Page 18 - 1901-08

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 174 — 190-1.

sub influenţa principelui şi a guver­ După Fitowsky a urmat Ştefan tribunalului, convingerea sa a slăbit mult. timp lauda acelora, cari s’au dovedit a fi
se
nului bulgar. Noi — 4i — ar Mihăileanu, profesor în Bucurescî, de Termină făcând ap6l la consoiinţa juraţilor falşifioătorii, desminţitorii proprielor lor sem­

trebui se desfăşuram o mare agita­ origine din Macedonia. Acesta, cu­ ca să pronunţe un verdict de achitare. nături.
ţiune în Europa şi trebue înşi-şî se noscând bine împrejurările din Ma­ Procurorul Verbanoff spune :
„Cu toţii aţi priceput, d-lor juraţi, oă
facem ceva positiv. La întrebarea, cedonia, in 4iarul seu „Peninsula Bal­ „Pentru-ca să nu mi-se păteze onbrea
vorbesc de marile puteri, cari au semnat
că ce înţelege el sub „positiv“, Sa­ canică* a denunţat scopurile crimi­ şi oonsciiuţa, declar, că convingerea mea articolul 23 al tratatului din Berlin, prin
rafoff răspunse: „Doue mii de întem­ nale ale Bulgarilor. Comitetul bul­ dela efirşitul instruire! procesului şi pănă oare se impunea Porţei ca să dea reforme
niţaţi nu sunt de-ajuns, cţece mii de găresc a hotărît repede asasinarea acum la judeoarea lui, a fost şi a rămas pentru Macedonia.
âmenî trebue să cadă; dăcă Europa va vrednicului patriot şi este tocmai un neclintită. Becunosc categoric vinovăţia lui
vedb ameninţate interesele sale ma­ an de atunci, de când profesorul Sarafoff şi a tovarăşilor să! Preşedintele : (Intrerupându-1 pe Sara­
teriale în Macedonia şi situaţiunea martir a fost înmormântat între re­ „Dâcă în cursul desbaterilor martorii foff). Rog pe acusat să nu se ocupe aci de
politică,—va trebui totuşi se intervină gretele unanime ale poporului român. au depus contrariu celor depuse la instruc­ politică
11
în favorul nostru . Ce va 4ke Rusia Justiţia română şî-a făcut da­ ţia procesului, nu e vina mea. Totu-şl am Sarafoff: Voi faoe după cum spune
la tbte acestea?... Căci nici ei nu-i toria şi pe toţi bulgarii, cari au luat dovecjî de ajuns despre vinovăţia lor! d-1 preşedinte şi de aceia voi încheia.
place de Sarafoff, care umblă de parte la acele omoruri i-a dat în „O ţâră are nevoe de meuţinerea or- „D-lor juraţi, aţi audit oe crime ni-se
capul lui şi cu capul în mână. Sun­ judecată şi i-a condamnat. Pe cei-ce dinei şi garanţiei publice. Nu trebue să impută, v’aţl putut oonvinge, cât de puţ’n
tem curioşi se vedem, ce vor scrie n’au avut timp se fugă din Româ­ privim ou indulgenţă asemenea fapte, căci 6untem vinovaţi. Vă veţi retrage acum ca
11
foile rusesc! despre achitarea lui. nia i-a prins şi astă4î sunt în ocne, ne vom espune la o adevărată anarchie! să chibzuiţi asupra viuei nostre şi să vă
Foile române declară procesul condamnaţi la muncă silnică pe Cere condamnarea tuturor acusaţilor. daţi verdictul.
