra  planului  de  a  regula  flu­
           şi  a  unei  femei.  Laturile  sarcofagului  sunt  Englesilor  a  oăcjut  un  ofiţer  şi  un  soldat.                                    şi  corsajele  cele  mai  decoltate  apărură  în
                                                                                                      viul  Hvanpu  pentru  scopuri  de  na­        sala împodobită cu flori a balului.
           împodobite  ou  diferite  sculpturi  din  icono­  Răniţi au fost doi soldaţi.
                                                                                                      vigaţie.  Se  crede,  ca  acbstă  amenare          La  ora  hotărîtă,  Kt  uger  sosi,  ou  con­
           grafia  oreştină.  Intre  altele  se  află  sculptat
                                                                                                      va fi de scurtă durată.                       sulul  frauces  şi  alte  personaje.  Preşedintele
           Ohristos  cu  mielul  tradiţional,  pe  umeri,  âr                                                                                       Transvaalolui  păşi  cel  dintâiă  şi,  fără  altă
                                                                     © «î aa v  o e  a b* e.
           la  piciâre  îi  zace  turma.  Lângă  acesta  se                                                                                         formalitate,  deschise  el  însuşi  uşa  sălei
           vede  botezul  Domnului,  unde  sf.  Ioan  bo­     Adunarea  generală  ordinară  a  despăr­                                              de bal.
           tezătorul  este  representat  ca  un  om  bătrân,  ţământului  Făgăraş  al  „  Asociaţiu  nii  pentru   Ceva   despre   „arta   de   a   place".   —   O!  Domne,  strigă  el  închidâud
           âr  Isus  Christos  de  tot  tînăr,  aprope  ca  un  literatura  româuă  şi  cultura  poporului  ro­  O  mare  revistă  din  New-York,  Cosmopoli-   repede  uşa,  ce  am  făcut?  Aceste  dame  nu
           băiat.  De  asupra  lor  se  vede  o  pasăre  mare  mân",  să  convâcă  pe  diua  de  28  August  tan,  esaminâză  veclra  cestie  a  „artei  de  a   sunt înoă îmbrăcate.
                                                                                                                                                         Dâmnele  franoese  au  fost  nevoite  să
           sbnrând.  Se  sper'ză,  că  încă  multe  monu­  st.  n.  a.  o.  în  comuna  Copăcel  (localul  şeâ-   plâcâ  femeilor".  Natural,  revista  americană
                                                                                                      vorbesce  de  raporturile  sexuiilor  aşa  oum   trimâtă  repede  să  li-se  aducă  fişiurl  şi
           mente  din  vechea  artă  creştină  se  vor  găsi  lei) cu următorul                                                                     eşarpe,  şi  bunul  Kriiger,  întristat  de  stân­
                                                                                                      isvoreso  din  temperament  ele  particulare  ale
           aoolo.                                             Program:  1)  Lă  orele  8  a.  m.  serviciu  americanilor.  Etă  cum  judecă  femeile  ame­  găcia  sa  n’a  voit  să  între  în  sala  balului,
                                                         divin.  2)  La  orele  10  deschiderea  adunării  ricane frumseţea bărbătâscă:             de  cât  când  damele  şi  au  terminat  toaleta
                 O bandă de evrei tăciunarî. Din                                                                                                    după  cum  înţelegea  e!.  Şi,  în  tot  timpnl
                                                         prin  directorul  despărţământului.  3)  Rapor­    O  ferneiă  celebră,  spune  revista  Cos-
           BuourescI  se  scrie,  că  de  curând  a  isbuc-                                                                                         serei,  ceru  scuze  dela  tâte  damele  de  faţă,
                                                         tul  comitetului  despre  aotivitatea  sa  în  anul   mopolitan,  a  remarcat,  cu  dreptate,  că  frum­  că le-a surprins desbrăcate.
           nit  un  foc  mare  în  oraşul  Botoşani,  unde                                            seţea  este  pentru  bărbaţi  o  podobă  aprâpe
                                                         espirat.  4)  Raportul  cassarului  despre  sta­
           şâpte  case  an  fost  mistuite  de  flăcări.  In­                                         inutilă.  Ea  nu  este  decât  un  avaategiu  pre­  Proprietar: Dr. Aurel Mureşiarm.
