Page 17 - 1901-08

REDACTIUNEA, „gazeta» iese în flâcare fii.
I Atotinistraţlnnea şi Tipografia AtomaiiMe peiitn Austro-Dnuaria:
Oraşov, piaţa mare nr. 30. Pe un an 24 oor., pe şise Inul
12 oor., pe trei luni 6 oor.
Sorinorl nofrancate nu so pri- N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
meBO.— Manuscripto nu se
retrimit. Pentru România şi străinătate:
I N S E R A T E Pe un an 40 franol, po şbae
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ou primase >a Admlnlstrajluns în N-rii de Duminecă 8 franci.
Braşov şi la următorelo So prenumeră la tot,o ofi-
. BIROURI de ANUNŢURI: oielo poştalo din întru şi din
îlh Vlona : la N. Dttkes Nachf., afară şi la d-nii colectori.
Nat. Augenfeld iSt Emoric. Los- ©
ner, Heinrieh Schalek, A. Op- ADonamentul psitrn Braşov
pelik Nuchî'. Anton Oppelik. Admmistrafiwiea, piaţa n. c 1 o.
in Budapesta: la A. V. Gold- Târgui Inului Nr. 30, etegiu
borgor. Ekstein Bemat, luliu I.: Po un an 20 oor., po şl&e
Leopold(VII ErzaĂbot-korut). luni 10 cor., pe trei luni 5 oor.
P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : ( N u m e r d e D u m i n e c ă 31). Ou dusul în casă : Pe ur: an
o noria garmond pe o colină 24 oor., pe 8 lunII2o., petrei
10 bani pentru o publicare. — luni 6 oordne. — Un esemplar
Publicări mai dese după tari- 10 bani. — Atât abonamentele
£7i şi învoială. — RECLAME pe cât şi in corpului c sunt a se
pagina 3-a o seria 20 bani. plăti înainte.

Vecinie centra nostră! nu un teatru maghiar, ca mijloc Revista politică. Dunării) şi se manevreze acolo, fără
de a promova cultura maghiară. ca acâsta se se bage de sâmă din
Este forte bătător la ochi, că Ar fi lucru tragic, dâcă nu ar In cercurile politice maghiare a partea română. In urma întârefierei
foile maghiare, neluând aiarăpe cele fi de rîs. Unul din (fiarele cele mai produs-mare svon o scrisore a conte­ apoi, ca se o scuze, să fi cerut viee-
guvernamentale, şi astăcjî se folosesc apropiate guvernului „Budap. Napl6“ lui Kărolyi Smdor, adresată alegăto­ admirabil rusesc, Hildebrandt, Regelui
de tote ocasiunile pentru a-şî da pe redactat de protegiatul lui Szell Weis- rilor din Groncz. In acâstă scrisbre Carol o audienţă la Sinaia. Nicî
faţă duşmănia lor Împotriva nbstră Vâszi, ac[î mare deputat al Sebeşu­ contele înfierâză cămătăria, prin care acestă versiune nu prea pare de cre-
şi a desvoltării nbstre culturale. lui, nu se sfiesce a esclama: „Pe se esploatâză cei strîmtoratî şi ig­ cjut. Orî-ce întârejiere supără şi aşa
Trâmbiţatu-s’a destul din par­ pământul Ungariei nu vor fi per­ noranţi şi cere, ca să se introducă a supărat şi pe Român! întâr(fierea
tea omenilor guvernului, că sistemul mise nicî teatru român stabil, cinstea pe terenul economic, în locul escadrei, fiind-că se pregătiseră încă
Szell nu are de gând se împiedece nici trupă română ambulantă. Şi înşelătoriilor, ce se resfaţă în tote cu două cjile înainte, ca se o pri-
mersul desvoltării culturale al naţio­ aşa teatrul maghiar vegetâză numai, părţile. mâscă. Se vede însă, că tbte s’au
nalităţilor nemaghiare, decă acesta concurenţa germană îl sugrumă; nu­ Prin acâstă scrisâre s’au sim­ lămurit şi aşa s’a făcut Ruşilor o
nu vine în conflict cu legile esistente. mai atâta ne-ar mai trebui, ca se ţit atinşi fârte mult mai ales (fiarele, primire cât mai frumbsă la Constanţa
Intr’aceea organele de publicitate ale aibă a lupta şi cu comedianţii Ro­ ce represintă interesele jidovismului, şi la Sinaia. N’are deci nicî un în­
aceluiaşi guvern nu se pot reţine de mâni ! 44 pentru-că esploatarea în adevăr de ţeles, ea dintr’o astfel de întâmplare
a da alarmă la fie care pas, oe-1 în­ Ce mai vreţi, nu se vorbesc© cătră aceştia a fost tot-dâuna patro­ de-a doua mână se se tragă nisce
treprind Românii pe terenul culturii lor aicea destul de lămurit? Dâr vine nată în paguba poporelor băştinaşe. consecinţe seriâse politice.