ca
Sarafoff de o comedie şt 4’° Bul­ viaţă. Procurorul Ficoff, ajutorul lui Verba­ Fie ca atunoî când veţi ohibzui să
garii vor mânca aşa cum îşi fierb. Des­ Principalii criminali înse nu noff, vorbesoe în acelaşi sens, cerând jura­ vă apară în spirit faţa însângerată a mult
tul, că România şi-a făcut datoria erau în România, ci şedeau în sigu­ ţilor să dea prin verdictul lor un esemplu iubitei, a soumpei ndstre patrii, fie ca în
şi a deschis ochii marilor puteri, ca ranţă la Sofia. acelora oare voese să se ridice pe piedes­ în ureohile vostre să răsune zăngănitul în­
se vadă ce se petrece în Bulgaria După intervenţii diplomatice, tale formate din cadavrele adversarilor lor* fiorător al lanţurilor acelora, cari se află
c
Q
aşa 4i ® d sub scutul guvernului. guvernul bulgar s’a ve4ut silit a-i — „Cer în numele legei Condamnarea se­ pe drumul amarului exil îu Asia! — Apoi
Acum e rendul puterilor se grijâsca da şi pe aceştia în judecată şi pro­ veră a acusaţilor. In chipul acesta să dăm judecaţi". (Publicul aplaudâză),
ca se nu se aprindă butoiul de praf cesul s’a pertractat în Sofia în 4ilele o satisfacţia familiei lui Mihăileanu şi opi­ *
în Macedonia. de 30 şi 31 Iulie şi 1 Aug. st. v. niei publice streine. Doresc ca verdictul să
* (Luni, Marţi şi Mercur!) fiă ast-fel, încât să servâscă drept lecţie Apărătorii mai caută să arete că cele
două asasinate de oare sunt aousaţl oa
Dumineca trecută s’a întâmplat Despre acest proces dăm a4î viitorilor conducători ai organisaţiunilor
în Neapole mortea lui Francesco amănunte. macedonene ! u complici morali Boris Sarafoff, Sofronie
Crispi, unul dintre cei mai însemnaţi * * Stoianoff, Vladimir Kovaceff şi Dumitru
bărbaţi de stat ai Italiei. Crispi şî-a După interogatoriul făcut aousaţilor Şedinţa se ridică şi se redeschide la Troleff, n’au avut autori intelectuali. Asa­
câştigat mari merite pentru unitatea Boris Sarafoff, şi loan Stoianoff (acusaţl ca ora 3 d. a. sinii condamnaţi la Bucurescî fiic ei, au
patriei sale şi cu tote că în viaţa sa autori intelectuali ai omorului lui Fitowsky) Preşedintele dă cuvântul advocatului luorat după propriul lor imbold.
publică a fost supus la multe gre­ căpitanul de pompieri Troleff şi Vladimir apărător Peseff, fost ministru de justiţiă în Procurorul Verbanoff, în replică îşi
şeli, nu se pote nega înse, că acestea Kowaceff (pentru oomplioitate la asasinarea cabinetul Radoslavoff-Ivauceff. susţine din nou aousarea, caută să respingă
se întunecă şi dispar în faţa măre­ lui Mihăileanu) — şi după ascultarea mar­ Apărătorul combătând argumentele sus­ unele din spusele advocaţilor şi încheie,
ţelor fapte patriotice, la cari el a torilor, în diua întâih şi a doua, âu urmat ţinute de procuror dice: spunând oă este absolut necesar ca să se
conlucrat. Crispi era în etate de- 82 pledoariile, verdictul şi sentinţa în cliua a — „Când a ridicat acâstă aousaţiune dea un esemplu aspru contra sistemului de
ani şi a fost născut în orăşelul Ri- treia. Aoâsta ultimă şedinţă de MercurI a contra lui Sarafoff, România n’a ţintit nu­ terore inaugurat de comitetul macedonean.
bera din Sicilia. La 1848 el a luat decurs în modul următor: mai pe membrii înaltului comitet macedo­ Verdictul juraţilor.
parte la revoluţia din Sicilia, la 1860 Advocatul Ghenadieff, stambulovist, nean, oi idealul întregului popor bulgar.
La masa acusaţilor nu stă Sarafoff, ci as­
la espediţia lui Garibaldi. La 1877 face biografa părinţilor acusaţilor amin­ Preşedintele face resumatul desbate­
piraţiile tuturor patrioţilor. Un verdiot afir­
ministru-preşedinte. In politica euro- tind, oă ei au părăsit Turcia pentru a-şî rilor apoi di juraţilor noţiunile neoe>are
până cel mai însemnat fapt al lui a scăpa viaţa. „Sarafoff, ofioer fiind, a în­ mativ ar însemna negarea sfintei oause a pentru oa să procedeze.