                                                         rea  oassei  şi  preseut.area  raţiociuiului.  5)
           cendiul  îşi  luâ  înoeputul  dela  casa  lui  Ru-                                         liminar  fără  influenţă  serio«ă  asupra  resul-   Redactor responsabil: Traian TT. Pcp.
                                                         Alegerea  a  două  comieiunî  1.  pentru  cen-  tatului  final.  Iohn  Wilkes,  care  era  de  o
           ben  Hafner.  In  urma  cercetării  s’a  dovedit,
                                                         surarea  raportului  oomitetului  şi  2.  pentru  urîţeniă  escepţională,  ounoscea  bine  inima
           că  toţi  proprietarii  oaselor  arse,  cari  sunt                                                                                          Biuroul advocaţilor asociaţi.
                                                         oensurarea  raportului  cassarului.  6  Alegerea   femeii,  când  spunea:  Daţi-mî  o  jumătate
           evrei,  ei  îuşi-şl  şi-au  pus  foc,  după  ce-şl                                         de  âră  înainte  şi  uu-ml  va  fi  târnă  de  cel   tiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiliiiitiiimimiiiiiiitiiiiiititMiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiifit
                                                         unei  oomisinnl  pentru  înoassarea  taxelor  şi
           asiguraseră  casele  şi  mobiliarul  o’uo  preţ  în­                                       mai frumos băiat din totă Anglia".                          C. Rădulescu,
                                                         înscrierea  de  membri  noi.  7)  Statorirea  bud­
           semnat. Tăciunarii evrei au fost arestaţi.                                                      iltă  acum  cum  apreciază  revista  ame­   fost procuror şi judecător de tribunal, şi
                                                         getului  pe  anul  viitor.  8)  Eventuale  prele­
                                                                                                      ricană toaleta bărbaţilor:
                 0  carte  pentru  învăţători.  In  Arad   geri.  9)  Alegerea  comitetului  pentru  un  pe­  „Femeile  nu  pot  să  sufere  un  bărbat,     Nicolae Andrei Popovicî,
           s’a  pus  sub  tipar  şi  va  apare  îucurând  o  riod  nou  de  3  ani.  10)  Propuneri.  11)  Ale­  care  are  prea  multă  pretenţia  şi  căutare  în   doctor in drept, fost magistrat,
           carte  folositâre  pentru  învăţătorii  noştri  de  gerea  oomisiunei  verifioătâre.  12)  închiderea  toaletă;  dâr  nu  iubesc  nici  o  ţinută  prea   se angajâză a pleda înaintea tuturor ins­
           ambele  confesiuni.  Titlul  cărţii  va  fi  „Drep­  adunării.                             elegantă.  Ele  pot,  la  rigâre,  să  ierte  unui   tanţelor judecătoresol din România, pro­
                                                                                                      om  de  geniu  o  negligenţă  escesivă;  dâr
           turile  şi  datorinţele  învăţătorilor  (învăţătâre-   La  acâsta  adunare  se  invită  toţi  mem­                                          cese de ori ce natură, eseoutărî de hotă-
                                                                                                      ele  nu  sunt  obligate  a-şl  impune  cu  de-a
           lor)  români.  Atragem  atenţiunea  celor  in­  brii  despărţământului  şi  toţi  aceia,  cari  do­  sila  indulgenţă  faţă  de  o  lipsă  de  corecţi-   rîrl şi creanţe.
           teresaţi asupra acestei oărţl.                resc progresul cultural al poporului român.  une esteriârâ pe care o consideră oa in-           Bucur escî, strada Smârdan 53.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20