strigând, ca ei ar voi se combată cul­ acum alt efiar guvernamental „Peşti Din Viena se telegrafeză tocmai
tura maghiară şi că sub masca învăţă­ Hirlap şi în numărul seu de alaltă- * acum, că un comunicat oficios spune,
44
mântului al istitutelor şi al reuniu­ erî dă sfat Românilor, ca fondul ce Piarul rusesc „PeterslmrgsJci Vie- ca România a renunţat definitiv a
nilor literare, sociale, de artă şi eco­ l’au adunat pentru teatru în timp de domosti scrie un articol despre visita face reclamaţiunî la marile puterîîn
44
nomice, Românii ar urmări numai trei-c|ecî de anî se-1 foloseseă pentru escadrei rusesci la Constanţa, pice, că contra înfiinţării unui port militar
44
scopuri de „agitaţiune politică . alte scopurî, „patriotice . Şi de ce? primirea amicală făcută ofiţerilor rusesc la Chilia. Acâsta încă dove­
14
Aşa le-a dat prilegiu de curend Fiind că aşa crede gazetarul Name- rusesci de cătră Regele Carol la Si­ desce, că relaţiunile amicabile ale
adunarea „Societăţii pentru înteme- nyi, cum se subscrie, că nu s’ar pu- naia, dovedesce, că eonvenţiunea mi­ României cu Rusia nu s’au tur­
iarea unui fond de teatru român" tâ susţină aicî la noi un teatru ro­ litară austro-română nu e îndreptată burat.
din Şimleul Silvaniei, de a-şî versa ura mân, fiă şi ambulant, după-ce şi în în contra Rusiei. De-altmintrelea, *
lor faţă de desvoltarea nbstră cultu- România teatrul român are se se adauge cjiarul rusesc, nicî Austro- Totă pressa europână se ocupă
rală-naţională. lupte eu atâtea dificultăţi. Ungaria nu pote avâ o intenţiune de resultatul procesului din Sofia, ce
A fost destul se se aducă în Va se cjică ne duce grija jupâ- duşmănâsă faţă cu Rusia, pe câtă a adus cu sine achitarea lui Boris
discusiuue în întrunirea dela Şimleu nul Namenyi. Nu l’a rugat nimenî vreme înţelegerea austro rusâs.că cu Sarafoff şi a complicilor săi din co­
cestiunea de a-se procede la pregă­ se ne dea sfaturi. Se ne lase dăr în privire la susţinerea stărilor actuale mitetul macedonean. Foile statelor
tirea treptată a înfiinţării unui tea­ pace, că vom vede noi de ale nbs- în Balcani este încă în vigore, nicî apusene, în deosebi cele germane şi
tru român cu ajutorul fondului deja tre. Măture-şî el dinaintea uşei sale, România, care întreţine cu imperiul austro-ungare îşî eaprimă temerea,
adunat, care cestiune- va ave se fiă căci are ce mătura, cu totă cultura rusesc relaţiunile cele mai prieti- că prin achitarea acăsta au fost din
desbătută şi resolvată abia în adu­ lui maghiară, ce a adoptaţ’o după nescî. nou încuragiate elementele tulbură-