fost întemeiarea triplei alianţe, în unire fipt stindardul redeşteptărei naţionale în liberărei Macedoniei"... Se pun juraţilor întrebările oarî în
cu contele Andrâssy, pe atunci mi­ Turcia, punându-se în fruntea a nuraăroşl Acusatul Sarafoff rostesce o cuvântare resumat sună astfel: Boris Sarafoff şi Sto-
plină de patimă şi de temperament. El în-
11
nistru de esterne al Austro-Ungariei patrioţi macedoneni . ianoff, sunt ei vinovaţi de asasinarea lui
şi cu cancelarul german, principele Analisând aousările ce se aduc incul­ oepe cuvântarea sa astfel: Kiril Fitowsky? Vladimir Kovaceff şi Du­
de Bismarck. paţilor, advocatul Ghenadieff spune, că pro­ „D-lor juraţi, înaltă Curte! Soiu oă mitra Troleff sunt vinovaţi de asasinarea
dovada juridică a nevinovăţiei nbstre s’a
curorul Verbanoff, şi-a format convingerea lui Ştefan Mihăileanu? Toţi aceşti vino­
Procesul Sarafoff. numai din presupuneri. făcut. Asupra nbstră apasă însă răspunde­ vaţi sunt complici la crimele ce li-se im­
„D-vâstre, domnilor — spune el adre- rea morală, pe care ţin s’o resping acum, pută? Merită circumstanţe uşurătore?
pentru ondrea ndstră şi mai pre sus de
Cetitorii noştri îşi aduc aminte, sându-se juraţilor — trebue se arătaţi Eu­
tdte pentru ondrea uâmului nostru şi a cau- Juraţii se întorc şi primul jurat dă
de sigur, de asasinatele politice se- ropei civilisate, prin verdictul oe ve-ţl da,
sei nostre. cetire verdictului oare la primele două îu-
vîrşite anul trecut în Bomânia de că aoaştl tineri, cari luptă eu t6tă vigdrea
cătră membri comitetului macedo­ de care sunt capabili, pentru un nobil ideal „Situaţia în Macedonia s’a arătat în trebărî, răspunde cu nu, aşa că celelalte
nean. naţional, nu sunt ucigaşi . ultimul timp într’uu chip fdrte ciudat. In întrebări deveniseră inutile.
11
Hai întâiii a fost omorît Kiril „In curând dice: va sosi momentul, Bulgaria se asasmâză din oând în când In urma acestui verdict şi după o
Fitowsky un birgar, trimis din partea când vom striga cu toţii în cor, pătrunşi omeni acusaţl de spionagiu şi asasinii sunt scurtă deliberare, Curtea achită pe toţi
căpitanului Popoff din Rusciuc la Bii- de acelaşi gând: „Ajunge atâta răbdare! Macedoneni. De aiol nu urmâză, oă toţi acusaţii.
curescl, cu o sumă de bani, cu cari „Libertatea seu mbrtea!" după-cum au fă­ aceşti asasini au lucrat sub imboldul cui-va! Atât verdictul juraţilor, cât şi sen­
se cumpere pusei. Acesta înse pe cut odinidră eroii bulgari, cari ne-au dat Vă rog să nu credeţi acâsta ou nici un tinţa Curţei, s’a dat oa unanimitatea vo­
semne chekuind banii, nu a înde­ libertatea Bulgariei ! u preţ. turilor. Publicul primesce verdictul şi sen­
plinit misiunea pentru care a fost Advocatul Mahnoff atacă rechisitorul „Iutrâga Macedonie a devenit o căl­ tinţa ou aplause iurtundse.
trimis. Comitetul ve4end, că nu mai proourorului Verbanoff, cjicend, că şl-a clă­ dare în oare se prepară ucigaşi şi bucăta­ De dre-ce atât verdictul, cât şi sen­
dă semne de viaţă a hotărît se-1 dit acusaţia pe nisip. Amintesoe, că chiar rul în caşul acesta este despotismul. Er tinţa s’au dat cu unanimitate de voturi,
ucidă, bănuindu-1, că s’ar fi făcut procurorul Verbanoff a declarat, că în despotismul acesta atât de crud şi de re­ după legile de prooedură bulgară, proouro-
spionul turcilor. urma daposiţiilor făcute de martori înaintea voltător, a reuşit să-şi câştige în ultimul rul nu mai pote faoe reours.