narea generală, ce se va conchema ce şi-a maghiarisat numele. S’a vorbit mult de causele pen­ târe din Bulgaria. Boris Sarafoff —
:
In anul viitor, pentru-ca de pe acum Ce naiba de libertate constitu­ tru care a fost întârefiată cu două scrie „Neue Freie Presse — e de­
44
se se ridice voci în foile maghiare, ţională mai domnesce aicî, dâcă um­ (file sosirea escadrei rusesci la Con­ parte de a-şî fi schimbat năravul, el
cerând ca guvernul se nu concâdă, blă se nu le mai permită ămenilor stanţa. Ofiţerii ruşi cjiceau, că se tot numai prin forţă şi terorism
ba se împiedece chiar aceste ni- de a face nicî comedia pe hocotăla aflau în mijlocul mării şi n’au putut crede, că-şî va ajunge ţinta. încă
suinţe, ca şi cari mai îndreptăţite lor? Şi foile guvernului vorbesc,aşa; comunica cu staţiunile dela ţărm şi înainte de înebeiarea procesului, Sa­
nicî' că pot fi. Amintitele foi dâr cele oposiţionale ? Acestea înca-i că afară de acâsta aveau şi lipsă de rafoff a c|is cătră un corespondent
şoviniste vorbesc într’un ton, ca şi ne numesc de-a dreptul nisce „venetici cărbuni, lucru posibil, dâr catn greu alcfiarului „ Vossische Zeitung , că acum
11
44
când Societatea română pentru fond aroganţi şi ignoranţi , cari ar voi de crecjut. Acum, susţine un cores­ voesce se odihnâscă puţin, de aceea
de teatru ar comite cea mai mare cu teatrul lor românesc se lovâseă pondent din Bucurescî, că întârefie va lăsa, se ia preşedinţa comitetului
crimă, ba un act de nepatriotism, în cultura maghiară. rea escadrei a venit de acolo, că s’au macedonean unui din aderenţii săi.
când se gândesce a înfiinţa un tea­ Poftiţi acum şi ve face-ţî cor- tăcut exerciţii cu torpilârele, pe cari Cestiunea macedoneană — cjice Sa­
tru cu limba română pentru înain­ teşii guvernului unguresc! le-au lăsat noptea se între in braţul rafoff — trebue să fiă despărţită de
tarea culturei naţionale române, âr Chiliei (braţul rusesc dela gurile cestiunea bulgară şi să fia luată de

FOILETONUL „GAZ. TRANS . mult a trebuit să-şi frământe creerii, cum puteţi nici mânca, Ungurii noştri mănâncă tinele creştinesc!, începu a o molcomi di-
44
şi ce se facă el, ca să-l placă fata Ungu­ tot-dâuna când au, şi numai atunci îi fură cându-i: taci muiere, nu-ţl face păcate, că
rului. Şarica, în sore se putea uita, dâr dracul, când n’au ce mânca. Eu nu vreu doră suntem în sfântul post....
Fugi drace, că vine unguroicl între ochii lui cei negri nu, că de se uita să postim. Audi? Eu u’oiu posti! —- Ba tu eşti prost! îl întrerupse ea.
murea de dragul lui. — Ba, dragă Şarică, asta n’o vom AuclI mă, eşti prost, hăbăuc, bun de legat,
Sâu
La două săptămâni, după vorba ce o face; vom posti. Şi încă cum ? în şâpte şl-apoi începu pe unguresce a-1 înjura şi
Cum s’au început descântecile. avu cu Ungurul, le-a. fost nunta, âr după săptămâni nicî cu ochii n’om căuta cătră a-i blăstăma viţa şi strămădiţa lui cea ro-
nuntă, socrii fetei dădură zestrea, cu care clisă, necum să mâncăm uns, dise el şi ca mânâscă. Dator însă nici el nu-i rămase,
— Legendă.. —
el pleca cătră satul lui între românime. unguroica lui să postâscă ca tote creştinile, că după-ce vădu, că cu cele bune nu-i
Un fecioraş român intrase servitor la încuia clisa într’un lădoi, âr cheia lăcatului
Şarica, ajungând între Români în chip şi modru să o mulcomâscă, apucă un
un bocotan ungur, într’un sat unguresc. o luâ la sine, şi aşa biata Şarică vrând-
scurtă vreme se împretini cu tote obiceiu­ răsteu de corn din jug şi ml-o croi pe ro-
Harnic şi sîrguincios, căci lucra în locul a nevrend trebui să postâscă.
rile lor, uumai cu postul nu se putea împăca. mânesce pănă-oe în cele din urmă cu ju­
trei unguri, âr de mâncat mânca puţin. rământ încă s’ar fi jurat că va posti. Dâr
— Scil ce Ioane, dise ea bărbatului într’o (îi din a doua săptămână a pos­
Ungurului îi cădu la inimă fecioraşul. După- Ion nu-i credea vorbelor, ci într’una îi qi-
în săptămâna cea dintâiu a postului mare. tului, ca să ajungă la dulce unguroica, dise
ce îl servi un an întreg îi clise - Ioane, pu­ cea lovindu-o cu răsteul: na clisă în post!
ţin îmi pasă, că tu nu esc! Ungur, deşi cei — Oe? întreba el. bărbatului: înjugă boii la car, să ne ducem
la tata, căci bietul e îu ciasul morţii. Unguroica în cele din urmă, vădând,
de o viţă cu tine şi noi Ungurii, nicî când — Cât va ţine postul să tăiem fălii mai
n’om putâ mânca în pace dintr’un blid, mici din clisă, şi eu cred că şi cu atâta se Românul face cum îi dice muierea, că nu mai slăbesce cu bătăile, începu a
blăstăma dicend: ia-1 drace de pe mine,
caut însă, că eşti om, care nu fugi de lu­ va îndestuli Dumnedeu! că nici el n’ar fi vrut, că socrul său să
că eu vreau să merg la tine.
cru, ci-1 prind! de unde e mai greu şi-l — Ba, draga mea, asta n’o vom face, moră âcă numa aşa, fără ca să se ierte cu
sferşesr.1 la capătul cel mai uşor. Drept că suntem botezaţi, şi apoi pentru păcatul el. Dâr în drum, muierea lui începu cu Românul când o audi pomenind de
aceea îţi spun, că mie forte mi-ar plăce nostru nu vrâu ca Dumnecleu Sfântul să alte vorbe: că ea de nu vrâ să piâră de satana, îşi făcu cruce, dâr „Uoigă-1 crucea"
să-mi fii ginere; umblă dâră pe lângă Şa- slobodă ceva pacoste peste satul acesta cre­ fome trebue să-şi părăsâscă casa şi să mârgă ca din fundul pământului se ivi între ei,
riea mea, şi de-i poţi fura inima, fiă a ta, dincios şi cucernic, şi n’aşî vrâ nici ca noi la părinţi. .. . pe unguroica şî-o puse după cap şi haid
binecuvântarea mea peste voi! de vii să ajungem în iad. Ion, om înţelept şi aşedat, care nu cu ea, âr Românul voios că a scăpat de
Ion era flăcău nu glumă, ştii colea — Dă-1 dracilor iad, că numai voi era din ogaşul celor ce cîiceau ; asiăcţi, liui, ea, îşi întorse carul înapoi cătră casă.
stejar şi nu carpăn, şi harnic şi frumos. Nu Românii vă temeţi de el, şi de groza lui nu mâne nui, şi care ţinea cu sfinţeniă la da- — A ta să fiu în ybcî, dise ea sata-