nei, vă(jându-se la el după cap, că astfel îl vede, sare din spatele dracului, şi-o luâ Ion, cum vădu pe împărătâsa şi pe oare şi-a uitat descântecul. Ion luâ un fir
de bărbat îmi trebue, pe care să pot călări omeul buni la fugă, de nici cu iepurii n’ai dracul la căpătâiul ei, luâ un fir de bosioc de bosioc şi începu:
ca pe un măgar blând. Dracul se ruşina, fi ajuns’o. „Ucigă-1 crucea" drept mulţă- de lângă pălăriă, face cu el semnul crucii
Fugi drace.......................
căci unguroica prea mult îl dejbsi cu vor­ mită îi dise: Creştine! pentru-că mă scă- peste patul împărătesei şi începe descân­ Că vin şi te-or bate.
bele ei. păşl de ea, nu sciu cum să-ţi mulţămese, tecul :
Dracu rîse cu hohot. Ion ce să facă,
Glii bărbate, ghi, glii, glii, ddr ca să nu-ţl rămân dator, du-te la îm- Fugi drace necurate
Nevoia te calce-aci, păr&tesa craiului verde, că acesta călcând Căci sfânta cruce te-a bate. cum să-l prefugă pe dracu, căci descânte­
Glii, glii, glii în lung la drum în urma mea a cădut greu bolnavă şi nu cul îl uitase? Ca din bun senin îşi aduse
Nevoia te calce-acum, „Ucigă-1 crucea" cum audi de cruce aminte de păţania dracului cu muierea lui,
Ghi, ghi, glii, pănă ţi-i bine este doftor pământean s’o vindece; tu însă să şi făcu nevădut, er bolnava împără- deci începu:
ascultându-mă o poţi vindeca, şi astfel te
Se nu me apuc de tine. tâsă ceru să-i dee ceva de mâncare, căci
poţi face om vestit şi bogat mare. Fug! drace păn’ ai pace,
Ricea ea lovind.u-1 cu călcâiele cisme- începe a-se simţi mai bine.
Că vine cine nu-ţî place,
lor în pept. Dracu fugea, cum fugea, der — Ce să fac ? întreba Ion. împăratul drept mulţămită îi dete lui Fugi, ş’aicl nu mai veni
pe semne să urîse, căci scosese de ostenit — Eu voiu sta la căpătâiul ei, dise Ion o pungă mare tecsuită cu bancnote de Că şi unguroica-i aci....
Satana, tu cu un fir de bosioc fă peste
ce era o limbă de-o trăgea după el. 1000 de zloţi, şi-i dise: că la curtea lui ori
patul ei semnul crucii şi r]i descântecul Nu-i trebui Satanei mai multe. Cum
Ajungend într’un desiş de spini, dracu când va ave întrare.
acesta: audi de unguroică, o luâ la fugă, ca nu
o ruga să se dee jos de pe el, că mai de­ Ion îi mulţămi frumos pentru darul
Fugi drace necurate cumva să dee de el la împăratu. împăratul
parte n’o pote duce. Unguroica nu-1 as­ ce-1 căpătâ, îşi luâ rămas bun dela ei şi
Că sfânta cruce te-a bate, se reînsănătoşâ, pe Ion îl făcu doftor de
culta, ci-şî încleşta brâncile în părul lui. cel să duse acasă.
Lasă pe bolnava ’n pace,
stufos, da-1 ciupeli, da-1 ciupeli, pănă ce Că ei de tine nu-i place, La luna îi veni o scire prin şuerul curte, der de- descântat mai mult n’a des­
cântat nimănui, căci pănă a trăit, Satana
nu-i lăsa nici un fir de păr pe cap. Du-te tu ’n codrii pustii vântului ca să mergă pănă la împăratul,
Ce se facă dracu? Făcu un încungiur, Şi la ea sS nu mai vil. căci e bolnav de morte. nu i-a făcut gâlcâvă.
pănă ce în cele din urmă ajunse înaintea Românul se duse la curtea împăra­ Ion într’atâta vreme uitase descân­ C h i u a g , 29 Martie st. n. 1901.
Românului, care chiar era să între în sa­ tului verde, căruia îi spuse scopul venirei lui. tecul. Intrând la împăratul Satana rîngi
Antoniu Popp.
tul lui. Românul nesciind ce vrea dracul, — Bine, clise împăratul, dâr de n’o din dinţi cătră el, ca şi cel ce nu se teme
luâ ârăşl resteul în mână, unguroica cum vei vindeca, capu în loc nu ţi-a mai sta. de nimic, şi cu atât mai puţin nu de Ion,